Apendicită

Salutare

Bună ziua, stimatule Profesor Doctor …,

Aș dori acum să vă prezint pacienta Monika Zenker.

Are 35 de ani, 169 cm înălțime și cântărește aproximativ 64 kg. indicele de masă corporală (IMC) este 22,4 (interval normal).

Anamneza prezentării

Pacienta s-a prezentat la urgențe cu durere abdominală. Durerea este prezentă de aproximativ 7 ore, inițial periumbilicală și difuză și s-a migrat acum în cadranul inferior drept. Caracterul durerii este descris ca ascuțit și în creștere.

Pacienta a evaluat durerea în prezent la aproximativ 7.

Simptome asociate includ greață, un episod singular de scaun apos defecațiesensibilitate la palpare în cadranul inferior drept și o stare generală de rău de aseară.

Pacienta a raportat o temperatură corporală măsurată axilar de 37,7 °C .

Următoarele semne clinice nu au fost observate:

semne de hipovolemie, vărsături, hematemeză, melenă, hematochezie, tenesme, antecedente anamnestice de consum de alimente posibil contaminate mâncare și plângeri similare la cunoștințe, debut recent de afecțiuni ginecologice sau urologice

Pacienta nu a călătorit recent și s-a prezentat acompaniată de soțul ei.

Anamneză autonomă

Anamneza autonomă este neobiectivă, cu excepția scăderii apetitului din ieri.

Antecedente personale patologice

Afecțiunile cunoscute din antecedente sunt următoarele:

Pacienta a suferit de reflux gastroesofagian refluxreflux în special cu.

După al doilea naștere, acum 7 ani, a avut incontinență de efortcare a fost tratată prin exerciții pentru planșeul pelvin. În prezent nu raportează plângeri.

Are hipotiroidie de aproximativ zece ani, mai precis Hashimoto-tiroidită.

La vârsta de 12 ani a suferit o amigdalectomie din cauza amigdalitelor recurente cu dureri în gât persistente.

Intervenții chirurgicale anterioare

Cu un an în urmă i s-a efectuat o colecistectomie din cauza colelitiazei. Înainte de aceasta a avut dureri puternice în cadranul superior drept. Procedura a fost efectuată laparoscopic și fără complicații.

Acum trei ani a avut o sarcină ectopică în trompa uterină dreaptă. Din cauza durerilor severe și a sângerării s-a efectuat o operație deschisă cu salpingectomie dreaptă .

Notă: Dacă o afirmație poate fi confirmată obiectiv prin examen medical – de exemplu prin cicatrici vizibile – indicativul este adecvat. (Nu are loc examen fizic în examenul oral de specialitate.)

Ginecologie

De un an pacienta ia anticoncepționalul oral Jaz regulat. Ultima menstruație a avut loc în urmă cu aproximativ două săptămâni și jumătate.
A născut spontan de două ori acum șapte și nouă ani.
Acum aproximativ șase luni i s-a recomandat o mamografie ca măsură de precauție. Investigația a fost nesemnificativă.

Medicație

Pacienta ia în prezent următoarele medicamente:

Euthyrox® 50 µg o dată pe zi

Comprimate devaleriană pentru stres, după nevoie

Jaz® (anticoncepțional oral), regulat

Pantoprazol 20 mg 1

Notă: Dacă o afirmație poate fi confirmată obiectiv printr-o observație medicală – de exemplu printr-o rețetă – indicativul este adecvat.

Alergii

Pacienta raportează următoarele alergii sau intoleranțe:

Există o alergie cunoscută la praf de casă. Din anamneză obișnuia să aibă strănuturi frecvente și erupții pruriginoase. În timpul unei hiposensibilizări simptomele s-au ameliorat semnificativ; în prezent există doar strănut ocazional ușor.

Noxae

Pacienta a fumat aproximativ 15 țigări pe zi timp de 15 ani, corespunzător aproximativ 11–12 pachet-ani.

Pacienta consumă alcool doar ocazional, de exemplu la sărbători sub forma unui pahar de bere.

Pacienta declară că nu a folosit niciodată droguri.

Anamneză socială

Pacienta este casnică, locuiește cu familia și are doi copii sănătoși.

Antecedente familiale

Tatăl are 65 de ani și este sănătos. Mama a suferit un accident vascular cerebral acum un an și Accident vascular cerebral are o hemipareză dreaptă de atunci, motiv pentru care tatăl îi acordă îngrijirea.

Are un câine.

Diagnosticul suspectat și diagnostice diferențiale

În opinia mea, anamneza, în special migrarea durerii din zona periumbilicală către cadranul inferior drept, sugerează cel mai puternic un Apendicită.

În diagnosticul diferențial trebuie luată în considerare și o limfadenită mezenterică. Aceasta debutează adesea cu dureri în abdomenul superior sau în cadranul inferior drept și se localizează ulterior pe partea dreaptă, dar nu la fel de precis ca în cazul apendicitei.

La o hernie ne-am aștepta la simptome obstructive precum dureri colicative și aspect clinic de tumoră, de exemplu în regiunea inghinală sau în abdomenul inferior.

Diverticulita Meckel reprezintă un diagnostic diferențial important al apendicitei, deoarece poate produce un tablou clinic foarte similar. O distincție sigură nu este adesea posibilă clinic și se face de obicei imagistic sau intraoperator. Indicii pentru un diverticul Meckel pot fi în special sângerările gastrointestinale, care sunt atipice pentru apendicită.

Din cauza utilizării contraceptivelor orale, o sarcină ectopică este mai puțin probabilă. Cu toate acestea, este necesară determinarea β-hCG. Pentru a exclude alte diagnostice diferențiale, cum ar fi un chist ovarian sautorsionarea chistului ovarian ar trebui efectuată o ecografie.

Nu există indicii de infecție a tractului urinar sau de nefrolitiază.

Boala Crohn, colita ulcerativă și ileita terminală sunt considerații diferențiale, dar sunt mai puțin probabile în acest caz, deoarece acestea au de obicei un curs cronic cu simptome recurente, diaree (adesea cu sânge în colita ulcerativă), scădere în greutate și simptome sistemice, care nu sunt prezente aici.

Ischemia mezenterică este puțin probabilă în acest caz, deoarece se prezintă tipic cu durere bruscă, foarte severă („durere disproporționată”), adesea la pacienți vârstnici cu factori de risc cardiovasculari, pe când aici există un curs lent, cu durere migratoare la un pacient tânăr.

O diverticulită sigmoidă este o considerație diferențială, dar în acest caz este mai degrabă puțin probabilă din cauza localizării durerii pe partea dreaptă, a vârstei tinere a pacientei și a cursului tipic al durerii cu debut periumbilical și migrare ulterioară către cadranul inferior drept.

Investigații diagnostice

Din cauza abdomenului acut, pacienta ar trebui internată, se impune repaus alimentar și trebuie solicitat un consult chirurgical.

examinare fizică

După anamneză urmează o examinare fizică cuprinzătoare, începând cu evaluarea semnelor vitale, incluzând ritmul cardiac, tensiunea arterială, frecvența respiratorie, saturația de oxigen și temperatura.

Inspecția este de obicei fără particularități.

La palpare există durere la punctul McBurney. Dacă este prezentă peritonită, se găsesc suplimentar contractură (defense) și semn de eliberare (rebound).

Percuția, de obicei, nu arată anomalii.

Auscultația relevă de obicei sunete intestinale normoactive. În obstrucție apar inițial zgomote înalte, clopoțioase; mai târziu sunetele intestinale pot lipsi cu desăvârșire. Tahicardia este adesea detectabilă ca semn însoțitor.

Nu începeți la punctul McBurney – începeți întotdeauna departe de durere!

Punctul McBurney, situat la o treime din distanța dintre spina iliacă anterioară superioară și ombilic, este adesea punctul de maximă sensibilitate la pacienții cu apendice situat anatomic normal.

