Sindrom coronarian acut – diagnostic și tratament

Salutare

Bună după-amiază, stimate Profesor Doctor …

Aș dori să vă prezint acum pacientul Ralf Winter.

Are 57 de ani, înălțime un metru șaptezeci și șase și cântărește aproximativ 89 kg. Indicele de masă corporală (BMI) este 28,7 kg/m² și deci în intervalul supraponderal.

Istoricul actual

Pacientul s-a prezentat din cauza, din această dimineață devreme persistentei, apariție bruscă a unei senzații de strângere toracică.
S-a plâns de durere înjunghietoare care iradiază către gât și mandibula stângă mandibulă.

Ca simptome însoțitoare pacientul a raportat dispnee, tahipnee, tahicardie, amețeli, greață, transpirație rece și plictiseală.
A descris de asemenea o pronunțată teamă de moarte precum și o senzație de anihilare.

Următoarele simptome au fost negate:
febră, sensibilitate la presiune în zona toracică
atac de panică
creștere a durerii dependentă de respirație sau poziție
tuse, palpitații, vome, ortopnee, edem periferic precum și apariție nouă de nicturie
diferență de circumferință între membrele inferioare, coagulopatie

A adăugat că a avut simptome similare timp de aproximativ șase săptămâni – majoritar la efort fizic, cum ar fi urcatul scărilor sau mersul circa 150 de metri.
A observat de asemenea dureri postprandiale care nu au răspuns la pantoprazol.

Ca factor declanșator a descris că nepotul său a suferit convulsii dimineața, care l-au îngrijorat foarte mult. În timpul transportului comun cu ambulanța la spital au apărut brusc plângerile actuale.

Până acum, dl. Winter raportează că nu a consultat un medic deoarece nu a luat simptomele în serios.

Anamneza autonomă

Anamneza autonomă este fără particularități, în afară de o insomnie cu dificultăți la adormire și menținerea somnului, pe care pacientul o atribuie stresului familial și ocupațional. (fără dovezi de sindrom de apnee obstructivă în somn)

Raportează de asemenea pierderea apetitului cu pierdere în greutate neintenționată și o intoleranță alimentară cu balonare, în special după consumul de leguminoase.

Antecedente personale patologice

Antecedentele sale personale includ următoarele:

Un diabet zaharat tip 2 există de opt ani și este bine controlat metabolic folosind un senzor de glucoză la nivelul brațului. Complicațiile asociate diabetului nu au apărut până în prezent. nu au avut loc până în prezent.

	Fără diabet	Prediabet	Diabet
Glicemie a jeun	< 100 mg/dl	100–125 mg/dl	≥ 126 mg/dl
Glicemie aleatorie	–	–	≥ 200 mg/dl
HbA1c	< 5,7 %	5,7–< 6,5 %	≥ 6,5 %
OGTT (valoare la 2 h)	< 140 mg/dl	140–199 mg/dl	≥ 200 mg/dl

O hipertensiune arterială este de asemenea prezentă de opt ani. Datorită administrării neregulate a medicației există fluctuații ale tensiunii arteriale. Diagnosticul a fost stabilit printr-o monitorizare a tensiunii pe 24 de ore care a înregistrat tensiunea la fiecare 20 de minute.

	sistolice (mmHg)	diastolice (mmHg)	Tratament
Tensiune arterială normală	< 120	< 70	–
Tensiune arterială crescută	120–139	70–89	+

De 3 ani există de asemenea o hiperplazie prostatică benignă (principalul simptom: nicturie), care este tratată medical.

Câțiva ani în urmă pacientul a suferit un leșin. A fost atunci monitorizat în spital în secția de terapie intensivă și a primit terapie intravenoasă cu fluide.

De ceva vreme pacientul are durere la efort la umărul drept. Acum aproximativ un an un medic ortoped a diagnosticat o bursită subacromială. La suprasolicitare durerea și limitarea mișcării reapar. S-a recomandat repaus al umărului, dar nu este întotdeauna posibil din cauza muncii.

Intervenții chirurgicale anterioare

La vârsta de 50 de ani a fost efectuat un examen de scaun , după care medicul de familie a inițiat o evaluare colonoscopică. Acum șapte ani s-a efectuat o colonoscopie în care a fost îndepărtat un evaluare. Acum șapte ani a fost efectuată o colonoscopie în care s-a găsit o formațiune benignă polip (adenom) benign.

Acum doi ani pacientul a căzut în timpul patinajului pe gheață și a suferit o fractură a mâinii drepte Humerus la. Fractura a fost tratată chirurgical prin utilizarea osteosinteză cu placă tratată. Postoperator a primit terapie analgezică cu ibuprofen. Placa metalică a fost îndepărtată la aproximativ șase luni după intervenție.

Notă: Dacă o afirmație poate fi obiectiv confirmată printr-un examen medical – de exemplu prin cicatrici vizibile – indicativul este potrivit. (Nu are loc niciun examen fizic în examenul de limbaj medical.)

Ginecologie

————–

Medicație

Pacientul ia în prezent următoarele medicamente conform prescripției:

Ramipril 5 miligrame seara
Metoprolol 95 miligrame la prânz
Hidroclorotiazidă 12,5 miligrame dimineața

Metformin 500 miligrame, 1-0-1

Tamsulosin 0,4 miligrame
Dutasteride 0,5 miligrame

Ibuprofen 400 mg la nevoie

Lefax– comprimate masticabile la nevoie

Notă: Dacă o afirmație poate fi obiectiv confirmată printr-o observație medicală – de exemplu printr-o rețetă – indicativul este potrivit.

Alergii

Este alergic la mănuși din cauciuc; face o erupție pruriginoasă pe mâini.

Reacționează, de asemenea, la metamizol, adică Novalgin, cu urticarie și dificultăți de respirație – la acel moment a trebuit chiar monitorizat în secția de terapie intensivă.

Expuneri

Pacientul este nefumător de trei ani. Anterior fuma aproximativ o jumătate de pachet de țigări pe zi timp de aproximativ 20 de ani, ceea ce corespunde aproximativ la pack-years echivalenți. La indicațiile medicale a renunțat complet la fumat.

Raportează că bea una-două pahare de bere seara pentru a-l ajuta să adoarmă.

Pacientul a declarat că nu consumă droguri.

Istoric social

Este lucrător independent și deține o măcelărie.

După separarea de soția sa, locuiește singur într-un apartament la etajul întâi.

Are trei copii – un fiu de 20 de ani și două fiice în vârstă de 26 și 29 de ani. Toți sunt sănătoși.

Activitate fizică: –

Antecedente familiale

În antecedente pacientul a relatat că tatăl său a murit la vârsta de 65 de ani din cauza unei tumori cerebrale iar mama sa a murit la vârsta de 69 de ani din cauza unui embolism pulmonar .

Nepoata sa în vârstă de nouă ani a fost supusă unei intervenții chirurgicale pentru o malformație a valvei aortice.

Diagnostice suspecte și diferențiale

După părerea mea, istoricul, în special caracterul durerii însoțit de dispnee, indică cel mai probabil un sindrom coronarian acut.
Factorii de risc pentru un sindrom coronarian acut (ACS) la acest pacient includ vârsta, fost fumător, lipsa activității fizice, hipertensiune arterială, diabet zaharat și supraponderalitate.
Un ECG și determinarea nivelurilor de troponină pot confirma sau exclude un infarct miocardic.

Împotriva unei pericardite conving absența febrei, a infecțiilor prealabile și a durerii pleuritice (dependentă de respirație).

Într-o disecție aortică se așteaptă hemodinamica instabilă și diferențe de tensiune arterială între membrele superioare.

Un atac de panică pare improbabil deoarece simptomele apar și în timpul efortului fizic și nu exclusiv în situații stresante. Un atac de panică pare improbabil deoarece simptomele apar și în timpul efortului fizic și nu exclusiv în situații stresante. În plus, o cauză cardiacă trebuie întotdeauna exclusă.

Împotriva unui embolism pulmonar conving absența factorilor de risc precum imobilizarea sau intervenția chirurgicală, precum și lipsa tusei și hemoptiziei.

În diagnosticul diferențial se ia în considerare și angina Prinzmetal (angină vasospastică).

Investigații diagnostice

Dacă se suspectează infarct miocardic, pacientul trebuie internat imediat și inițiate măsurile necesare, deoarece fiecare secundă contează.

examinare fizică

După anamneză, trebuie efectuat un examen fizic amănunțit. Acesta începe cu înregistrarea semnelor vitale, inclusiv frecvența inimii, tensiunea arterială, rata respiratorie, saturația oxigenului și temperatura.

(Examinarea fizică singură nu este suficientă pentru a diagnostica un sindrom coronarian acut (ACS).)

Primul pas este inspecția, unde ne uităm la mișcările respiratorii, edem, palor, distensie jugulară și alte anomalii.

Urmează palparea pentru a verifica eventuale constatări locale, cum ar fi durerea la palpare, și pentru a evalua pulsurile periferice (de ex., A. radialis sau A. tibialis posterior).

După aceea se efectuează percuția pentru a obține indicii privind posibile boli pulmonare sau hepatosplenomegalie.,

În final se efectuează auscultația pentru a detecta sunete respiratorii patologice și sunete cardiace anormale. Pot fi notate constatări patologice la auscultație, cum ar fi râgâieli (crepitații), wheeze, un frecaj pericardic sau un suflu cardiac compatibil cu insuficiența aortică (suflu de regurgitare aortică).

În final, se efectuează auscultația pentru a detecta sunete respiratorii patologice și zgomote cardiace anormale. Constatări patologice la auscultație, cum ar fi crepitațiile, șuieratul, frecarea pericardică sau un suflu cardiac compatibil cu regurgitarea aortică (suflu de regurgitare aortică) pot fi notate.

În insuficiența cardiacă, de exemplu, putem auzi crepitații bazale peste plămâni – un indiciu de congestie pulmonară – precum și un al treilea sunet cardiac (ritm de galop), care indică disfuncție diastolică.

Apexul cardiac se află de obicei în spațiul intercostal 5 pe linia-medioclaviculară stângă. Palparea impulsului apical oferă informații despre dimensiunea inimii și forța contractilă. Un impuls apical deplasat sau lățit la palpare poate indica insuficiență cardiacă stângă. În plus, semne de congestie jugulară precum și un hepatojugular pozitiv

Deoarece pacienta are atât hipertensiune arterială, cât și diabet zaharat, trebuie verificate inițial indicațiile de complicații precum retinopatia, neuropatia sau boala arterială periferică obstructivă ca parte a diagnosticului de bază.

Electrocardiogramă

Trebuie efectuată o electrocardiogramă (ECG) în decurs de zece minute de la primul contact. Repetările ar trebui efectuate la fiecare cinci până la zece minute.

Un ECG se efectuează prin plasarea electrodelor pe pielea toracelui, brațelor și picioarelor pentru a înregistra activitatea electrică a inimii.