Anatomie

normale Lage

Zoom

Punctul Lanz se află pe linia ce leagă ambele spini iliace anterioare superioare, în treimea dreaptă; sensibilitatea evocată acolo sugerează apendicită și reprezintă o locație alternativă a apendicelui.

Există mai multe semne clinice care pot oferi indicii despre localizarea apendicelui:

• Semnul Rovsing: durere în cadranul inferior drept după presiune pe cadranul inferior stâng (poziție normală).

• Semnul Dunphy: durere la tuse (poziție retrocecală).

• Semnul obturator: durere la rotația internă a șoldului (apendice pelvin).

• Semnul iliopsoas: durere la ridicarea/flexia șoldului (poziție retrocecală).

Examinarea rectală digitală poate fi efectuată când se suspectează apendicită!, în special la simptome neclare sau suspiciunea unei localizări pelvine a apendicelui, dar nu este obligatorie.

Semnul Blumberg se testează prin aplicarea lentă de presiune asupra peretelui abdominal de către examinator și apoi eliberarea bruscă a acesteia; durerea la eliberare – chiar și contralateral – indică peritonită.

Durerea din Douglas se evaluează în timpul examinării rectale prin palparea plicii lui Douglas; durerea evocată indică o iritație profundă sau pelvină, așa cum poate apărea în apendicită.

Triunghiul Sherrendescrie un triunghi imaginar între spina iliacă anterioară superioară dreaptă, ombilic și simfiză; sensibilitatea în această zonă indică mai multe puncte tipice de presiune în apendicită. descrie un triunghi imaginar între spina iliacă anterioară superioară dreaptă, ombilic și simfiză; sensibilitatea la palpare în această zonă indică mai multe puncte de presiune tipice pentru apendicită.

Diagnosticul anatomo-clinic

Teste de laborator

Am solicita următoarele teste de laborator: hemoleucogramă completă, parametri de funcție renală, enzime hepatice (ALT, AST, GGT, ALP, bilirubină), proteina C reactivă , β-hCG, TSH și T4 liber, urină sumar, electroliți, coagulare (INR, PTT), grupa sanguină și reacția încrucișată.

electrocardiogramă

O electrocardiogramă se efectuează în general preoperator pentru evaluarea cardiacă sau avizarea pentru intervenție chirurgicală.

Proceduri imagistice

Ecografie abdominală (prima alegere)

Ecografia este o metodă imagistică care folosește unde sonore de înaltă frecvență pentru a înfățișa structurile interne. Se efectuează fără expunere la radiații, de obicei nu necesită pregătire specială și durează doar câteva minute. Pacientul stă pe masa de examinare, se aplică gel, iar sonda este mișcată deasupra pielii. În suspiciunea de apendicită pot fi obținute semne tipice, incluzând un apendice îngroșat, incomprimabil cu diametru > 6 mm, îngroșarea pereților, aspect în țintă/«cockade» în secțiune transversală, absentă peristaltică și creștere a ecogenicității țesutului adipos înconjurător. De asemenea, pot fi detectabile lichid liber sau un apendicolit.

Ecografia are o sensibilitate de 85% și o specificitate de 90%. Este mai puțin costisitoare și mai accesibilă decât CT și nu implică radiații. Totuși, depinde de operator și are valoare diagnostică limitată la pacienții obezi sau în cazul unei localizări atipice a apendicelui.

Sonografie

Appendizitis

Zoom

Tomografie computerizată (CT)

CT cu substanță de contrast are o sensibilitate și specificitate de peste 95% pentru apendicita acută.

Tomografia computerizată (CT) este o tehnică imagistică care folosește raze X pentru a crea imagini detaliate în secțiune transversală ale organelor interne. Pacientul este introdus într-un scanner tubular și trebuie să stea nemișcat pe durata examinării. Uneori se administrează substanță de contrast pentru o reprezentare mai exactă. Examinarea este nedureroasă și durează doar câteva minute. Înainte de imagistica cu contrast este important să beți suficiente lichide. Anumite medicamente precum metforminul trebuie întrerupte înainte. În cazuri rare poate apărea o reacție alergică la substanța de contrast (dar nu vă faceți griji: suntem pregătiți și avem la dispoziție toate medicamentele și măsurile necesare).

Caracteristici CT sugestive pentru apendicită includ un lumen mărit cu dublă stratificare a pereților (> 6 mm), îngroșarea peretelui (> 2 mm), stranding al țesutului adipos periappendiceal, îngroșarea pereților apendiculari și prezența unui apendicolit.

Appendizitis

Zoom

Consulturi

Chirurgie

Tratament:

Abordarea preferată pentru tratarea pacienților cu apendicită necomplicată este apendectomia.

Aceasta este adesea efectuată ca procedură de urgență.

Apendectomia laparoscopică conduce la o ședere spitalicească mai scurtă, revenire mai rapidă la activitățile zilnice și rate mai scăzute ale infecțiilor superficiale ale plăgii, în special la pacienții obezi.

Plasarea unui cateter transuretral (sondă Foley) este opțională, dar nu obligatorie pentru apendectomie.

Preoperator, antibioticele trebuie administrate cu cel puțin 30–60 minute înainte de incizia pielii. Pentru apendicita necomplicată sunt disponibile cefoxitină sau cefazolină în combinație cu metronidazol. În alergia la β-lactame se poate administra clindamicină în combinație cu un fluorochinolon.

Pacienții supuși apendectomiei laparoscopice sunt poziționați în decubit dorsal, cu brațul stâng fixat lângă corp pentru o mai bună accesibilitate.

Laparotomia se efectuează în general numai în cursuri complicate precum peritonită difuză, apendicită perforată cu contaminare intraabdominală extinsă sau abcese mari ori flegmon marcat, precum și pentru conversie intraoperatorie din cauza vizualizării inadecvate sau dificultăților tehnice.

Complicații:

O apendicită perforată sau gangrenoasă, precum și o apendicită cu formare de abces sau flegmon sunt considerate cursuri complicate. Acestea prezintă de obicei febră mare, markeri inflamatori mult crescuți, contractură, o rezistență palpabilă la examinarea abdominală și semne de sepsis. Postoperator, infecțiile plăgii și abcesele intraabdominale în special pot apărea ca și complicații.

Cunoștințe suplimentare

• Apendicele este un diverticul adevărat al cecului, deoarece conține toate straturile histologice ale colonului. Lungimea medie este de 6–9 cm. Este de obicei intraperitoneal și retrocecal, dar poate fi și pelvin (aproximativ o treime din cazuri) sau retroperitoneal (aproape 10%).

• Apendicita apare la aproximativ 10% din populație, cel mai frecvent între 10 și 30 de ani. Vârsta medie la debut este 22 de ani. Raportul bărbați-femei este de aproximativ 3:2 până în mijlocul celor 20 de ani și se egalizează după vârsta de 30 de ani.

• Este important să se obțină o anamneză detaliată de la pacient și – în cazul pacienților pediatrici – de la îngrijitori.

• O inflamație regională se poate prezenta și cu ileus, diaree, obstrucție intestinală mică și hematurie. În plus, este necesară o anchetă țintită privind elementele de istoric negative (inclusiv istoricul menstrual) pentru a exclude alte cauze ale durerii abdominale.

Fiziopatologie

Apendicita apare de obicei din cauza îngustării lumenului sau obstrucției apendicelui, de exemplu din cauza unui fecalit, hiperplazie limfoidă sau, mai rar, din cauza corpurilor străine sau tumorilor.

Ca rezultat al obstrucției, se acumulează secreții și crește presiunea în lumenul apendicelui. Aceasta duce la reducerea perfuziei peretelui, ceea ce deteriorează mucoasa.

Ulterior apare suprapopulare bacteriană, care declanșează un răspuns inflamator. În continuare, inflamația poate afecta întregul perete, ducând la ischemie, necroză și în cele din urmă la perforație.

Carcinom apendicular

Carcinomul apendicular este o malignitate rară a apendicelui vermiform. În multe cazuri este o descoperire postoperatorie incidentală după o apendicectomie, deoarece boala este adesea asimptomatică sau diagnosticată doar după mai multe investigații medicale.

Cel mai frecvent tip histologic este tumora neuroendocrină, care apare mai mult la pacienții tineri. În schimb, adenocarcinomul apendicular afectează de obicei pacienți în vârstă.

În plus, există neoplazii mucinoase ale apendicelui, care prezintă un risc particular pentru dezvoltarea pseudomyxoma peritonei.

Suplimentar

Nume:

Dna. Becker, Martina Walser

Profesii:

Funcționar (angajat comercial)

Afețiuni preexistente:

Hipertensiune arterială de 10 ani – Enalapril 5 mg

Întrebări

1. Ce am?

Nu pot spune asta cu certitudine chiar acum. Avem nevoie de investigații suplimentare pentru asta. Totuși, simptomele dumneavoastră actuale sugerează o posibilă apendicită. Prin urmare, recomand cu tărie internarea.

2. Am cu adevărat nevoie de operație?

Dacă diagnosticul este confirmat, recomandăm intervenția chirurgicală, deoarece apendicita este foarte probabilă. Fără procedură inflamația s-ar putea agrava și, în cel mai rău caz, duce la perforație.

3. Cum se efectuează operația?

De obicei îndepărtăm apendicele inflamat minim-invaziv, adică prin laparoscopie. Se practică incizii mici în peretele abdominal. În cazuri rare este necesară o operație deschisă.

4. Ce riscuri există?

Ca la orice intervenție chirurgicală există riscuri precum sângerare, infecții sau leziuni ale organelor adiacente. Aceste complicații sunt rare. Per ansamblu, apendectomia este o procedură de rutină.

5. Cât timp voi rămâne în spital?

De obicei rămâneți internat două până la cinci zile după operație, în funcție de evoluție. Ulterior vă puteți relua treptat activitățile zilnice.

6. Ce investigații veți face acum? (Pielonefrită)

Voi palpa abdomenul și voi examina în mod specific unghiurile renale. Poate exista durere la atingere în flanc sau durere la percuție peste rinichi, tipică pentru pielonefrită. În plus, voi măsura temperatura și voi verifica cordul și plămânii.

7. Ați putea, vă rog, să explicați ce înseamnă termenul “aderență”?

Aderențele sunt benzi de țesut cicatricial care se pot forma după operații sau inflamații. Ele leagă părți ale corpului care în mod normal nu ar trebui să fie lipite între ele, cum ar fi organe sau țesuturi diferite din abdomen. Aceste aderențe pot cauza probleme precum durere, limitarea mobilității sau chiar obstrucții ale organelor, de exemplu în intestine.

8. Numiți două organe intraperitoneale și două extraperitoneale.

Intraperitoneal: stomac, splină

Extraperitoneal: rinichi, rect (secțiunea inferioară)

9. Cum se formează calculii biliari, ce favorizează formarea lor și din ce sunt compuși?

Calculii biliari se formează din cauza unui dezechilibru în compoziția bilei, de ex. din suprasaturare cu colesterol sau bilirubină și din tulburări ale golirii vezicii biliare. Factorii de risc includ o dietă bogată în grăsimi, supraponderabilitatea, sexul feminin, vârsta înaintată și anumite boli de bază. Calculii biliari sunt de obicei compuși din colesterol, bilirubină (calculi pigmentari) sau un amestec al ambilor compuși.

10. Câte cadrane există și cum este împărțit abdomenul?

Abdomenul poate fi împărțit în patru cadrane:

• Cadranul superior drept (RUQ)

• Cadranul superior stâng (LUQ)

• Cadranul inferior drept (RLQ)

• Cadranul inferior stâng (LLQ)

11. Cum clasificați apendicita?

Apendicita poate fi, în principiu, împărțită în forme necomplicate și complicate.
Formele necomplicate includ apendicita catarrală și seropurulentă.
Formele complicate includ apendicita ulcerophlégmonasă, gangrenoasă și perforată.

12. Ce se înțelege prin apendicită catarrală și seropurulentă?

Apendicita catarrală descrie un stadiu precoce al inflamației în care este afectată în principal mucoasa și există o reacție inflamatorie ușoară.
Apendicita seropurulentă reprezintă un stadiu mai avansat în care inflamația a implicat deja întregul perete al apendicelui și există exudat purulent.

Ordin medical – Suspiciune de apendicită acută

Pacient: Monika Zenker, 35 ani

Data/Ora: imediat la internare

Măsuri generale

• Internare pe secția chirurgicală

• Fără alimentație orală (NPO)

• Se recomandă repaus la pat

Monitorizare

• Semne vitale (TA, puls, temp., SpO₂) la fiecare 6 ore

• Documentați scala durerii (NRS)

• Monitorizați evoluția abdominală (distensie, garzi, semne de peritonită)

Acces venos / fluide

• Acces IV (periferic, calibru mare, ex. 16–18G, de preferință la vena bazilică de pe antebraț)

• Soluție Ringer 500–1000 ml IV inițial, apoi după necesitate

Laborator

• Hemoleucogramă (incl. leucocite, hemoglobină, trombocite)

• CRP

• β-hCG

• Sodiu, potasiu, clorură

• Creatinină, uree

• Glucoză

• AST, ALT, γ-GT, ALP, bilirubină

• Lipază

• INR, aPTT

• Grupe sanguine (AB0, rhesus)

• Test de screening pentru anticorpi (Coombs indirect)

• Lactat (în evoluție complicată / suspiciune de sepsis)

Urina

Examenul urinei

Investigații imagistice

Ecografie abdominală și pelvină

Medicație

Metamizol 1 g IV la nevoie (sau …, conform standardului spitalului)

Ondansetron 4 mg IV lent la nevoie (greață)

Consult

Consult chirurgical: rapid! → evaluați indicația pentru intervenție

Alte

• Pregătiți consimțământul informat (apendectomie posibilă)

• Informați imediat medicul dacă apare agravare

Note

Indice de masă corporală

Indicele de masă corporală (IMC)

Definiție: Indicele de masă corporală este o măsură simplă utilizată pentru a evalua greutatea corporală în raport cu înălțimea. Se calculează prin împărțirea greutății în kilograme la pătratul înălțimii în metri.

periumbilical

Periumbilical

Semnificație: Periumbilical se referă la regiunea imediat din jurul ombilicului.

Nausea

Greață

Definiție: Greața este senzația subiectivă de disconfort însoțită de dorința de a vomita.

Defecation

Defecație

Definiție: Defecația denotă procesul de eliminare a scaunului din intestin prin anus.

axillary

Axilar

Semnificație: Axilar se referă la regiunea axilei (partea inferioară a articulației umărului) și este adesea folosit ca loc pentru măsurarea temperaturii corporale.

°C

Grade Celsius (°C)

Definiție: °C este unitatea pentru măsurarea temperaturilor pe scara Celsius și este folosită în rapoartele medicale pentru a indica temperatura corpului sau a mediului.

Hypovolemia

Hipovolemie

Definiție și cauze: O reducere a volumului sanguin sau plasmatic circulant, de exemplu din cauza unei pierderi acute de sânge, pierderi importante de fluide (vărsături, diaree) sau aport insuficient.

Semnificație clinică: Scăderea volumului conduce la reacții compensatorii ale sistemului cardiovascular; tahicardia poate apărea ca semn precoce. În cazuri mai severe pot apărea hipoperfuzie și colaps circulator.

Hematemesis

Hematemeză

Explicație termeni: Hematemeză se referă la vomitarea de sânge sau a unui material cu sânge.

Semnificația aspectului sângelui: “Vărsături cu aspect de zaț de cafea” descriu sânge închis la culoare, brun, coagulant sau parțial degradat și sugerează de obicei o sursă de sângerare în tractul digestiv superior, dar nu este absolut specifică pentru localizarea exactă.

Melena

Explicație termeni: Melena este eliminarea scaunelor negre, lipicioase, datorată descompunerii componentelor sanguine în intestin.