Constatări tipice sunt supradenivelări ale segmentului ST, care indică un infarct miocardic cu supradenivelare de ST (STEMI), sau deprimări ale segmentului ST și inversări ale undelor T, care pot apărea la un infarct miocardic fără supradenivelare de ST (NSTEMI) sau angină instabilă. În plus, pot apărea unde Q patologice, indicând o necroză miocardică anterioară. Tulburări ale ritmului cardiac cum ar fi extrasistole ventriculară, fibrilație atrială sau tahicardii pot fi observate în contextul unui ACS. Un bloc de ramură stâng, în special dacă apare recent, poate indica un infarct miocardic acut și trebuie luat în considerare în consecință.

STEMI

Tombstone

Zoom

Infarct	Derivații	Arteră
Infarctul peretelui anterior (anterior)/ infarct septal	V₁– V₄	Ramus interventricularis anterior (RIVA / LAD)
Infarct de perete lateral (lateral)	I, aVL	Ramus circumflexus (LCx)
Inferior	II, III, aVF	În majoritate arteră coronară dreaptă (ACD/ RCA)
	aVL și I (reciproce)

Teste de laborator

Dacă se suspectează un sindrom coronarian acut, se recomandă un mic hemoleucogramă, proteina C reactivă, electroliți, profil lipidic, teste ale funcției renale, TSH (hormon de stimulare tiroidiană), hemoglobină glicată (HbA1c), glicemie pe nemâncate, PT, PTT, INR, troponină I, bandă izoenzimă creatinkinază–miocard (CK-MB) precum și peptide natriuretice de tip B ar trebui determinate. peptide natriuretice pot fi măsurate. peptida natriuretică poate fi măsurată.

Diagnostic anatomic

Radiografie toracică

Pacientul îndepărtează bijuteriile și hainele din zona toracică. Stă în picioare sau așezat cu fața spre placa de raze X. În timpul expunerii i se cere să respire adânc și să susțină respirația pentru scurt timp. Printre altele, se evaluează silueta cardiacă (de ex., în cazul hipertrofiei cardiace), semnele vasculare (semne de congestie pulmonară ) sau congestie precum și posibile semne de edem pulmonar.) precum și eventuale semne de edem pulmonar sunt evaluate.

Ecocardiografie:

Ecocardiografia este o procedură imagistică pentru evaluarea structurii și funcției cardiace, a mișcării pereților și a valvelor folosind ultrasunete. Pentru ecocardiografia transtoracică (TTE) nu este necesară o pregătire specială. Pacientul stă de obicei în decubit lateral stâng în timp ce sonda este plasată pe peretele toracic pentru a vizualiza diferite planuri ale inimii. Printre altele, se poate măsura fracția de ejecție (FE) un parametru important pentru evaluarea funcției de pompă a ventriculului stâng.

Un ecocardiogramă, denumit și ultrasunet cardiac, indică dacă pacientul are o fracție de ejecție redusă (mai mică de 40%), o fracție de ejecție moderat redusă (între 40 și 50%) sau o fracție de ejecție conservată.

(Pentru ecocardiografia transesofagiană (TEE) pacientul trebuie să fie nemâncat aproximativ șase ore. Înainte de examinare se obține consimțământul informat și, dacă este necesar, se administrează sedare. În timpul TEE o sondă de ultrasunete este introdusă prin esofag pentru a obține imagini detaliate ale inimii, în special ale valvelor și atriilor.)

Tratament

Modificarea stilului de viață

• Reducerea greutății

• activitate fizică regulată

• Reducerea consumului de sare

Măsuri generale acute în SIC:

• Calmarea/linistirea pacientului

• Monitorizare: monitorizare ECG, tensiune arterială, frecvență cardiacă, saturație de oxigen

• Administrarea de oxigen: Doar dacă SpO2 < 90% sau semne clinice de hipoxie

• Analgezie: Morfină

• Terapie farmacologică de bază: Acid acetilsalicilic (ASA, 162 până la 325 mg, urmat de 81 mg zilnic, pe viață), inhibitori P2Y12 (de ex., clopidogrel sau ticagrelor, până la un an), anticoagulare (de ex., heparină), statină, inhibitor de pompă de protoni sau blocant H2, beta-blocant (luat deja de acest pacient de 8 ani)

Angiografie coronariană:

Angiografia coronariană cu intervenție coronariană percutană primară (PCI) ar trebui efectuată în decurs de 120 de minute de la primul contact.

(Dacă PCI nu este disponibilă în acest timp, ar trebui luată în considerare fibrinoliza în decurs de 10 minute de la diagnostic.) Fibrinoliză ar trebui luată în considerare în decurs de 10 minute de la diagnostic.)

Într-un infarct miocardic non–ST-elevat cu risc înalt – caracterizat prin durere toracică persistentă, instabilitate hemodinamică, modificări dinamice ale valorilor troponinei sau modificări ale ECG – angiografia coronariană ar trebui efectuată în decurs de 24 de ore.

Angiografia este o procedură minim invazivă pentru vizualizarea și, dacă este necesar, tratarea arterelor folosind raze X și agent de contrast. După dezinfectarea locului puncției, agentul de contrast este injectat printr-o arteră mare, cum ar fi artera femurală sau radială. Sunt apoi realizate imagini radiologice pentru a vizualiza fluxul sanguin precum și eventualele tromboze sau stenoze. În anumite cazuri această procedură este înlocuită de ecografia duplex, deoarece este neinvazivă și nu necesită contrast. Procedura durează de obicei 30 până la 60 de minute și nu necesită o pregătire complexă. Dacă este nevoie, se poate efectua simultan o măsură terapeutică, de exemplu utilizând un cateter-balona sau un stent pentru tratarea îngustării vasculare.

Deoarece în angiografie se folosește contrast, ar trebui întrebat despre insuficiența renală, utilizarea metforminei, posibile alergii la contrast și starea de hidratare.

Bypass coronarian (CABG)
Tratamentul chirurgical pentru sindromul coronarian acut (ACS) se efectuează în anumite cazuri – în special cu multiple artere coronare afectate, stenoză a trunchiului comun stâng sau PCI eșuată

Bypassul coronarian (CABG) înseamnă devierea fluxului sanguin folosind grefe vasculare (de ex., vena safenă, artera toracică internă)

Complicații

• Insuficiența de pompă (insuficiență cardiacă)

• Aritmii

• ischemii recurente și reinfarcte

Fiziopatologie și forme ale sindromului coronarian acut (ACS)

Angină pectorală

Angina pectorală apare atunci când inima primește prea puțin oxigen.
Acest lucru se întâmplă când cererea de oxigen a miocardului – de exemplu din cauza efortului fizic sau a stresului – crește, dar arterele coronare îngustate nu pot furniza suficient sânge.
Aceasta creează un dezechilibru între aprovizionarea cu oxigen și cerere.
Tipice sunt senzațiile de presiune sau constricție în piept, uneori radiante către braț, gât sau maxilar.
Cea mai frecventă cauză a anginei pectorale stabile este ateroscleroza arterelor coronare, adică îngustarea vaselor din cauza depunerilor.

Angină tipică pectoris:

• Presiune retrosternală sau senzație de constricție

• Declanșată de efort fizic sau stres emoțional

• Se ameliorează la repaus sau după administrarea de nitroglicerină

Sindrom coronarian acut (SCA)

Termenul sindrom coronarian acut se referă la o reducere acută a fluxului sanguin către mușchiul cardiac, care se poate prezenta ca angină pectorală instabilă sau infarct miocardic (NSTEMI sau STEMI).
În majoritatea cazurilor, SCA este cauzat de ruptura unei plăci aterosclerotice într-o arteră coronariană.
Trombocitele aderă, se formează un tromb și fluxul sanguin este redus sau complet blocat.

Angină pectorală instabilă (API)

Angina pectorală instabilă se caracterizează prin:

• durere toracică de debut nou (de mai puțin de 2 luni),

• durată mai lungă (peste 20 de minute),

• intensitate crescută, sau

• simptome în repaus.

Perfuzia este redusă, dar încă suficientă pentru a preveni necroza celulelor miocardice.
Prin urmare, enzimele cardiace (CK-MB, troponină) sunt normale.

Infarct miocardic fără supradenivelare de ST (NSTEMI)

În NSTEMI, enzimele cardiace (CK-MB, troponină) sunt crescute,
dar nu se observă supradenivelări de ST pe ECG.
Aici există o îngustare parțială sau tranzitorie a arterei coronariene.
Leziunea afectează de obicei doar stratul interior al miocardului (subendocardic).

Infarct miocardic cu supradenivelare de ST (STEMI)

Un STEMI este prezent când enzimele cardiace sunt crescute și pe ECG se observă supradenivelări de ST sau un bloc de ramură stâng nou.
Cauza este o ocluzie completă și persistentă a unei artere coronariene.
Aceasta determină moartea celulelor miocardice, rezultând un infarct transmural.

Extra

Nume:

Gertrud Wolf, Kraus Krämer, Brigitta Müller, Markus Scholz, Josef Schreiner, Hobert Kuhler, Anna Pulver, Veronika Voß, Hanns Zierzicht, Carla Dräger, Josif Rinnir

Ocupații:

Pacienta a fost cofetară de meserie (proprietară). Ea și soțul ei preluaseră cofetăria de la socrii ei. Cofetăria era la parter.
Consilier fiscal
Designer de interior specializat în renovarea clădirilor vechi
Fostă profesoară

Detalii:

Dorea să-și ia nepotul de la grădiniță și durerea a început în timp ce mergea. A sunat-o pe nurora ei, care a luat pacientă din drum și a adus-o la spital.

Clientul a anulat o comandă mare pentru că nu mai avea nevoie de produse. Acest lucru l-a supărat pe pacient. Deoarece este independent și lucrează ca electromecanic, acest contract era foarte important pentru el pentru a-și susține firma cu 5 angajați. Prin urmare, simptomele tipice ale SCA au apărut brusc.

de ce pacientul continuă să aibă dificultăți la a adormi în ciuda îmbunătățirii sănătății nepoatei sale.

În piept am senzația ca și cum o cauciucată de mașină mare apasă pe el.

În copilărie pacienta a căzut de pe un ansamblu de joacă și a suferit o fractură de antebraț.

A primit nitroglicerină/un spray în ambulanță.
Acestea au apărut după un telefon în care un client a anulat un proiect important

Un pensionar de 78 de ani a făcut o plimbare în pădure cu câinele lui dimineața.
Când câinele a fugit brusc, el a alergat după el.
A dezvoltat o durere acută retrosternală și dispnee.
A sunat-o pe nurora sa, care l-a adus imediat la spital.

Anamneză personală:

Terapie de compresie pentru TVP, anterior heparină timp de 3 luni
Constipație, tratată cu psyllium
Are incontinență urinară nediagnosticată de câteva luni. A descris-o ca slăbiciune urinară și imperiozitate.
În plus, pacienta a suferit o miomectomie uterină transvaginală.
Hipercolesterolemie
Status post fractură a coastelor stângi în urma unui accident de bicicletă acum 13 ani, tratată conservator.
Traumatism cranian (TBI) după un accident rutier la vârsta de 14 ani
Status post histerectomie din cauza hemoragiei postpartum
Status post ruptură de tendon la thenarul drept acum 10 ani
Anemie cunoscută, tratată regulat cu administrare parenterală de fier la fiecare trei luni
Status post operații de cataractă bilaterală acum doi ani
După o gastroscopie în 2023 s-a detectat o infecție cu Helicobacter pylori și ulterior a fost tratată cu terapie de eradicare.
Status post osteosinteză după o fractură de gleznă (accident de muncă) acum 5 ani; plăcile și șuruburile au fost ulterior îndepărtate.
Status post orhiectomie din cauza unui carcinom testicular la vârsta de 26 de ani.
Acum 20 de ani pacienta a avut o tromboză venoasă profundă (TVP). La acel moment lua contraceptive orale și făcuse recent un zbor lung. Ulterior a încetat să mai ia contraceptivele.

Alergii:

Alergie la polen de alun: rinoconjunctivită

Medicație:
Lisinopril 10 mg
Spray cu melatonină, la nevoie
Lorano® (antihistaminic)

Anamneză familială:

un nepot care suferă de scarlatină.
boală pulmonară congenitală la copilul său, discinezie ciliară primară sau malformație congenitală a căilor respiratorii pulmonare
Tată: decedat acum aproximativ 2 ani din cauza unei peritonite (apendicită perforată) sau i s-a amputat un picior
Mamă: 80 de ani, trăiește cu AIT
Mamă: carcinom de colon, în prezent în curs de chimioterapie
Tată: decedat din cauza unui infarct miocardic
Tatăl a murit din cauza unei aritmii cardiace; avea un stimulator cardiac.
Mama a murit din insuficiență renală.
Sora: embolie pulmonară.
Fratele meu, care are cinci ani mai puțin decât mine, are probleme cardiace, probabil boală coronariană (CAD). Se presupune că va face by-pass, dar se teme foarte mult că va muri în timpul intervenției.

Consumul de substanțe:
Alcool: Radler
Droguri de petrecere în adolescență
Pipă (fumat)

Întrebări

1. Ce sporturi ar fi potrivite pentru acest pacient?

Alegerea sportului trebuie individualizată. În special, plăcerea de a practica activitatea are un rol important pentru a promova motivația pe termen lung.
Activitățile recomandate sunt în principal sporturi de rezistență cu impact redus, cum ar fi mersul pe jos, ciclismul și înotul.

2. Ce ar trebui să faceți dacă pacientul nu vrea să rămână în spital?

Dacă un pacient refuză internarea chiar dacă este indicată din punct de vedere medical, ar trebui mai întâi să ofer informații cuprinzătoare despre diagnostic, posibilele riscuri și consecințe ale refuzului și măsurile terapeutice recomandate.
Aș încerca să-i iau în serios preocupările și să abordez temerile sau îndoielile sale într-o discuție calmă.
Dacă pacientul încă refuză, îi voi cere să semneze documentația scrisă privind consilierea pentru risc și o externare la cerere – cu condiția să fie competent pentru a-și da consimțământul.

3. Ce tipuri de fracturi ale gleznei există?

Weber A: fractură sub sindesmoză (infrasyndesmotică) – de obicei stabilă.

Weber B: fractură la nivelul sindesmozei (transsyndesmotică) – stabilitatea depinde de starea sindesmozei.

Weber C: fractură deasupra sindesmozei (suprasyndesmotică) – de obicei instabilă, adesea cu ruptură concomitentă a sindesmozei.

4. Cât alcool este prea mult pe zi?

Bărbați: nu mai mult de 24 g alcool pur/zi

Femei: nu mai mult de 12 g alcool pur/zi

Aproximativ 10–12 g alcool pur se găsesc în 0,25 l de bere, 0,1 l de spumant, 0,1 l de vin

5. Ce diagnostice s-ar lua în considerare la un pacient mai tânăr cu simptome similare?

La un pacient mai tânăr cu simptome de sindrom coronarian acut, în primul rând trebuie luate în considerare cardiomiopatiile, pericardita, miocardita, malformațiile congenitale ale inimii și cauze hormonale precum hipertiroidismul. Abuzul de substanțe (de exemplu alcool sau droguri) ar putea fi, de asemenea, un posibil declanșator.

6. Care sunt avantajele trecerii de la Marcumar la Eliquis?

Eliquis (apixaban) – ca și alte anticoagulante orale directe – oferă, comparativ cu Marcumar (fenprocoumon), avantajul că nu necesită monitorizare regulată a INR, există mai puține interacțiuni alimentare și riscul global de sângerare, în special intracraniană, este mai scăzut.

7. De ce poate creșterea troponinei să fie mică într-un STEMI în ciuda unui prognostic nefavorabil?

Troponina este un marker al necrozei miocardice, dar nu reflectă direct prognosticul.

La unii pacienți cu infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST, creșterea troponinei poate fi relativ mică în ciuda unui prognostic mai proastă – în special din cauza momentului recoltării sângelui, fenomenelor de no‑reflow și complicațiilor hemodinamice precum șocul cardiogen sau aritmii maligne.

Ordine medicale pentru SCA (STEMI/NSTEMI)

• Notificare timpurie către cardiologie/alertă pregătire cateterism

• Monitorizare: ECG 3-/12 derivații imediat, telemetrie ECG continuă, tensiune arterială, SpO₂. Primul ECG <10 min de la sosire; dacă simptomele sunt neclare, repetați serial.

• Defibrilator

• Echipă de resuscitare / echipă de urgență

• 2 accesuri IV calibru mare, recoltări de sânge (laborator incl. hs‑troponină conform algoritmului 0/1 h, hemoleucogramă, electroliți, glucoză pe nemâncate, valori renale, coagulare, lipide), tipare/cribrarea anticorpilor

• O₂ dacă SpO₂ < 90% sau semne de hipoxemie/dispnee.

• Pregătire pentru intubație

• Analgezie/antiemetic: morfină IV; antiemetic de ex., ondansetron

• Nitrați: spray nitro/nitroglicerină IV pentru durere persistentă/hipertensiune, nu în hipotensiune, nu dacă se suspectează infarct de ventricul drept.

• Păstrare pe nemâncate

• Aspirină 150–300 mg oral (masticabil) sau 75–250 mg IV ca doză de încărcare.

• Inhibitor P2Y12: ticagrelor 180 mg oral (standard) sau prasugrel 60 mg (dacă este planificată angioplastia și nu există contraindicație), clopidogrel 600 mg dacă celelalte nu sunt potrivite (de ex., anticoagulare/sângerare/interacțiune medicamentoasă).

• Anticoagulație: UF heparină sau enoxaparină/fondaparinux în funcție de strategie (dacă se planifică PCI primar → se preferă UF heparina).

• Statină doze mari: atorvastatin 80 mg oral (cât mai precoce)

• Beta‑blocant (de ex., metoprolol) pentru hipertensiune/tahicardie fără semne de insuficiență cardiacă acută, hipotensiune, bloc AV sau bronhospasm.

• Inhibitor ACE/ARNI în 24 h la hemodinamice stabile, mai ales în infarct anterior/FEVS scăzută

• IPP

Note

IMC

Indicele de masă corporală (IMC)

Definiție: IMC este o măsură simplă prin raport pentru a clasifica greutatea corporală. Se calculează prin împărțirea greutății în kilograme la pătratul înălțimii în metri.

Clasificare clinică: Cu măsurătorile date (1,76 m, 89 kg) IMC este 28,7 kg/m², ceea ce corespunde categoriei supraponderale.

early

Revizuire manuală necesară: Atribuire incertă: Termenul «early» se referă la momentul zilei («dimineața»), în timp ce nota «pentru 3 ore» indică o durată. Sensul este astfel neclar sau nu poate fi atribuit în mod neechivoc termenului.

Mandibulă

Mandibulă (maxilarul inferior)

Definiție: Mandibula este osul mobil al maxilarului inferior și formează jumătatea inferioară a feței.

Dispnee

Dispnee (senzație de lipsă de aer)

Explicație termen: Dispneea denotă senzația subiectivă de lipsă de aer sau dificultate la respirație.

Tahipnee

Scurtă descriere:
Mișcări respiratorii accelerate cu frecvență respiratorie crescută.

Tahicardie

Scurtă descriere:
Frecvență cardiacă crescută, adesea percepută subiectiv ca palpitații.

Semnificație clinică:
Tahicardia apare la efort fizic, stres, anxietate, hipovolemie sau boli cardiovasculare.

Greață

Scurtă descriere:
Senzație subiectivă de greață cu posibilă tendință la vărsătură.

Semnificație clinică:
Greața poate fi cauzată de tulburări gastrointestinale, efecte secundare medicamentoase, tulburări vestibulare sau reacții centrale/autonomice la anxietate.

Paloare

Scurtă descriere:
Reducere vizibilă a coloritului normal al pielii (paloare).

Cauze și semnificație:
Paloarea poate rezulta dintr-un nivel scăzut al hemoglobinei (anemie) sau din vasoconstricție periferică datorată activării sistemului nervos simpatic; se mai întâlnește în hipovolemie sau șoc.

Teama de moarte

Frica acută, pronunțată, de a muri. Persoanele afectate descriu adesea un sentiment intens de amenințare a vieții și de neajutorare; simptomul apare frecvent împreună cu reacții autonome precum senzația de sufocare, respirație rapidă, palpitații, amețeli, greață, transpirație rece și paloare.

Sensibilitate la palpare

Denotă o durere localizată declanșată de presiunea cu degetul, de exemplu pe peretele toracic. O astfel de durere la palpare poate indica o inflamație a joncțiunilor costocondrale (costocondrită), dar nu este specifică și poate apărea și la alte probleme ale peretelui toracic. În istoricul prezent s-a menționat explicit însă că nu a existat sensibilitate la palpare în regiunea toracică.

respirator-

Indicație de pleurezie sau pneumonie

dependent de poziție

Indicație de pericardită

Tuse

Definiție și funcție: Tusea este un mecanism reflex de eliminare a secrețiilor, particulelor sau corpurilor străine din căile respiratorii.

Relevanță clinică: Tusea persistentă sau productivă poate indica o infecție respiratorie, cum ar fi pneumonia, dar nu este specifică. Absența tusei reduce probabilitatea unei pneumonii simptomatice tipice, dar nu o exclude, în special la pacienții vârstnici sau immunocompromiși.