Clasificare clinică: Scaunul negru, lucios indică de obicei o sursă de sângerare în tractul digestiv superior sau în intestinul subțire proximal, dar în cazuri excepționale poate rezulta și din tranzitul lent al sângelui din surse de sângerare mai distale.

Hematochezia

Hematochezie

Explicație termeni: Hematochezia este eliminarea de sânge proaspăt, roșu, cu scaunul.

Clasificare clinică: Prezența sângelui roșu indică de obicei o sursă de sângerare în tractul digestiv inferior (colon, rect), deși la sângerări foarte abundente o sursă superioară poate conduce de asemenea la sânge roșu în scaun.

Tenesmus

Tenesme

Explicație termeni: Tenesmele sunt dorințe dureroase, adesea insuportabile și urgente de a defeca, frecvent însoțite de senzația de golire incompletă.

Context clinic: Tenesmele apar de obicei în afecțiuni rectale sau colorectale, cum ar fi procese inflamatorii sau leziuni ocupante de spațiu, și arată iritație localizată în zona distală a intestinului.

Consumption of potentially contaminated

Consumul de alimente sau băuturi potențial contaminate poate duce la enterocolită.

Similar complaints

Simptome gastrointestinale similare la persoane din apropiere pot indica o intoxicare alimentară comună.

gynecological

Simptome ginecologice
Se referă la simptome ale tractului genital feminin. Exemple tipice sunt sângerarea între menstruații (metrorragie) și scurgerile vaginale anormale (secreții vaginale). Metroragia înseamnă sângerare în afara menstruației normale; scurgerea se referă la secreții vaginale modificate ca volum, consistență, culoare sau miros. Astfel de semne pot indica infecții, tulburări hormonale sau alte afecțiuni ginecologice și necesită evaluare specifică.

urological

Simptome urologice
Se referă la simptome ale tractului urinar. Disuria descrie durerea sau arsură la urinare. Hematuria denotă prezența sângelui în urină, vizibil sau detectabil doar în laborator. Aceste simptome pot indica infecții, calculi, tumori sau alte boli urologice și justifică investigații suplimentare.

Reflux

Reflux
Se referă la refularea conținutului gastric în esofag, de obicei din cauza disfuncției sfincterului esofagian inferior. Simptome tipice sunt regurgitarea acidă și uneori pirozisul. Refluxul repetat sau persistent poate duce la leziuni ale mucoasei esofagiene și poate necesita investigații ulterioare.

Pyrosis

Pirozis
Se referă la senzația subiectivă de arsuri retrosternale, de obicei percepută ca o senzație de arsură în spatele sternului. Pirozisul este deseori declanșat de refluxul acid și este un simptom tipic al bolii de reflux gastroesofagian, dar poate avea și alte cauze.

Stress urinary incontinence

Incontinența urinară de efort

Definiție: Pierdere involuntară de urină care apare la creșterea presiunii abdominale, cum ar fi la tuse, strănut, râs sau efort fizic. Caracteristic este absența unei urgențe intense prealabile de a urina.

Cauze: Triggere comune sunt slăbiciunea planșeului pelvin sau insuficiența mecanismului de închidere uretral, de exemplu după naștere, intervenții ginecologice sau din cauza laxității tisulare legate de vârstă și hormoni.

Tratament: Inițial măsuri conservatoare precum antrenament specific al mușchilor planșeului pelvin și fizioterapie; dispozitive sau modificări comportamentale pot fi utile ca suplimente. În cazuri selectate terapii medicamentoase sunt posibile. Pentru simptome persistente sau severe se pot lua în considerare proceduri chirurgicale precum benzi suburetrale (de ex. TVT).

Tonsillectomy

Tonsilectomie

Definiție: Îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor palatine.

Indicații: În principal amigdalită recurentă, formarea de abces în spațiul peritonsilar, hipertrofie amigdaliană pronunțată cu apnee obstructivă în somn sau suspiciune justificată de transformare malignă.

Complicații: Riscurile principale includ sângerare postoperatorie, durere și tulburări de vindecare; mai rar pot apărea infecții sau leziuni ale structurilor adiacente.

Hashimoto-

Hashimoto

Tiroidita Hashimoto este o boală autoimună cronică a tiroidei în care sistemul imunitar atacă țesutul tiroidian. Aceasta conduce frecvent la hipotiroidism. Simptome tipice ale hipotiroidismului sunt oboseala, creșterea în greutate, intoleranța la frig, căderea părului, dispoziție depresivă și constipație. Diagnosticul se pune prin analize de sânge, în special TSH, fT4 și anticorpi TPO, și, dacă este necesar, prin ecografie. În hipotiroidismul manifest deficitul hormonal se compensează prin administrarea de levotiroxină; tratamentul este de obicei pe viață.

Cholecystectomy

Colecistectomie

Definiție: Îndepărtarea chirurgicală a vezicii biliare, frecvent efectuată minim invaziv (laparoscopic).

Indicații: Indicată în boala biliară simptomatică cu calculi, inflamație acută sau cronică a vezicii biliare, precum și pentru polipi veziculari mari sau suspiciune justificată de malignitate.

Complicații: Evenimente adverse posibile includ sângerare postoperatorie, scurgere de bilă, leziuni ale căilor biliare sau organelor adiacente și infecții postoperatorii.

Ectopic pregnancy

Sarcină ectopică (sarcină tubară)

Definiție: O sarcină localizată în afara cavității uterine; implantarea are loc cel mai frecvent într-un segment al trompei uterine.

Localizare și frecvență: Majoritatea acestor sarcini sunt tubare; localizările ovariene, abdominale sau cervicale sunt mai puțin frecvente.

Abordări terapeutice: În funcție de constatări clinice se pot lua în considerare tratamente medicale conservative sau intervenții chirurgicale, cum ar fi proceduri organo-salvatoare (salpingotomie) sau de îndepărtare (salpingectomie).

Complicații: Pericole importante includ ruptura trompei uterine cu hemoragie internă, șoc hemoragic rezultat și posibila afectare a fertilității viitoare.

Fallopian tube

Trompa uterină

Trompa uterină, numită frecvent oviduct, leagă ovarul de cavitatea uterină. Servește la transportul ovulului și este locul obișnuit al fecundației. Clinic, trompele sunt semnificative în contextul infecțiilor, aderențelor și ca loc frecvent al sarcinii ectopice.

Salpingectomy

Salpingectomie

Salpingectomia se referă la îndepărtarea chirurgicală a uneia sau a ambelor trompe uterine. Operația se efectuează, de exemplu, în sarcina ectopică complicată, infecții severe sau pentru indicații profilactice. Îndepărtarea afectează fertilitatea în funcție de faptul dacă una sau ambele trompe sunt implicate.

Mamografie

Mamografia este o metodă imagistică prin raze X a sânului pentru detectarea nodulilor, calcificărilor și altor modificări structurale. Este utilizată atât pentru screening, cât și pentru evaluarea unor leziuni suspecte. Examinarea folosește doze mici de radiații, dar nu produce întotdeauna rezultate concludente; pot fi necesare tehnici imagistice suplimentare, în special la țesut mamar foarte dens.

Euthyrox

Euthyrox este un preparat care conține substanța activă levotiroxină, un hormon tiroidian sintetic (T4). Este utilizat pentru substituție în hipotiroidism și ca suplimentare după tiroidectomie sau pentru tratarea unor forme de gușă. Aspecte importante includ necesitatea monitorizării de laborator (de ex., TSH), posibile efecte cardiace secundare în supradozaj și interacțiuni cu alte medicamente care pot afecta absorbția sau efectul.

Valeriană

Valeriana este o plantă medicinală ale cărei extracte sunt folosite tradițional pentru ameliorarea pe termen scurt a tulburărilor ușoare de somn și pentru calmarea agitației nervoase. Dovezile științifice arată efecte mixte; preparatele sunt disponibile în diverse forme de dozare. Se recomandă prudență când este administrată împreună cu alți depresori ai sistemului nervos central sau cu alcool; efectele secundare pot include tulburări gastrointestinale sau dureri de cap.

Jaz®

Jaz® este un contraceptiv oral combinat care conține un estrogen și un progestativ. Prevenirea ovulației, modificarea mucusului cervical și schimbările la nivelul endometrului contribuie la efectul contraceptiv. Posibilele reacții adverse variază de la simptome ușoare precum cefalee sau greață până la riscuri mai serioase, cum ar fi creșterea tendinței la tromboză; contraindicațiile includ boala tromboembolică activă, anumite boli hepatice și cancerul de sân cunoscut. Interacțiunile cu substanțele inductoare de enzime pot reduce eficacitatea.

Pantoprazol

Pantoprazol — Clasă și mecanism
Pantoprazol face parte din inhibitori ai pompei de protoni (IPP). Reduce secreția acidă gastrică prin inhibarea producției de acid a celulelor parietale din stomac.
Indicații
Este utilizat pentru tulburări legate de aciditatea tractului digestiv superior, cum ar fi ulcere gastrice sau simptome de reflux.
Riscuri și efecte secundare importante
Posibile reacții adverse includ tulburări digestive, cefalee și reacții alergice. La utilizarea pe termen lung pot exista riscuri suplimentare care necesită evaluare individuală. Recomandările pentru administrare variază; de obicei dozarea este planificată în raport cu mesele, iar instrucțiunile exacte depind de preparat și de indicațiile medicale.

Imunoterapie alergeni

Imunoterapia cu alergeni (desensibilizare)
Termen și scop
Desensibilizarea, numită și imunoterapie cu alergeni, este un tratament specific pentru alergiile mediate de IgE. Scopul este de a modula răspunsul imun la un anumit alergen și astfel de a reduce pe termen lung simptomele alergice.
Mecanism și evoluție
Prin administrarea repetată a alergenului declanșator în doze crescătoare se urmărește dezvoltarea toleranței sistemului imunitar. Terapia este, în general, pe termen lung.

Pack years

Pack years — Definiție și calcul
Explicație a termenului
Un pack year este o unitate pentru înregistrarea expunerii cumulative la tutun.
Formulă și exemplu
Se calculează ca (numărul de țigări fumate pe zi ÷ 20) × numărul de ani fumati. La 15 țigări pe zi timp de 15 ani rezultă 15/20 × 15 = 11,25 pack years (rotunjit aproximativ 11–12 pack years).

Accident vascular cerebral

Accident vascular cerebral
Termen și cauze
Un accident vascular cerebral este o perturbare acută a fluxului sanguin cerebral. Cauzele sunt, în mod tipic, o ocluzie a unui vas cerebral (accident vascular ischemic) sau sângerare în țesutul cerebral (accident vascular hemoragic).
Semnificație clinică
Un AVC duce la deficit neurologic focal, cum ar fi hemipareză, tulburări de vorbire sau modificarea stării de conștiență și necesită evaluare și tratament medical imediat.

Apendicită (inflamația apendicelui vermiform)
Termen și scurtă descriere
Apendicita desemnează inflamația apendicelui vermiform. În limbaj colocvial, această afecțiune este adesea numită apendicită.
Semne clinice
De regulă apare inițial o durere periumbilicală nespecifică, care se poate migra ulterior în cadranul inferior drept; boala este frecvent însoțită de simptome precum greață sau contractură în cadranul inferior drept.

Torsiune

Definiție: Torsiunea se referă la răsucirea acută a unui organ în jurul inserției sale, inclusiv a pediculului vascular, ceea ce poate duce la tulburări circulatorii până la ischemie.

Relevanță ginecologică: În ginecologie aceasta afectează adesea ovarul sau o tumoră anexială ovariană, precum un chist, care crește riscul de torsiune a pediculului.

Prezentare clinică și management: Caracteristici tipice sunt debutul brusc al unei dureri severe unilaterale în partea inferioară a abdomenului, însoțită de greață sau vărsături. Diagnosticul este susținut de prezentarea clinică și imagistică (de ex., ecografie cu Doppler), unde absența fluxului la Doppler poate susține torsiunea, dar nu o exclude în mod definitiv. Este necesară evaluare chirurgicală urgentă dacă se suspectează torsiunea.

Frecvența cardiacă

Definiție: Frecvența cardiacă indică numărul de bătăi ale inimii pe minut și este un parametru vital central.

Interval normal și semnificație: La adulți, frecvența cardiacă în repaus este tipic în intervalul aproximativ 60–100 bătăi pe minut. Abaterile pot indica efort fizic, febră, durere, efecte ale medicației sau boli cardiace ori sistemice.

Tensiune arterială

Definiție: Tensiunea arterială descrie forța cu care sângele circulant apasă pe pereții vaselor. Este reprezentată prin două valori: sistolică (presiunea în timpul ejecției cardiace) și diastolică (presiunea în faza de relaxare).

Măsurare și unitate: Se folosesc metode noninvazive precum manșeta cu aparat de măsurare (manual sau automat); valorile sunt exprimate în milimetri coloană de mercur (mmHg).

Relevanță clinică: Tensiunea arterială este un indicator important al sănătății cardiovasculare; deviațiile în sus sau în jos pot semnala necesitatea terapiei sau condiții acute și trebuie interpretate în context clinic.

Frecvența respiratorie

Definiție: Frecvența respiratorie reprezintă numărul de respirații pe minut și este unul dintre parametrii vitali fundamentali.

Interval normal și semnificație: La adulți în repaus, frecvența respiratorie normală este de obicei între aproximativ 12 și 20 respirații pe minut. Modificările pot fi semne timpurii ale tulburărilor respiratorii sau metabolice, ale durerii, febrei sau intoxicărilor și trebuie evaluate clinic.

Saturația oxigenului

Definiție: Saturația oxigenului indică procentul din hemoglobină care este încărcat cu oxigen în raport cu totalul hemoglobinei din sângele arterial.

Măsurare și valori normale: Măsurarea noninvazivă se realizează de obicei prin puls-oximetrie la deget sau lobul urechii. La adulții sănătoși care respiră aer ambiant, valorile sunt de obicei în interval înalt (adesea în jur de 95–100%).

Semnificație clinică: Scăderea valorilor de saturație indică o oxigenare afectată și necesită evaluare suplimentară și, dacă este cazul, măsuri terapeutice.

examinare rectală digitală

Examinarea rectală digitală (ERD)

Examinarea rectală digitală este un examen clinic în care un deget lubrifiat și mănușat este introdus în rect pentru a evalua poziția, consistența și sensibilitatea rectului distal și a structurilor adiacente. Indicațiile includ evaluarea sângerării rectale, constatările palpabile în zona rectală sau suspiciunea de boală prostatică; poate fi efectuată și ca adjuncție în cazuri de dureri abdominale inferioare neclare. Examinarea este scurtă și poate fi inconfortabilă; constatările trebuie mereu interpretate în contextul clinic general.

hemoleucogramă

Leucocitoză (în hemoleucogramă)

Leucocitoza desemnează un număr crescut de leucocite în hemoleucogramă. Este un indicator nespecific al proceselor inflamatorii sau infecțioase, dar poate fi cauzată și de răspunsuri la stres, anumite medicamente sau afecțiuni hematologice. Semnificația leucocitozei trebuie evaluată împreună cu formula leucocitară, alți parametri de laborator și situația clinică.

parametri ai funcției renale

Parametri ai funcției renale

Markeri rutinali comuni ai funcției renale includ creatinina și ureea. Creatinina este utilizată frecvent pentru estimarea ratei de filtrare glomerulară, dar concentrația sa depinde și de masa musculară și alți factori. Ureea reflectă, pe lângă funcția renală, metabolismul proteinelor și statusul de hidratare și poate fi influențată de dietă sau catabolism. Ambele valori trebuie interpretate împreună și în contextul clinic general.