Palpitații

Palpitații
Explicație termen: Palpitațiile descriu percepția subiectivă a bătăilor inimii, de ex. ca bătăi puternice, fluturat sau sărituri.

Cauze și semnificație: Cauzele variază de la extrasistole benigne și anxietate la aritmii clinic relevante, tulburări electrolitice sau afecțiuni endocrine. Palpitațiile care apar pot indica o aritmie care necesită tratament.

Emesis

Emesis (neagată în antecedente)

Definiție: Emesis-ul denotă vărsătura activă a conținutului gastric prin contracții spastice ale abdomenului și diafragmei.

Ortopnee

Definiție: Ortopneea denotă apariția sau agravarea senzației de lipsă de aer la culcare comparativ cu poziția verticală.

Fiziopatologie și semnificație: Ortopneea apare frecvent din cauza creșterii întoarcerii venoase și congestiei pulmonare în insuficiența cardiacă stângă și este considerată un indicator de decompensare cardiacă. Se deosebește de dispneea paroxistică nocturnă și alte tulburări respiratorii dependente de poziție.

Edem și nocturie apărută de curând

Constatare scurtă: Edem periferic și nocturie apărută de curând

Evaluare: Prezența simultană a edemului gambier și a nocturiei apărute recent ar trebui să sugereze în primul rând decompensarea cardiacă, deoarece în insuficiența cardiacă fluidul este mobilizat înapoi în circulație pe timpul nopții. Nocturia izolată, însă, poate fi cauzată de hiperplazie benignă de prostată sau de administrarea de diuretice seara. Hiperplazia benignă de prostată, de regulă, nu explică un edem periferic pronunțat, motiv pentru care trebuie luate în considerare și cauze renale sau hepatice atunci când ambele simptome apar împreună.

Diferență de circumferință între membrele inferioare, coagulopatie

Indicații de TVP (tromboză venoasă profundă)

Insomnie

Constatare scurtă: Insomnie

Descriere: Pacientul raportează dificultăți la adormire și menținerea somnului, pe care le atribuie stresului în sfera familială și profesională. În rest nu se remarcă anomalii în istoricul autonomic; indicații pentru sindromul de apnee obstructivă în somn au fost negate.

Meteorism

Constatare scurtă: Meteorism

Descriere: Pacientul se plânge de flatulență crescută și raportează o intoleranță alimentară care duce, în special după consumul de leguminoase, la meteorism pronunțat. În plus există pierdere a poftei de mâncare cu scădere involuntară în greutate.

Leguminoase

Leguminoase
Exemple și proprietăți
Leguminoasele includ linte, năut, mazăre și fasole. Aceste alimente sunt bogate în fibre și conțin carbohidrați specifici (de ex. oligozaharide) care pot determina o producție crescută de gaze la persoanele sensibile.
Context clinic
La intoleranța alimentară după consumul de leguminoase, frecvent apar balonare și meteorism; acestea pot favoriza pierderea poftei de mâncare și scăderea în greutate asociată dacă persoanele afectate își restricționează aportul.

Diabet zaharat tip 2

Diabet zaharat tip 2
Caracter principal
Diabetul de tip 2 este o boală metabolică cronică caracterizată în principal prin scăderea sensibilității țesuturilor țintă la insulină (rezistență la insulină) și o agravare progresivă a secreției de insulină în timp.
Distanțiere de alte forme
În diabetul de tip 1 apare distrucția autoimună a celulelor beta producătoare de insulină, ducând la deficiență absolută de insulină. Diabetul gestațional apare din cauza unei rezistențe la insulină temporare mediate hormonal în timpul sarcinii.

Complicații

Complicații asociate diabetului
Complicații importante
Retinopatie: Leziuni ale retinei legate de tulburarea metabolică care pot afecta vederea.
Nefropatie: Afectare renală determinată de diabet cu pierdere a funcției renale și, de obicei, debut precoce de albuminurie.
Neuropatie: Afectarea nervilor periferici și/sau autonomi cu deficit senzorial, durere sau disfuncție autonomă.

Hiperplazie prostatică

Definiție:
Hiperplazia benignă de prostată (HBP) este o creștere benignă a dimensiunii prostatei care apare în principal la bărbații în vârstă.

Fiziopatologie:
Schimbările hormonale legate de vârstă joacă un rol important; în special conversia testosteronului în dihidrotestosteron (DHT) contribuie la proliferarea celulelor prostatice.

Semne clinice:
Plângerile tipice afectează tractul urinar inferior: creșterea frecvenței urinării, jet urinar diminuat, nicturie, senzația de glob vezical și, în cazuri severe, retentie urinară acută.

Complicații:
Netratată, poate apărea reziduu vezical, infecții urinare recurente, formare de calculi vezicali și afectare secundară a rinichilor.

Opțiuni terapeutice:
Terapia se ghidează după simptome și severitate. Opțiunile variază de la tratament medicamentos (de ex. alfa-blocante sau inhibitori ai 5‑alfa‑reductazei), proceduri minim invazive inclusiv tehnici cu laser până la intervenții chirurgicale precum rezecția transuretrală a prostatei (TURP).

Prognostic:
Simptomele pot fi, de regulă, bine controlate cu terapie adecvată; tratamentul la timp reduce riscul complicațiilor menționate.

Sincopă

Definiție scurtă:
Sincopa este o pierdere scurtă, spontană a conștienței datorată unei reduceri temporare a fluxului sangvin cerebral.

Cauze frecvente:
Trigeri reflexi (sincope vasovagale), scăderea tensiunii arteriale la ridicare în picioare (sincope ortostatice) și cauze cardiace precum aritmii sau boli structurale (de ex., stenoza aortică severă) pot provoca sincopa.

Prezentare clinică și diagnostic:
Circumstanțele înaintea evenimentului (de ex., stres emoțional), simptomele însoțitoare și evaluarea cardiologică sunt importante pentru a restrânge cauza.

Management acut:
Dacă se suspectează sincopa, se efectuează monitorizare și evaluare; în prezența unei depleții volumice clinic semnificative, poate fi necesară administrarea de fluide. Tratamentul ulterior specific depinde de cauza subiacentă.

Bursită

Definiție:
O bursită este o inflamație a unei burse, care acționează ca o pernă umplută cu lichid reducând frecarea între tendoane/mușchi și proeminențele osoase.

Apariție și cauze:
Bursita apare frecvent la umăr, cot, șold și genunchi și este de obicei cauzată de suprasolicitare, microtraumatisme repetate sau, mai rar, de procese infecțioase ori inflamatorii sistemice.

Simptome:
Constatări tipice sunt durerea locală, tumefacția și limitarea amplitudinii mișcării în zona afectată; în bursita subacromială ridicarea brațului este deosebit de dureroasă.

Tratament:
Măsurile conservative, precum modificarea activității, fizioterapia și tratamentele analgezice/antiinflamatoare sunt adesea eficiente; pentru simptome persistente se pot lua în considerare opțiuni intervenționale.

Test fecal

Tipuri de teste:
Pentru testele fecale care detectează sângele ascuns în scaun, testele imunologice (iFOBT) care detectează specific hemoglobina umană se disting de testele pe bază de guaiac (gFOBT), folosite istoric.

Scop:
Aceste teste servesc ca instrumente de screening pentru a detecta sursele de sângerare gastrointestinală precoce și pentru a decide dacă este necesară o evaluare colonoscopică.

Practică de screening:
În multe programe testarea fecală începe la o anumită vârstă; un test fecal pozitiv duce de obicei la recomandarea de colonoscopie pentru evaluare și eventuală îndepărtare a leziunilor.

coloscopic

Colonoscopie

Descriere: O colonoscopie este o examinare endoscopică a intestinului gros în care un instrument flexibil vizualizează colonul și adesea ileonul terminal. Anomaliile mucoasei vizibile pot fi evaluate direct, se pot preleva mostre de țesut și polipii pot fi îndepărtați imediat.

Indicații și procedură: Este utilizată pentru rezultate fecale pozitive la screening, simptome gastrointestinale neclare sau pentru supraveghere. După un rezultat normal, persoanelor cu risc mediu li se recomandă adesea să aștepte un interval mai lung înainte de următoarea examinare.

Polipi

Polipi colorectali

Definiție și semnificație: Polipii sunt proeminențe mucoase din colon. Mulți sunt benigni, dar unii pot evolua spre malignitate în ani, în special dacă sunt mari sau au anumite caracteristici histologice.

Aspecte clinice: Polipii rămân adesea asimptomatici; ocazional apare sânge în scaun sau modificări ale tranzitului intestinal. Acțiunea recomandată este de regulă îndepărtarea endoscopică în timpul colonoscopiei pentru a reduce riscul transformării maligne. Cu depistare și tratament precoce, prognosticul este în general favorabil.

Humerus

Humerus (osul brațului superior)

Anatomie și funcție: Humerusul este osul lung al brațului superior care leagă umărul de cot. Segmentele articulare proximale și distale permit transmiterea forței și mobilitatea brațului.

Relevanță clinică: Fracturile humerale pot fi tratate conservator sau chirurgical în funcție de tipul fracturii și circumstanțe. Leziunile acestui os sunt frecvente în căderi și afectează mobilitatea și funcția brațului.

Osteosinteză cu placă

Procedură: În osteosinteza cu placă, o placă metalică este fixată pe os cu șuruburi pentru a stabiliza fragmentele fracturii și a menține alinierea corectă în timpul vindecării.

Indicații și urmărire: Această metodă chirurgicală se utilizează pentru anumite tipuri de fracturi când sunt necesare stabilitate și repoziționare precisă. Complicațiile posibile includ infecția, iritația implantului, întârzierea consolidării osoase sau eșecul osteosintezei. În timp ce unele implanturi rămân permanent, îndepărtarea poate fi luată în considerare în cazuri individuale dacă apar simptome sau complicații.

Ramipril

Clasă de medicamente
Inhibitor ACE.

Efect
Inhibă enzima de conversie a angiotensinei, reducând formarea angiotensinei II și determinând vasodilatație.

Indicații
Utilizat pentru hipertensiune arterială și ca tratament de susținere în insuficiența cardiacă cronică.

Riscuri importante și efecte secundare
Efectele adverse frecvente includ amețeli, cefalee și tuse uscată iritativă. Din punct de vedere al probelor de laborator, nivelul potasiului poate crește. Foarte rar există riscul de angioedem.

Metoprolol

Clasă de medicamente
Blocant beta‑1 selectiv (beta‑blocant).

Efect
Blochează în principal receptorii adrenergici beta‑1 de la nivel cardiac, reducând frecvența cardiacă și contractilitatea și astfel scăzând sarcina cardiacã.

Indicații
Utilizat pentru hipertensiune arterială, angină pectorală, controlul frecvenței în anumite aritmii și frecvent în terapia pe termen lung după infarctul miocardic, precum și în insuficiența cardiacă stabilă.

Riscuri importante și efecte secundare
Poate determina bradicardie, scăderea tensiunii arteriale, oboseală și reducerea capacității la efort. La pacienții cu boli reactive ale căilor respiratorii poate apărea bronhospasm; la diabetici semnele de hipoglicemie pot fi mascate. Oprirea bruscă poate provoca simptome de rebound.

Hidroclorotiazidă

Clasă de medicamente
Diuretic tiazidic.

Efect
Reduce reabsorbția sodiului în tubul distal al rinichiului, conducând la eliminarea crescută a apei și sodiului.

Indicații
Utilizat pentru tratarea hipertensiunii arteriale și pentru reducerea acumulărilor de lichid (edem).

Riscuri importante și efecte secundare
Efectele frecvente includ tulburări electrolitice, cum ar fi scăderea nivelului de potasiu, amețeli și oboseală; pot apărea și tulburări gastrointestinale.

Tamsulozină

Grup:
Blocant al receptorilor alfa‑1 (selectiv pentru receptorii alfa‑1A ai prostatei și tractului urinar).

Mecanism de acțiune:
Tamsulozina relaxează mușchiul neted al prostatei și al colului vezical prin blocarea receptorilor adrenergici alfa‑1, îmbunătățind astfel fluxul urinar.

Utilizare:
Tamsulozina este utilizată pentru ameliorarea simptomelor hiperplaziei benigne de prostată, în special dificultatea la micțiune și senzația de reziduu urinar.

Riscuri importante și observații:
Efectele adverse frecvente includ reacții circulatorii precum amețeli și hipotensiune ortostatică și tulburări ejaculatorii. Pot apărea și congestie nazală și cefalee. Interacțiunile cu alte antihipertensive și cu inhibitori PDE‑5 pot reduce suplimentar tensiunea arterială; terapia trebuie monitorizată.

Dutasterid

Grup:
Inhibitor al 5‑alfa‑reductazei.

Mecanism de acțiune:
Dutasteridul inhibă enzima 5‑alfa‑reductază, care convertește testosteronul în dihidrotestosteron (DHT) mai potent; acest lucru scade concentrația de DHT în țesutul prostatic.

Indicație și efect:
Dutasteridul este utilizat pentru tratarea hiperplaziei benigne de prostată prin reducerea volumului prostatei și ameliorarea simptomelor urinare. Rezultatele eficiente apar de obicei după câteva luni de tratament.

Riscuri importante și observații:
Pot apărea efecte sexuale adverse precum scăderea libidoului și disfuncție erectilă și, mai rar, modificări mamare. Dutasterid afectează valorile PSA și poate complica interpretarea acestora. Medicamentul nu trebuie manipulat de femeile însărcinate deoarece poate afecta dezvoltarea genitală a fătului de sex masculin.

Lefax

Substanță activă:
Simeticona (conținută ca substanță activă în produsele Lefax).

Mod de acțiune:
Simeticona reduce tensiunea superficială a spumelor umplute cu gaz din tractul gastrointestinal, determinând coalescența bulelor de gaz astfel încât gazul poate fi eliminat mai ușor. Efectul este local în tractul GI cu absorbție sistemică neglijabilă.

Utilizare:
Simeticona este utilizată pentru tratamentul simptomatic al senzației de plenitudine, balonare și exces de gaz.

Efecte secundare și observații:
Efectele secundare sunt rare; pot apărea reacții alergice în cazuri izolate. Datorită acțiunii locale, efectele sistemice sunt puțin probabile.

Pachet‑ani

Definiție: Un pachet‑an este o unitate folosită pentru a estima expunerea cumulativă la tutun. Se calculează împărțind numărul de țigări fumate pe zi la 20 și înmulțind cu anii de fumat.

Semnificație: Această valoare este utilizată pentru a evalua riscul pentru bolile asociate fumatului.

Exemplu în cazul de față: Cu un consum de aproximativ 10 țigări pe zi timp de 20 de ani, (10/20) × 20 = 10 pack years; pacientul nu a mai fumat de trei ani.

Macelărie

Descriere generală: O macelărie este o unitate comercială cu ridicata care oferă carne proaspătă și produse din carne și le procesează la fața locului.

Activități tipice: Vânzarea produselor din carne și mezeluri, tranșarea și prelucrarea ulterioară a cărnii; în unele unități au loc și sacrificări sau etape suplimentare de rafinare.

Embolie pulmonară

Definiție și patogeneză: O embolie pulmonară reprezintă obstrucția unei artere pulmonare, de obicei printr-un tromboembol care apare frecvent din venele profunde ale membrelor inferioare.

Factori de risc: Factori declanșatori sau predispozanți tipici includ imobilizarea, intervenții chirurgicale, afecțiuni maligne, sarcina și alți factori ce cresc trombofilia (fumatul poate de asemenea crește riscul).

Tabloul clinic: Simptomele tipice sunt dispneea brusc instalată, durerea toracică pleuritică, tahicardia și tahipneea; pot apărea tuse sau hemoptizie, amețeli și sincopă; emboli masivi pot duce la scăderea tensiunii arteriale și insuficiență circulatorie.

Terapie: Tratamentul se bazează în principal pe măsuri anticoagulante; în cazuri amenințătoare de viață, în funcție de rezultate și starea pacientului, se poate recurge la tromboliză sau proceduri intervenționale/chirurgicale.

Pericardită

Tabloul clinic: Pericardita provoacă adesea durere toracică acută, care se ameliorează la aplecare sau în poziție șezândă și se agravează la culcare sau la inspirație profundă; febra este frecventă, dar nu obligatorie.

Diagnostic: Informații cheie sunt oferite de anamneză și examenul fizic; în plus, modificările ECG (de ex. supradenivelări difuze ale ST cu posibile depresii PR), ecocardiografia și valorile de laborator legate de inflamație (de ex. CRP, leucocite) sunt importante.

Disecție aortică

Tabloul clinic
O disecție aortică începe de regulă cu o durere bruscă, foarte intensă, care atinge intensitatea maximă imediat și adesea iradiază spre spate sau între omoplați. Pot însoți semne de instabilitate hemodinamică.
Constatări cheie
O diferență de tensiune arterială remarcată între brațe sau un membru fără puls pot indica o disecție. Se efectuează modificări ECG pentru a diferenția un sindrom coronarian acut concomitent posibil.
Diagnostic
Evaluarea include măsurarea tensiunii arteriale la ambele brațe, examenul fizic și ECG precum și parametri de laborator (de ex. D‑Dimer ca test de susținere, dar neexcludere). Investigațiile imagistice sunt decisive: angiografia CT a aortei este adesea modalitatea primară; alternativ pot fi folosite RMN sau ecocardiografie transesofagiană.

Embolie pulmonară

Definiție și etiologie
O embolie pulmonară apare prin obstrucția acută a unei artere pulmonare, de obicei printr-un embol trombotic provenit din venele profunde ale picioarelor. Factori de risc includ imobilizarea, intervențiile chirurgicale recente, malignitățile și alte condiții trombofilice.
Tabloul clinic
Simptome tipice sunt dispneea cu debut brusc, durerea toracică pleuritică și ocazional tuse sau hemoptizie. Cursurile severe pot prezenta instabilitate cardiopulmonară.
Diagnostic
Evaluarea inițială se realizează prin stratificarea riscului clinic (de ex. scorul Wells) împreună cu măsurarea D‑Dimerului. Investigația imagistică de elecție pentru confirmarea diagnosticului este angiografia CT pulmonară; ecocardiografia și analiza gazelor sanguine pot oferi informații suplimentare privind încărcarea hemodinamică.

Tensiune arterială

Aparat și aplicare
Pentru măsurarea neinvazivă a tensiunii arteriale se utilizează de obicei o mansetă gonflabilă, un mecanism de pompare pentru umflare și un indicator de presiune (manometru); pentru măsurarea manuală, un stetoscop completează auscultația. Există și sisteme complet automate care determină presiunea electronic.
Semnificație în procesul de examinare
Măsurarea tensiunii arteriale este un semn vital fundamental și se înregistrează de rutină împreună cu frecvența cardiacă, frecvența respiratorie, saturația oxigenului și temperatura.

Frecvența respiratorie

Termen și măsurare
Frecvența respiratorie indică numărul de respirații pe minut și este un parametru vital de bază.

Clasificare clinică
La adulți, frecvența respiratorie normală este aproximativ între 12 și 20 de respirații pe minut. Respirația accelerată (tahipnee) începe peste aproximativ 20/min, iar respirația încetinită (bradipnee) la valori sub aproximativ 12/min.

Notă privind măsurarea
Rata trebuie înregistrată în repaus și pe o perioadă definită, deoarece activitatea și stresul pot influența valorile.

Saturația oxigenului

Metodă de măsurare
Saturația periferică a oxigenului (SpO2) se măsoară neinvaziv cu un pulsoximetru, de obicei la deget, lobul urechii sau la degetul de la picior.

Valoare informativă și limitări
Aparatul estimează proporția de hemoglobină legată de oxigen. Măsurătorile pot fi afectate de perfuzia slabă, artefacte de mișcare, lac de unghii sau anumite gaze; de aceea interpretarea se face în context clinic.

Temperatura

Locuri de măsurare și comparație
Temperatura rectală corespunde cel mai aproape temperaturii centrale a corpului și este adesea considerată referința. Măsurătorile orale (în gură) sunt de obicei ușor mai scăzute față de rectal; estimările tipice iau în calcul valori orale cu aproximativ 0,3–0,5 °C mai mici. Măsurătorile axilare sunt în general și mai scăzute, adesea cu aproximativ 0,5 °C față de temperatura rectală.

Notă practică
Tehnica de măsurare, starea pacientului și aparatul influențează valorile; de aceea aceeași metodă de măsurare ar trebui folosită pentru controale ulterioare.

Edem

Definiție
Un edem pitting este o acumulare de lichid interstițial în care aplicarea presiunii lasă o depresiune temporară.

Semnificație clinică
Edemul pitting indică adesea un exces sistemic de lichide. Cauze posibile includ scăderea funcției cardiace sau insuficiența renală; și bolile hepatice și alte cauze pot sta la bază. Nu orice formă de edem este pitting, astfel caracterizarea precisă este importantă clinic.

Palor

Palor — semnificație la inspecție

La examinarea externă se remarcă culoarea palidă a pielii sau a mucoaselor. Palorul poate indica un număr redus de eritrocite (anemie) sau perfuzie cutanată redusă, de exemplu din cauza debitului cardiac scăzut sau a vasoconstricției periferice. Observația trebuie evaluată în contextul semnelor vitale și al altor constatări.