ALT

ALT (alanin aminotransferaza)

ALT este o enzimă întâlnită în principal în celulele hepatice și este eliberată în sânge când hepatocitele sunt afectate. Valorile crescute ale ALT indică în principal leziuni hepatocelulare și trebuie interpretate împreună cu anamneza, celelalte teste hepatice și investigațiile imagistice. ALT este considerat un marker relativ specific hepatic comparativ cu unele alte transaminaze.

AST

AST (aspartat aminotransferaza)

AST este o enzimă întâlnită în ficat, dar și în mușchiul cardiac, mușchiul scheletic și alte țesuturi. Valorile crescute ale AST pot indica, prin urmare, boli hepatice, dar sunt mai puțin specifice pentru ficat decât ALT, deoarece leziuni musculare sau afectare miocardică pot determina, de asemenea, creșteri. Cauza unei creșteri a AST trebuie clarificată cu date adiționale.

GGT

GGT (gamma-glutamil transferaza)

GGT este o enzimă prezentă în principal în celulele hepatice și în celulele epiteliale ale căilor biliare. Nivelurile serice crescute indică afectare sau afectare a sistemului hepatobiliar, de exemplu în procese colestatice sau obstrucție a fluxului biliar. GGT este mai puțin specifică pentru organ decât unele transaminaze, poate fi crescută și de alcool sau efecte medicamentoase și este folosită în profilul de laborator pentru evaluarea bolilor hepatice și biliare.

Proteina C reactivă

Proteina C reactivă (CRP)

CRP este o proteină de fază acută produsă în principal în ficat. Concentrația serică crește în reacții inflamatorii sistemice, infecții și leziuni tisulare și poate fi utilizată, prin urmare, ca un parametru de laborator nespecific pentru evaluarea activității inflamatorii și monitorizarea evoluției. CRP nu oferă o etiologie specifică, dar indică în general prezența și dinamica unui răspuns inflamator.

coagulare (INR, PTT), grupa sanguină și test de compatibilitate (crossmatch)

Testarea preoperatorie a coagulării și determinarea grupei sanguine și a testului de compatibilitate (crossmatch)

Testele de coagulare (de exemplu, INR și PTT) furnizează informații despre funcția căilor extrinseci, intrinseci și comune ale coagulării și sunt utilizate înaintea procedurilor elective pentru a detecta un risc crescut de sângerare. Determinarea grupei sanguine (inclusiv factorul rhesus) și efectuarea unui test de compatibilitate au rolul de a asigura sânge donator compatibil și sunt relevante înaintea intervențiilor chirurgicale în care este probabilă sau posibilă o transfuzie de sânge.

Download PDF

Pacient

Salutare: Dl./Dna. Medic șef ………..,

Aș dori să vă prezint pacienta Monika Zenker.

Data

24/08/2025

Vârstă25 ani

Greutate64 kg

Înălțime169 cm

Alergii (cuvinte-cheie)

Alergie la praful de casă (ameliorată după hiposensibilizare, în prezent doar strănut ușor)

Consumul de substanțe / medicamente (cuvinte-cheie)

Nefumătoare

Alcool: rar, ocazional 1 pahar de bere la petreceri

Fără droguri

Istoricul social (cuvinte-cheie)

Singură, locuiește cu partenerul

Animal de companie: câine

Antecedente familiale (cuvinte cheie)

Tată: 65 de ani, sănătos

Mamă: AVC acum 1 an, hemipareză dreaptă

Medicație (cuvinte cheie)

Euthyrox® 50 µg 1-0-0

Pantoprazol 20 mg 1-0-0

Jaz® 1-0-0

Drajeuri de valeriană la nevoie

Anamneză (propoziții complete)

Pacienta se prezintă la departamentul de urgență cu durere abdominală de aproximativ 7 ore.

Ea declară că durerea a fost inițial difuză și periumbilicală și de atunci s-a migrat în cadranul inferior drept.
Descrie durerea ca fiind înjunghiată, în creștere, cu o intensitate de 7/10.
Simptomele asociate includ greață, un episod unic de scaun apoasă, durere la palparea cadranului superior drept și o stare generală de rău încă din ziua precedentă.
Temperatura axilară este 37,7 °C.

Fără semne de hipovolemie, transpirații nocturne, vărsături, hematemeză, melena, hematoheză, tenesme, hemoroizi, fisuri anale, icter, prurit, intoxicație alimentară, infecții de contact, infecții respiratorii recente, plângeri ginecologice sau urologice.
Fără călătorii în străinătate.

Anamneza autonomă este fără particularități.

Antecedente personale patologice

Reflux gastroesofagian (pirozis)

Tiroidită Hashimoto (de ~10 ani, în tratament substitutiv)

Incontinență urinară de efort după al doilea naștere (antrenament al planșeului pelvin, în prezent asimptomatică)

Tonsilite recurente → amigdalectomie la vârsta de 12 ani

Intervenții chirurgicale anterioare

Salpingectomie dreaptă pentru sarcină ectopică (săptămâna a 7-a de gestație, acum 3 ani, intervenție deschisă)

Amigdalectomie în copilărie

Anamneză ginecologică

Contraceptiv oral Jaz® de 1 an

Ciclu regulat, ultima menstruație în urmă cu aproximativ 2,5 săptămâni

Mamografie de screening acum 6 luni, fără modificări

Diagnosticul suspectat – Diagnostice diferențiale (propoziții complete)

Cel mai probabil este o apendicită acută.

Ca diagnostice diferențiale, este posibilă o limfadenită mezenterică.

Este, de asemenea, posibil un chist ovarian sau torsiunea ovariană.

Trebuie exclusă și o sarcină ectopică.

Conduită ulterioară – Terapie (propoziții complete)

Internare, regim alimentar nil per os

Examinare fizică

Ecografie abdominală și pelvină (excludere DD ginecologic, lichid liber, vizualizare apendice)

Determinare β-hCG

Markeri inflamatori (CRP, leucocite)

Consult chirurgical pentru excluderea apendicitei

Analgezie la nevoie

Substituție cu fluide intravenoase dacă este necesar

Front

1. Vârstă

A doua plângere principală

1. Vârf: cel mai frecvent în adolescență și tinerețe (aprox. 15–25 de ani)

Copii <5 ani: rar, dar adesea curs mai sever

Vârstnici >50 ani: de asemenea mai puțin frecvent, dar adesea simptome atipice → rată mai mare de perforație, sau obstacol al lumenului legat de tumoare

2. Durere abdominală + greață/vărsături + febră crescută

3. Evoluție/caracter

4. Factori agravanți

5. Simptome însoțitoare

3. Inițial deasupra buricului sau în mezogastru, ulterior în cadranul inferior drept

De aproximativ 12–24 de ore

Moderată

Surdă, traseuare

4. Tusea, inspirația profundă / respirația, schimbarea poziției

5. Lipsa apetitului, greață, scaun apoasă, stare generală de rău

6. Negativuri importante

6. Hipersudorație, semne de sângerare gastrointestinală, icter/urini închise, prurit

posibile plângeri ginecologice

Semne de infecție virală gastrointestinală

7. Apendice displasat

7. Retrocecal / apendice retroperitoneal: flanc drept sau spate

Poziție joasă pelvină a apendicelui: adânc în abdomenul inferior

8. Diagnostice diferențiale

fachleiterinfo@gmail.com

instagram.com/fachleiterinfo

Limfadenită mezenterică: Debut: epigastru sau cadran inferior drept, evoluție: migrarea durerii spre dreapta, mai puțin bine localizată decât în apendicită

Diverticulită: Durere în cadranul inferior stâng, adesea ameliorare după defecație, febră

Sarcină ectopică (EUG): măsurarea β-hCG obligatorie, contraceptive? / Torsiune de chist ovarian

Infecție a tractului urinar / nefrolitiază: în prezent fără indicații

9. Examinare
fizică

9. Semne vitale, febră?

Contractură protectorie: perforație → peritonită (semn de eliberare)