Distensie jugulară

Distensie jugulară — implicație clinică

Proeminența vizibilă a venelor cervicale semnalizează presiune venoasă centrală crescută. Distensia jugulară marcată poate apărea în insuficiența dreaptă cardiacă sau în alte condiții cu întoarcere venoasă congestionată și oferă indicii importante despre starea volumului și funcției cardiace.

percutat

Percuție — metodă de examinare și interpretare

Percuția este un test diagnostic prin lovire în care un pleximetru în formă de deget este plasat pe suprafața corpului și atins scurt cu alt deget (plector) pentru a produce sunete. Pe baza sunetelor produse (de ex. rezonant, timpanic sau obturat) se poate deduce relația dintre aer, lichid sau țesut; un sunet obturat poate indica acumulări de lichid sau țesut dens.

Semne de distensie jugulară

Examinarea pentru distensie jugulară: Toracele este ridicat cu 30–45°, capul ușor întors pe partea opusă. Cu iluminare laterală se evaluează pulsațiile venei jugulare interne drepte. Dacă punctul său cel mai înalt vizibil se află la mai mult de 3–4 cm vertical deasupra unghiului sternal, acesta indică o presiune atrială dreaptă crescută. Pulsul venos în mod normal nu este palpabil și se modifică cu respirația și poziția corpului. Distensia jugulară poate indica, de exemplu, insuficiență cardiacă dreaptă sau suprasolicitare de volum.

hepatojugular

Reflex hepatojugular
Testul se efectuează prin aplicarea unei presiuni constante în regiunea superioară dreaptă a abdomenului în timp ce se observă venele gâtului. Dacă presiunea venoasă jugulară rămâne crescută pentru o perioadă susținută (clasic >10 secunde), constatarea este considerată pozitivă. Un reflex hepatojugular pozitiv indică o funcție dreaptă cardiacă afectată și poate apărea în insuficiența cardiacă dreaptă.

Hemogramă

Hemogramă
O hemogramă mică este efectuată pentru a detecta prezența anemiei sau alte modificări relevante ale numărului de celule sanguine. Aceste informații pot influența diagnosticul și managementul ulterior în cazul suspiciunii de sindrom coronarian acut.

Electroliți

Electroliți
Determinarea electroliților (de ex. sodiu, potasiu) servește la evaluarea echilibrului electrolitic. Perturbările electrolitice pot fi atât consecința bolilor subiacente, cât și influențate de medicația antihipertensivă și sunt importante pentru deciziile terapeutice în bolile cardiovasculare.

Profil lipidic

Profil lipidic
Profilul lipidic include de regulă determinarea colesterolului total, LDL, HDL și trigliceridelor. Aceste valori sunt folosite pentru evaluarea riscului cardiovascular și planificarea măsurilor de prevenție primară sau secundară.

Troponină

Descriere scurtă
Troponinele sunt proteine structurale cardiace a căror concentrație crescută în sânge indică leziune a masei miocardice.
Semnificație clinică
În sindromul coronarian acut, determinarea troponinei este esențială pentru diagnostic; testele moderne pentru troponina‑I sunt adesea preferate pentru detectarea timpurie a leziunii miocardice.
Limitări
Anumite comorbidități, în special insuficiența renală cronică, pot modifica valorile seriate ale troponinei și complica interpretarea.

CK-MB

Descriere scurtă
CK‑MB este o izoformă a creatinkinazei întâlnită în mușchiul cardiac.
Semnificație clinică
Determinarea CK‑MB poate fi utilă pentru depistarea unui eveniment de reinfarct, deoarece concentrațiile sale evoluează temporal diferit față de valorile troponinei.
Limitări
CK‑MB este mai puțin specifică decât troponina și poate fi influențată de leziuni ale mușchiului scheletic.

B-Type

Descriere scurtă
Peptidul natriuretic de tip B (BNP) este un marker hormonal eliberat ca răspuns la suprasolicitarea prin presiune sau volum a ventriculilor.
Semnificație clinică
Concentrațiile crescute de BNP indică stres cardiac sau insuficiență cardiacă și susțin evaluarea funcției cardiace.
Limitări
Valorile BNP pot fi influențate și de alte afecțiuni, cum ar fi insuficiența renală sau tulburările pulmonare, și trebuie interpretate în context clinic.

congestie pulmonară

Definiție
Congestia pulmonară denotă predominanța creșterii presiunilor hidrostatice în vasele pulmonare cu acumularea consecventă de lichid în patul vascular și în interstițiu.
Cauze și constatări
O cauză frecventă este insuficiența ventriculară stângă cu presiune retrogradă în venele pulmonare; radiologic se observă adesea creșterea marcajelor vasculare, congestia vasculară perihilară și, după caz, edem pulmonar interstițial sau alveolar.
Relevanță clinică
Congestia pulmonară este un semn de decompensare cardiacă și necesită evaluarea și tratamentul adecvat al funcției cardiace.

Fracția de ejecție

Fracția de ejecție (FE) indică procentul din volumul sanguin expulsat din ventriculul stâng la fiecare contracție. Este un parametru-cheie pentru evaluarea funcției sistolice a pompei cardiace și este frecvent determinată prin ecocardiografie transtoracică. O FE redusă sugerează un debit ventricular stâng compromis, în timp ce o FE normală nu exclude alte forme de disfuncție cardiacă.

Reducerea greutății

Scăderea în greutate corporală poate fi terapeutic benefică. Măsurile cheie includ o dietă echilibrată adaptată și modificări comportamentale pentru pierdere în greutate durabilă. Implementarea trebuie planificată individual și supravegheată de un medic sau un specialist în nutriție.

Consumul de sare

Reducerea consumului de sare face adesea parte din măsurile de prevenire și tratament ale bolilor cardiovasculare. Un punct important este conștientizarea sării ascunse în alimentele procesate, precum pâinea, mezelurile, brânzeturile sau produsele de tip convenience. Măsuri practice utile includ alegerea alimentelor proaspete, neprocesate și citirea etichetelor produselor pentru a reduce aportul.

Acid acetilsalicilic

Acid acetilsalicilic (ASA)
Grup: Antiinflamator nonsteroidian cu proprietăți de inhibare a agregării plachetare.
Efect: Inhibă enzimele ciclooxigenază, reducând astfel sinteza prostaglandinelor; în plus, inhibarea ireversibilă a COX plachetar duce la o afectare de durată a agregării plachetare.
Utilizare: Analgezic, antipiretic și antiinflamator; doze mici sunt folosite pentru prevenția secundară a evenimentelor cardiovasculare pentru a reduce evenimentele trombotice.
Riscuri importante: Efecte adverse frecvente sunt tulburările gastrointestinale până la ulcere, creșterea tendinței la sângerare; pot apărea și reacții de hipersensibilitate.

Clopidogrel

Clopidogrel
Grup: Antagonist al receptorului P2Y12 (tienopiridină) pentru inhibarea agregării plachetare.
Efect: Blocaj ireversibil al receptorului plachetar P2Y12 pentru ADP, reducând astfel agregarea mediată de ADP.
Utilizare: Face parte din terapia antiplachetară dublă după sindrom coronarian acut și/sau intervenție coronariană percutană; practica obișnuită include o doză de încărcare unică urmată de o doză de întreținere zilnică.
Riscuri importante: Creșterea riscului de sângerare, efecte adverse hematologice rare; eficacitatea clinică poate fi afectată de factori farmacogenetici și interacțiuni (de ex., inhibitori CYP2C19).

Heparină

Heparină
Grup: Anticoagulant; subdivizat în heparină nefracționată (UFH) și heparine cu masă moleculară mică (LMWH).
Efect: Potențează efectul antitrombinei III, conducând la inhibarea trombinei (factor IIa) și a factorului Xa (cu LMWH inhibând predominant factorul Xa).
Utilizare: Folosită pentru prevenirea și tratarea evenimentelor tromboembolice; sunt disponibile diverse preparate și căi de administrare.
Riscuri importante: Risc de sângerare și, ca complicație relevantă, trombocitopenia indusă de heparină (HIT). Notă: Enoxaparina este o heparină cu masă moleculară mică; fondaparinux nu este o heparină, ci un pentasaccharid anti‑Xa sintetic și este folosit ca anticoagulant alternativ.

Fibrinoliză

Definiție și scop:
Fibrinoliza se referă la promovarea farmacologică a degradării fibrinei pentru a dizolva cheagurile de sânge. În practică clinică se utilizează activatori recombinanți ai plazminogenului, precum alteplaza și tenecteplaza.

Mecanism de acțiune:
Acești agenți accelerează conversia plazminogenului inactiv în plazmin activ. Plazmina clivează fibrele de fibrină din tromb, permițând restabilirea lumenului vascular.

Aspect de aplicare:
În occluderea acută a unui vas (de ex., STEMI), terapia fibrinolitică este o opțiune de tratament când intervenția coronariană percutană în timp util nu este disponibilă; decizia pentru terapia de liză trebuie luată rapid, în ferestrele de timp recomandate.

Riscuri majore:
Complicația cea mai frecventă și clinic importantă este sângerarea de toate severitățile, în special sângerările gastrointestinale și hemoragia intracraniană, care pot pune viața în pericol. Riscul individual de sângerare trebuie cântărit înainte de utilizare.

Download PDF

Pacient

Adresare: Dl./Dna. Medic Șef ………..,

Aș dori să vă prezint pe Dl. Ralf Winter.

Data

02/07/2025

Vârsta57 ani

Greutate89 kg

Înălțime176 cm

Alergii (cuvinte cheie)

Alergie de contact la mănuși din cauciuc (erupție pruriginoasă)

Alergie la metamizol cu exantem generalizat și dispnee → necesită supraveghere în secția de terapie intensivă

Substanțe / medicamente (cuvinte cheie)

Fost fumător (10 pachet‑ani), abstinent de 3 ani

1–2 pahare de bere seara

Consumul de droguri: negat

Istoric social (cuvinte cheie)

Pacientul locuiește singur într‑un apartament la etajul întâi după separarea de soția sa. Este măcelar independent.

Are trei copii sănătoși (20, 26 și 29 de ani).

Istoric familial (cuvinte cheie)

Tatăl: decedat la 65 de ani din cauza unei tumori cerebrale

Mama: decedată la 69 de ani din cauza unui embolism pulmonar

Nepoata: operație pe valva aortică în copilărie

Medicație (cuvinte cheie)

Ramipril 5 mg seara

Metoprolol 95 mg la prânz

Hidroclorotiazidă 12,5 mg dimineața

Metformin 500 mg 1‑0‑1

Tamsulosin 0,4 mg

Dutasterid 0,5 mg

Ibuprofen 400 mg la nevoie

Lefax comprimate masticabile la nevoie

Anamneză (fraze complete)

Pacientul s‑a prezentat din cauza unei senzații de apăsare toracică apărute brusc în această dimineață.

Se plânge de durere înjunghietoare cu iradiere la nivelul gâtului și mandibulei stângi.
Simptomele însoțitoare raportate au fost dispnee, tahipnee, tahicardie, amețeli, greață, transpirație rece, paloare, teamă de moarte și un sentiment de nenorocire.
Următoarele simptome au fost negate: febră, durere toracică localizată la palpare, atacuri de panică, creșterea durerii dependentă de respirație sau poziție, tuse, palpitații, vărsături și semne de insuficiență cardiacă sau embolie.

A raportat durere toracică de aproximativ șase săptămâni, compatibilă cu angină pectorală, apărând atât la efort, cât și postprandial.

Ca factor declanșator a indicat griji legate de nepoata sa, care a avut o criză astăzi. În timp ce însoțea copilul în ambulanță, problemele au început brusc.

Anamneza autonomă este nesemnificativă, cu excepția insomniei cu dificultăți de a adormi și a menține somnul, pe care pacientul o atribuie stresului familial și profesional.
Raportează, de asemenea, pierderea apetitului cu scădere în greutate neintenționată și o intoleranță alimentară cu meteorism, în special după consumul de leguminoase.

Cunoscute Afecțiuni preexistenteDe opt ani există diabet zaharat tip 2 bine controlat și hipertensiune arterială cu fluctuații ocazionale ale tensiunii.
De trei ani există hiperplazie benignă de prostată tratată medical.
Cu câțiva ani în urmă a avut un sincope după un conflict familial.
Există, de asemenea, durere la efort la umărul drept cu bursită subacromială cunoscută.

La vârsta de 50 de ani i s‑a efectuat o colonoscopie cu îndepărtarea unui adenom benign.
Acum doi ani pacientul a suferit o fractură de humerus drept în timp ce patina, care a fost stabilizată chirurgical cu o placă și scoasă după șase luni.

Diagnoză suspectată – diagnostic diferențial (fraze complete)

Anamneza de durere toracică și dispnee indică cel mai probabil un sindrom coronarian acut.

Factorii de risc sunt vârsta, statutul de fost fumător, lipsa exercițiului, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și supraponderabilitatea.

Împotriva pericarditei vorbește absența febrei, a infecțiilor și a durerii dependente de respirație.

O disecție aortică pare puțin probabilă datorită hemodinamicii stabile și lipsei unei diferențe de tensiune între membrele superioare.

Procedură ulterioară – terapie (fraze complete)

Internarea în spital pentru evaluare cardiologică suplimentară este indicată.

Sunt planificate un ECG și ecocardiografie, dozarea enzimelor cardiace și alte teste de laborator.

Pacientul va fi monitorizat pe un salon cu telemetrie.

Se va solicita consult cardiologic pentru recomandări diagnostice și terapeutice suplimentare, în special pentru a evalua indicația coronarografiei.

Este planificată și optimizarea terapiei antihipertensive.

Semnătură
Prenume Nume
Cu stimă

Front

1. Vârstă

2. IMC

3. Plângere principală

4. simptome similare

1. Peste 40 de ani

2. Supraponderalitate sau obezitate

3. senzație de strângere toracică și dureri toracice înjunghiatoare, apărute brusc în această dimineață, de atunci progresive

4. simptome similare de câteva săptămâni, la efort fizic mai intens, nu la intensitatea/durata actuală

5. Localizare

6. Iradiație

7. Factor declanșator

8. Simptome asociate

5. În spatele sternului

6. Braț/umăr (stânga), gât, mandibulă inferioară

7. vești stresante (de ex. accident al nepotului) sau efort fizic

8. Dispnee, tahipnee, tahicardie, amețeli, greață, transpirație rece, paloare, teamă de moarte

9. Negări importante

10. Factori de risc

9. creșterea durerii dependentă de respirație sau poziție, tuse, edeme periferice, semne de TVP, febră

10. sedentarism, fumat anterior sau actual, diabet zaharat tip 2, hipertensiune arterială, dislipidemie, antecedente familiale pozitive

11. Examinare fizică

Parametri vitali

Insuficiență cardiacă stângă: Dispnee, dureri toracice, fatigabilitate, ortopnee

Insuficiență cardiacă dreaptă: edeme la picioare, nicturie, turgescența venelor jugulare și semn pozitiv hepato-jugular

Auscultație: raluri, șuierături, un frec pericardic sau un suflu cardiacă în sensul insuficienței valvei aortice

12. Diagnostic diferențial

Pericardită: durerea ↓ în șezut/înclinat înainte, ↑ la decubit/ inspirație; + febră

Disecție aortică: diferență semnificativă de tensiune arterială între brațe

Atac de panică: excluderea cauzelor organice

Embolie pulmonară

13. Laborator

hemoleucogramă, proteină C reactivă, electroliți, profil lipidic, markeri funcție renală, TSH, hemoglobină glicată (HbA1c), glicemie pe nemâncate, troponină I, creatinkinază-bandă miocardică (CK‑MB) precum și peptidele natriuretice B-tip (BNP)

14. Pași următori

Electrocardiogramă (ECG): supradenivelări de segment ST

inversări de segment ST și negativări ale undei T

bloc de ramură stângă precum și aritmii cardiace

Radiografie toracică: cardiomegalie sau congestie pulmonară

Ecocardiografie: determinarea fracției de ejecție (FE)

15. Modificări ale stilului de viață

15. Reducere ponderală, activitate fizică regulată, reducerea aportului de sare, renunțare la fumat, controlul hipertensiunii și al diabetului

16. Măsuri acute

Administrare de oxigen: doar la SpO₂ < 90% sau semne clinice de hipoxie

morfină, acid acetilsalicilic, clopidogrel, anticoagulare, heparină, statină, IPP sau blocant H2, betablocant

17. Coronarografie

în maximum 120 min după primul contact în cazul supradenivelării ST
cu radiații X + substanță de contrast
Acces: a. femurală sau a. radială

Tratament: cateter-balonaș sau stent

Imaginați-vă acum: Cum ați relata tipic un SCA?

Pacientul s‑a prezentat din cauza unei senzații de strângere toracică retrosternală, apărute brusc în această dimineață și în creștere, cu dureri înjunghiatoare retrosternale. Durerile radiază spre gât și către mandibula stângă.

Simptome asociate: Dispnee, tahipnee, tahicardie, amețeli, greață, transpirație rece, paloare, teamă de moarte

Termeni generali:

1. Dificultate de respirație, lipsă de aer

2. Presiune/strângere în piept

3. Dureri toracice în spatele sternului

4. Dispnee în decubit (necesitatea de a dormi cu perne)

5. Picioare umflate

6. Oboseală, epuizare

7. Fără energie, apatie

8. Respirație accelerată

Termeni tehnici

1. Dispnee

2. Senzație de constricție toracică

3. Dureri retrosternale

4. Ortopnee

5. Edem la nivelul gambelor

6. Oboseală

7. Lipsa motivației

8. Tahipnee

Termen general:

9. Tuse uscată

10. Senzație de rotație, amețeală

11. Transpirație abundentă

12. Mictiuni nocturne

13. Pauze respiratorii în timpul somnului

14. Lipsa poftei de mâncare

15. Constipație

Termen specializat:

9. Tuse iritativă

10. Amețeli

11. Hiperhidroză

12. Nicturie

13. Apnee în somn

14. Inapetență

15. Obstipație

Termen general:

16. Tulburări de somn

17. Leșin, pierdere temporară a conștienței

18. Greață

19. Vărsături

20. Palpitații (ritm cardiac accelerat)

21. Senzație de presiune toracică, durere toracică, durere cardiacă

22. Bătăi puternice ale inimii

Termen specializat:

16. Insomnie

17. Sincopă

18. Nauză

19. Emesis

20. Tahicardie

21. Angină pectorală

22. Palpitație

Definiție:

1. Angină pectorală instabilă (UA)

2. Infarct miocardic fără supradenivelare ST

3. Infarct cu supradenivelare ST

1. Perfuzia este încă suficientă → previne necroza miocardică

2. Obstrucție incompletă/intermitentă → necroză miocardică, de obicei limitată subendocardial

3. Obstrucție trombotică completă și persistentă → moartea celulelor miocardice

ECG: Localizare

fachleiterinfo@gmail.com

instagram.com/fachleiterinfo

Infarct	Abl.	Arteră
Infarct de perete anterior (ant)/ Infarct septal	V₁– V₄	Ramus interventricularis anterior (RIVA / LAD)
Infarct de perete lateral (lateral)	I, aVL	Ramus circumflexus (LCx)
Inferior	II, III, aVF	De obicei artera coronaria dextra (ACD/ RCA)
	aVL și I

Download flashcards as PDF

To run an AI simulation, download the PDF with the prompt, then upload it to an AI application such as ChatGPT.

PDF without prompt

PDF with prompt

Search transcript…

Page 1 · 1–20 / 96

MEDIC: Bună ziua,
Numele meu este Doktor Kühlmann.
Astăzi sunt intern rezident pe secție.
Aș dori să realizez un interviu de anamneză cu dumneavoastră.
Dacă nu ați înțeles ceva bine sau aveți întrebări, vă rog să-mi spuneți.
Mai întâi am nevoie de câteva informații personale, apoi putem continua.
Cum vă numiți?

PACIENT: Mă numesc Ralf Winter.

MEDIC: Am scris corect?

PACIENT: Oh nu, Winter cu W.

MEDIC: Scuzați, am făcut confuzie cu engleza.
În primul rând aș dori să știu dacă puteți suporta durerile sau disconfortul într-o oarecare măsură.

PACIENT: Disconfortul este cu adevărat apăsător.

MEDIC: Voi clarifica imediat care tratament este cel mai potrivit pentru dumneavoastră.
Câți ani aveți, domnule Winter?

PACIENT: Am cincizeci și șapte de ani.

MEDIC: Când v-ați născut exact?

PACIENT: M-am născut pe 17 noiembrie 1967.

MEDIC: Cât măsurați?

PACIENT: Am unu, șaptezeci și șase.

MEDIC: Cât cântăriți?

PACIENT: Cântăresc aproximativ optzeci și nouă de kilograme.

MEDIC: Cum se numește medicul dumneavoastră de familie?

PACIENT: Medicul meu de familie se numește Doktor Karla Scholz.

MEDIC: Ce v-a adus astăzi la noi?

PACIENT: Din această dimineață am o senzație de strângere în piept.
Se simte ca o presiune puternică, aproape ca și cum un elefant ar sta pe pieptul meu.

MEDIC: Aveți și dificultăți de respirație?

PACIENT: Da, am impresia că nu primesc suficient aer.

MEDIC: Aveți în plus și dureri în piept?

PACIENT: Da, am în plus dureri puternice direct în spatele sternului.

MEDIC: Sunt durerile persistente sau apar pe perioade?
Ele sunt prezente tot timpul.

MEDIC: Au început durerile brusc sau s-au dezvoltat lent?

PACIENT: Durerile au început foarte brusc și s-au intensificat în timp.

MEDIC: Cum ați descrie durerea?
Este mai mult o durere surdă, o durere târâtoare, arsuroasă sau de tip crampă?