Sensibilitate la punctul McBurney

Auscultație: tahicardie, zgomote intestinale normoactive

10. Punctul McBurney

11. Semnul Rovsing

12. Semnul Dunphy

10. Localizare:

1/3 din distanța dintre

Spina iliacă antero-superioară ↔ ombilic

sensibilitate maximă la presiune

tipic pentru apendice poziționat normal

11. Presiune: cadran inferior stâng

Durere: cadran inferior drept

Notă: poziție normală a apendicelui

12. Durere la tuse

Notă: poziție retrocecală

13. Semnul obturator

14. Semnul iliopsoas

15. Analize de laborator

13. Durere la rotația internă a șoldului

Notă: poziția pelvină a apendicelui

14. Durere la flexia șoldului / ridicarea piciorului

Notă: poziția retrocecală

15. Hemogramă completă, parametri ai funcției renale, valori hepatice (ALT, AST, GGT, FA, bilirubină), proteina C reactivă, β-hCG, urocultură/analiză de urină, electroliți, coagulare (INR, TTP), grupa sanguină și test de compatibilitate

16. Ecografie abdominală

16. Apendice mărit, necomprimabil cu diametru > 6 mm, îngroșare a peretelui, aspect în secțiune transversală tip țintă (bulină), peristaltică absentă și creștere a ecogenicității țesutului adipos înconjurător ± lichid liber

Consimțământ informat?

17. Tomografie computerizată (CT)

17. Lumen dilatat cu perete în dublu strat (> 6 mm), îngroșare a peretelui (> 2 mm), inflamație a țesutului adipos periappendicular, îngroșarea peretelui apendicular și prezența unui apendicolit

Consimțământ informat?

18. Tratament

fachleiterinfo@gmail.com

instagram.com/fachleiterinfo

18. Apendicectomie, abordarea preferată pentru apendicita necomplicată, adesea o procedură de urgență

Profilaxie antibiotică: Administrare: cu 30–60 de minute înainte de incizia pielii, cefoxitin/cefazolină + metronidazol

19. Complicații

19. apendicită perforată

apendicită gangrenoasă

apendicită cu formare de abcese

apendicită cu flegmon

febră mare, markeri inflamatori mult crescuți, apărare musculară, rezistență palpabilă la nivel abdominal, semne de sepsis

20. Anatomie

20.

diverticul adevărat al cecului

conține toate straturile histologice ale peretelui

Lungime: aprox. 6–9 cm

Localizare:

majoritar intraperitoneal, retrocecal

pelvin (~1/3 din cazuri)

retroperitoneal (~10%)

21. Carcinom apendicular

malignitate rară a apendicelui

adesea descoperire incidentală (postoperator) după apendicectomie, frecvent asimptomatică

tumoră neuroendocrină (NET): tipul cel mai frecvent, pacienți relativ tineri

Adenocarcinom: pacienți mai în vârstă

neoplasme mucinoase, risc: pseudomyxoma peritonei

22. Acum imaginați-vă: Cum ați raporta tipic o apendicită?

Pacienta se prezintă la camera de urgență cu durere abdominală de aproximativ 7 ore.

Ea a declarat că durerea era inițial difuză și periumbilicală și s-a migrat ulterior în cadranul inferior drept.
Descrie durerea ca fiind înjunghiată, în creștere, cu o intensitate de 7/10.

23. Acum imaginați-vă: Cum ați raporta tipic o apendicită?

Simptome asociate includ greață, un episod singular de scaun apos, durere la palpare în cadranul superior drept și, din ziua precedentă, o stare generală de rău.
Temperatura axilară este 37,7 °C.

Download flashcards as PDF

To run an AI simulation, download the PDF with the prompt, then upload it to an AI application such as ChatGPT.

PDF without prompt

PDF with prompt

Search transcript…

Page 1 · 1–20 / 64

DOCTOR: Bună,
mă numesc Dr. Becker.
Lucrez astăzi ca medic rezident pe secție.
Aș dori să vă iau istoricul medical.
Dacă nu înțelegeți ceva sau aveți întrebări, vă rog să-mi spuneți.
Mai întâi am nevoie de câteva informații personale, apoi putem continua.
Care este numele dumneavoastră?

PACIENTA: Numele meu este Monika Zenker.

DOCTOR: Ați putea să-mi deletrați, vă rog, numele și prenumele încet?

PACIENTA: Desigur,
prenumele meu: M, O, N, I, K, A
Iar numele meu: Z, E, N, K, E, R

DOCTOR: În primul rând, aș vrea să aflu dacă percepeți durerea sau simptomele ca fiind tolerabile.

PACIENTA: Doare foarte tare, s-a înrăutățit în ultimele câteva ore.

DOCTOR: Văd că sunteți în durere severă.
Ne vom ocupa imediat de asta.
Veți primi ceva pentru a ameliora durerea în câteva minute.
Dar mai întâi trebuie să vă pun câteva întrebări scurte și apoi putem continua calm.
Câți ani aveți, doamna Zenker?

PACIENTA: Am 25 de ani.

DOCTOR: Când v-ați născut exact?

PACIENTA: M-am născut pe 9 iulie 2001.

DOCTOR: Cât măsurați?

PACIENTA: Am un metru șaizeci și nouă.

DOCTOR: Cât cântăriți?

PACIENTA: Cântăresc cam șaizeci și patru de kilograme.

DOCTOR: Cum se numește medicul dumneavoastră de familie?

PACIENTA: Medicul meu de familie este Dr. Karla Scholz.

DOCTOR: Ce v-a adus la noi astăzi?

PACIENTA: Ei bine, durerea abdominală a început brusc acum aproximativ șapte ore.
La început era în jurul buricului, dar treptat s-a mutat în partea dreaptă jos a abdomenului.

DOCTOR: Ar putea fi posibil să fiți însărcinată?

PACIENTA: Nu, nu cred.
Ia contraceptivul numit Jaz în mod regulat de aproximativ jumătate de an.
Ultima menstruație a fost cam acum două săptămâni și jumătate.
De când iau pilula, sângerările sunt mai scurte și mai slabe.

DOCTOR: Ați observat vreo apărare musculară, adică abdomenul devenind foarte tare când îl atingeți?

PACIENTA: Nu, nu am observat așa ceva.

DOCTOR: Ați observat sângerări?
De exemplu sânge în vărsături, în urină, în scaun sau sângerare genitală neobișnuită?

PACIENTA: Nu, nu asta.

MEDIC: Ați avut vreo vătămare abdominală?

PACIENT: Nu, niciuna.

MEDIC: Ați avut sete excesivă, palpitații, inimă accelerată sau amețeli?

PACIENT: De aseară mă simt în general rău și nu am avut poftă de mâncare.
De aceea nu am mâncat azi dimineață.
De dimineață mă simt greață, dar până acum nu am vomitat.

MEDIC: Cum ați descrie durerea?
Este mai mult surdă, traseu, arsură sau tip crampă?

PACIENT: La început durerea era mai degrabă surdă și greu de localizat.
Pe parcurs a devenit mai intensă.
Acum se simte înjunghiantă, aproape ca un cuțit, și se agravează la mișcare, tuse sau la aplicarea presiunii pe abdomen.

MEDIC: Durerea radiază undeva?

PACIENT: Nu, durerea nu radiază.
Rămâne în partea dreaptă inferioară a abdomenului.

MEDIC: Există ceva care ameliorează sau agravează durerea – de exemplu scaunul sau o anumită poziție a corpului?

PACIENT: Astăzi am avut un episod de scaun apos, dar a fost într-o cantitate mică.
Nu am observat nicio ameliorare a durerii de pe urma asta.
Nici poziția corpului nu ajută prea mult – fie că stau pe scaun, mă întind sau mă mișc, durerea persistă și tinde să se înrăutățească.

MEDIC: Cum ați evalua intensitatea durerii pe o scară de la 1 la 10, unde 1 e foarte ușoară și 10 e durere insuportabilă?

PACIENT: Acum aș evalua durerea la aproximativ 7.

MEDIC: Ați încercat ceva pentru ea?

PACIENT: Nu, nu am făcut nimic până acum.

MEDIC: Ați avut vreodată astfel de dureri înainte?
Poate că erau legate de mâncare?

PACIENT: Nu, această durere este complet nouă.
Dar am avut reflux gastric de mult timp.
Mai ales după masă, când mă întind, se agravează.
Atunci simt o arsură în spatele sternului și uneori am un gust acru în gură.
Medicii de familie mi-au prescris pantoprazol pentru asta – și mă ajută foarte bine.

MEDIC: Aveți o sensibilitate marcată în partea dreaptă inferioară a abdomenului?

PACIENT: Da, din curiozitate am apăsat singură acolo – și a durut mult.

Page 2 · 21–40 / 64

MEDIC: Simțiți nevoie urgentă de defecație în timp ce apar dureri de tip crampă în rect?

PACIENT: Nu, nu simt nevoie urgentă să merg la toaletă.

MEDIC: Ați observat vreo schimbare recentă a scaunului sau a tranzitului intestinal?

PACIENT: Nu, nu am observat nicio schimbare.

MEDIC: Aveți durere sau mâncărime în zona anală?

PACIENT: Nu, nu am nici durere, nici mâncărime acolo.

MEDIC: Ați observat îngălbenirea pielii sau a albei ochilor, sau urină mai închisă la culoare decât de obicei?

PACIENT: Nu, nu am observat nimic de genul acesta.

MEDIC: Aveți mâncărimi sau erupții pe tot corpul?

PACIENT: Nu, nu am nici mâncărimi, nici erupții.

MEDIC: Cordonul abdominal s-a mărit recent?

PACIENT: Nu

MEDIC: Ați observat vreo umflare undeva pe abdomen sau în zona inghinală?

PACIENT: Nu, nu am observat așa ceva.

MEDIC: Ați avut vreodată operații abdominale?

PACIENT: Da, am fost însărcinată o dată. A fost o sarcină ectopică care a necesitat operație. Nu am copii.

MEDIC: Ați avut vreodată dureri similare în legătură cu menstruația?

PACIENT: Crampele mele menstruale nu sunt neobișnuite, mai degrabă normale.

MEDIC: Cunoașteți așa-numitul mittelschmerz?
Adică durerea aproximativ la mijlocul ciclului când are loc ovulația – ați avut așa ceva vreodată?

PACIENT: Nu, nu am observat niciodată așa ceva înainte.

MEDIC: Ați avut recent o infecție pelvină sau ați observat scurgeri vaginale?

PACIENT: Nu, nu am avut așa ceva.

MEDIC: Ați avut probleme la urinare, cum ar fi usturime?

PACIENT: Nu, urinarea a fost normală.

MEDIC: Ați avut recent o răceală sau gripă?

PACIENT: Nu, nu am avut recent o răceală și nici gripă.

MEDIC: Ați călătorit recent?

PACIENT: Nu, nu am călătorit recent.

MEDIC: Au avut și alte persoane care au mâncat la fel simptome similare?

PACIENT: Nu, ceilalți care au mâncat același lucru nu au avut nimic de genul acesta.

MEDIC: Ați mâncat recent la restaurante sau tarabe alimentare unde igiena ar fi putut fi nu tocmai satisfăcătoare?

PACIENT: Nu, nu am observat nimic neobișnuit acolo.

MEDIC: Cum ați ajuns la spital?

PACIENT: Prietena mea m-a adus cu mașina.

MEDIC: Aveți febră, transpirații nocturne, frisoane sau sudori reci bruște?

PACIENT: Mă simt mai fierbinte decât de obicei, dar nu am avut o febră adevărată. Acasă am măsurat o dată sub braț, a fost 37,7 grade.

MEDIC: Cum vă este apetitul în mod normal?

PACIENT: De obicei am un apetit bun. În general îmi place aproape tot și nu am probleme la mâncat.

MEDIC: Aveți dificultăți în a adormi sau a rămâne adormit?

PACIENT: Nu, deloc — dorm ca un prunc.

Page 3 · 41–60 / 64

MEDIC: Cum faceți față stresului?

PACIENT: Uneori iau comprimate cu valeriană — asta mă ajută într-o oarecare măsură, mă liniștește puțin.

MEDIC: Aveți dificultăți la urinare sau la defecație?

PACIENT: Nimic special.

MEDIC: Aveți afecțiuni preexistente relevante despre care ar trebui să știu?

PACIENT: Da, la 12 ani mi s-au îndepărtat amigdalele. Avam dureri de gât și angine constante, așa că s-a făcut operația. De atunci nu am mai avut probleme.

MEDIC: Vă amintiți cât timp ați stat în spital după operația la amigdale?

PACIENT: Cam două-trei zile.

MEDIC: Mai este ceva important în istoricul dumneavoastră medical?

PACIENT: Da. Pe la zece ani am avut brusc erupții pruriginoase pe tot corpul și febră. Doctorul a spus atunci că a fost varicelă. Și alți colegi de clasă au fost afectați. Boala a fost necomplicată și apoi a trecut totul.

MEDIC: Ați avut vreodată vreun accident?

PACIENT: Cam acum trei ani mi-am prins o dată degetul într-o ușă.

MEDIC: Care mână și ce deget a fost afectat?

PACIENT: Mâna dreaptă, degetul arătător.

MEDIC: Cum a fost tratat atunci?

PACIENT: A fost tratat conservator; am avut o atele și mi s-au dat analgezice. Nu a fost necesară operația.

MEDIC: Ați avut sarcini înainte?

PACIENT: Nu, încă nu.

MEDIC: Luați alte medicamente regulat sau la nevoie — fie chimice, fie pe bază de plante?

PACIENT: Nu, niciun alt medicament. Uneori beau un ceai de plante, de exemplu ceai de limba mielului (borage).

MEDIC: Aveți rețetă pentru medicațiile dumneavoastră?

PACIENT: Da, am.

MEDIC: Sunteți complet vaccinat(ă), adică ați primit toate vaccinările încă din copilărie?

PACIENT: În perioada Corona am primit trei vaccinuri. Sincer, nu-mi mai amintesc exact celelalte vaccinări — asta a fost de mult și atunci eram încă copil.

MEDIC: Aveți dreptate, e mai bine să întrebăm medicul dumneavoastră de familie despre asta. Aveți alergii sau intoleranțe cunoscute, de exemplu la alimente, medicamente, animale sau alte substanțe?

PACIENT: Da, am o alergie la praf casnic. Atunci trebuia să strănut mult și aveam erupții pruriginoase, mai ales când mă culcam. Am făcut un tratament în care corpul meu a fost obișnuit treptat. Acum doar mai stranut ocazional ușor. Și când mănânc leguminoase precum fasolea, mă balonez.

MEDIC: Fumați? Câte țigări fumați zilnic și din când?

PACIENT: Nu, nu fumez regulat. Ocazional poate o țigară.

MEDIC: Ce ziceți de alcool?

PACIENT: Doar ocazional, de exemplu un pahar de bere la petreceri.

MEDIC: Ați experimentat vreodată simptome de intoxicație din consum excesiv de alcool?

PACIENT: Nu, asta nu s-a întâmplat până acum.

MEDIC: Pot întreba dacă ați folosit vreodată droguri?

PACIENT: Am fumat cannabis de câteva ori.

MEDIC: Cu ce vă ocupați?

PACIENT: Am terminat recent Bacalaureatul.
Sincer, a fost o perioadă foarte stresantă.
În momentul de față mi-am luat o scurtă pauză ca să mă recuperez.
După aceea probabil vreau să încep facultatea,
dar încă decid în ce direcție să merg.

MEDIC: Care este starea dumneavoastră civilă?

PACIENTĂ: Am un iubit.

MEDIC: Cu cine locuiți?

PACIENTĂ: Cu familia mea.