PACIENT: Se simte ca și cum cineva ar înțepa sau ar apăsa scurt acolo.

MEDIC: Iradiază durerea în vreun loc?

PACIENT: Da, simt durerea și în mandibulă și în ceafă.

MEDIC: Pe care parte a mandibulei simți durerea?

PACIENT: în principal în mandibula stângă.

MEDIC: Cât de puternică este durerea pe o scară de la 1 la 10?
1 ar fi foarte ușoară, iar 10 insuportabilă.
O dată când stați liniștit și o dată când vă solicitați fizic?

PACIENT: În prezent, aș spune cam un opt.
Am observat însă că am avut dureri similare de aproximativ șase săptămâni – mereu când mă străduiesc mai mult, de exemplu când urc scările sau car ceva greu.
Atunci nu era la fel de grav ca acum, mai mult vreo patru sau cinci.

MEDIC: Domnule Winter, deoarece există suspiciune de urgență, trebuie să întrerupem discuția aici.
Inițial vă vom interna și vom efectua un electrocardiogramă.
Ne ocupăm imediat de asta.

PACIENT: În regulă, domnule doctor.

MEDIC: Ce ați făcut când durerea a apărut prima dată?

PACIENT: Nepotul meu Lukas a avut convulsii dis‑dimineață. M‑a stresat foarte tare și am mers cu el cu ambulanța la spital.
În timpul transportului mi‑au venit brusc aceste dureri – și o panică că aș putea muri.

MEDIC: Asta sună ca o situație foarte stresantă.
Cum se simte Lukas acum?

PACIENT: A trebuit să rămână internat și a primit tratament. Din fericire acum se simte puțin mai bine.

MEDIC: Câte trepte puteți urca fără pauză? Sau cât ridicați aproximativ când apar durerile?

PACIENT: De exemplu, am avut recent probleme când am cărat o cutie de aproximativ douăzeci de kilograme – sau când urc două etaje de scări sau poate merg repede cam o sută cincizeci de metri.

MEDIC: Ați încercat ceva pentru a le ameliora?

PACIENT: Nu, durerile de obicei au dispărut de la sine – fără medicamente.
Până acum aveam nevoie doar de puțină odihnă.

Page 2 · 21–40 / 96

MEDIC: Ați observat o sensibilitate la presiune în zona pieptului?

PACIENT: Când apăs sau ating, nu doare în mod special.

MEDIC: Ați avut în ultima vreme senzația că vi s‑a instalat brusc o teamă puternică?

PACIENT: Nu, nu am avut astfel de temeri.
Dar de azi dimineață sunt foarte stresat.

MEDIC: Înțeleg. Se schimbă intensitatea durerii când tușiți sau când inspirați și expirați?

PACIENT: Nu, rămâne la fel de puternică.

MEDIC: Se modifică intensitatea durerii în anumite poziții ale corpului, de exemplu când vă aplecați înainte?

PACIENT: Nu, nu face nicio diferență.

MEDIC: Ați observat modificări ale respirației sau tuse?

PACIENT: Da, am observat că respir puțin mai repede decât de obicei.

MEDIC: Ați observat palpitații, bătăi rapide ale inimii sau ritm cardiac neregulat?

PACIENT: Da, am senzația că inima îmi bate mai repede decât de obicei.

MEDIC: Ați făcut leșinuri sau ați simțit că vă întunecă în fața ochilor?

PACIENT: Nu am leșinat efectiv, dar m‑am simțit amețit.

MEDIC: Când apare amețeala în special?

PACIENT: Amețeala apare mai ales când mă ridic brusc – de exemplu când sună la ușă și mă ridic repede de pe canapea, îmi vine întunecat în fața ochilor.

MEDIC: Ați observat greață sau vărsături?

PACIENT: Da, mi‑s‑a făcut greață, dar nu am vomitat.

MEDIC: Ați transpirat mai mult?

PACIENT: Da, transpir destul de tare.

MEDIC: Ați observat că vă lipsește aer când stați întins?
Trebuie să stați cu trunchiul mai ridicat ca să respirați mai bine?

PACIENT: Nu, nu am observat asta.
Pot sta întins normal.

MEDIC: Ați observat în ultima vreme umflături la picioare sau glezne – de exemplu, că încălțămintea stă mai strâmt decât înainte?

PACIENT: Nu, nu am observat așa ceva.

MEDIC: Ați observat că pielea dumneavoastră a devenit mai palidă decât de obicei?

PACIENT: Arăt foarte palid des — observ eu și observă și alții.
De pildă, recent am urcat scările cu un coleg și el a spus că pielea și buzele mele au devenit foarte palide.
După aceea am făcut o mică pauză.

MEDIC: Trebuie să vă treziți mai des noaptea ca să mergeţi la toaletă pentru a urina?

PACIENT: Acum trei ani trebuia să mă trezesc regulat noaptea ca să urinez. De aceea am mers la un urolog.
Mi-a propus două opțiuni: fie un tratament medicamentos fie o operație. Deoarece mi-e frică de operații, iau de atunci capsule.

MEDIC: Cum se numesc capsulele?

PACIENT: Se numesc Tamsulosin.

MEDIC: Luați suplimentar și Finasterid sau Dutasterid?

PACIENT: Da, iau Dutasterid.

MEDIC: Cât de eficient a fost tratamentul?

PACIENT: Sincer, sunt foarte mulțumit de el.

MEDIC: Ați observat că un picior este mai gros decât celălalt?

PACIENT: Nu, nu am observat nicio umflătură sau diferență în circumferința picioarelor.

MEDIC: Aveți tulburări de coagulare cunoscute?

PACIENT: Nu, până acum nu mi s-au diagnosticat probleme de coagulare.

MEDIC: Ați observat pauze de respirație în timpul somnului sau v-a spus cineva că sforăiți?

PACIENT: Nu, nu știu nimic despre asta.

Page 3 · 41–60 / 96

MEDIC: Aveți impresia că totul din jurul dumneavoastră se prăbușește sau este copleșitor?

PACIENT: Da, am un sentiment de anihilare.

MEDIC: De ce nu ați solicitat asistență medicală în ultimele șase săptămâni?

PACIENT: Știți, domnule doctor, la început m-am gândit că astfel de lucruri se pot întâmpla la vârsta mea — nu mai sunt nici tânăr.
De aceea la început nu am luat simptomele în serios

MEDIC: Doar vârsta nu înseamnă că trebuie să vă împăcați cu simptomele.
Aveți pe cineva care v-a însoțit?

PACIENT: Da, fiul meu vine imediat.
El este pe drum spre aici.

MEDIC: Aveți febră, transpirații nocturne sau frisoane?

PACIENT: Nu, nu am deloc astfel de simptome.

MEDIC: Cum este pofta de mâncare?

PACIENT: Mănânc mai puțin decât de obicei.

MEDIC: De ce?
De când e așa?

PACIENT: Știți, domnule doctor, în ultimele săptămâni simptomele au apărut și după masă.
De aceea mănânc mai puțin — așa funcționează oarecum.

MEDIC: Ați încercat un medicament precum Omeprazol sau Famotidin — deci ceva împotriva acidității gastrice?

PACIENT: Da, am luat Pantoprazol câteva zile, dar nu a ajutat mult.

MEDIC: În ce dozare și la ce oră ați luat Pantoprazolul?

PACIENT: Am luat 20 miligrame — de obicei cu aproximativ 30 de minute înainte de micul dejun.

MEDIC: Ați avut în trecut probleme gastrointestinale?

PACIENT: Nimic deosebit. Acum șapte ani mi s-a făcut o colonoscopie în urma căreia s-a îndepărtat un polip benign.

MEDIC: De ce a fost făcută colonoscopia atunci?

PACIENT: La 50 de ani am făcut mai întâi un test fecal, iar apoi medicul de familie m-a trimis la colonoscopie.

MEDIC: Totul a decurs bine atunci?

PACIENT: Da, nu au fost complicații.

MEDIC: Cum vă alimentați — vegan, vegetarian sau mâncați de toate?

PACIENT: De obicei mănânc de toate, în mod normal.
Dar de ceva vreme am probleme cu balonarea — mai ales după leguminoase, de exemplu când mănânc falafel.
Pentru asta iau uneori tablete masticabile Lefax, ceea ce de obicei ajută destul de bine.

MEDIC: Ați pierdut sau ați luat în greutate recent fără să vreți?

PACIENT: Nu sunt complet sigur, dar posibil să fi slăbit în jur de un kilogram — probabil din cauza reducerii poftei de mâncare.

MEDIC: Aveți dificultăți în a adormi sau a rămâne adormit?

PACIENT: Da, am dificultăți atât la adormire cât și la menținerea somnului.

MEDIC: De când suferiți de asta?
De ce?

PACIENT: De fapt sunt stresat aproape în permanență, dar aș spune că în această intensitate de aproximativ patru luni.
Sunt lucrător independent și conduc o măcelărie cu doi angajați, pentru a căror salarii sunt responsabil.
Acum aproximativ patru luni unii dintre clienții mei – în special restaurante – și-au reziliat contractele, ceea ce a afectat foarte mult afacerea mea. Au vrut să ofere doar preparate vegetariene.
În plus, îmi fac griji pentru nepoata mea, care a avut o operație la o valvă cardiacă.

MEDIC: Pare a fi o situație foarte stresantă – atât profesional, cât și familial.
Vă doresc tot ce este mai bun. Dar cum se spune: după ploaie vine soarele.
Știți cum se numește valva cardiacă care a fost operată la nepoata dumneavoastră? Probabil a fost valva mitrală sau valva aortică?

PACIENT: Din câte știu, a fost operată valva aortică.

MEDIC: Și ce vârstă are ea?

PACIENT: Kristin are 9 ani.

MEDIC: Ce faceți pentru tulburările de somn?

PACIENT: Beau seara una-două beri ca să dorm mai bine.

MEDIC: Deși alcoolul pare inițial calmant, nu este o opțiune potrivită, deoarece dăunează sănătății și are un potențial ridicat de dependență.
Putem discuta mai pe larg despre asta – vă stau la dispoziție oricând.

PACIENT: Vă mulțumesc mult, domnule doctor.

MEDIC: Ați avut recent constipație sau diaree?

PACIENT: Nu, de fapt nu.

MEDIC: Sufereți de afecțiuni cronice precum hipertensiune arterială, diabet sau valori crescute ale grăsimilor din sânge?

PACIENT: De 8 ani sufăr de hipertensiune arterială și diabet.

Page 4 · 61–80 / 96

MEDIC: Cum a fost pus diagnosticul?

PACIENT: Atunci a fost la un examen de rutină la medicul meu de familie.
Mi s-a măsurat tensiunea arterială – era 160 la 95.
Ea a spus că este prea mare și a avut suspiciunea de hipertensiune arteriala.
Atunci mi-a montat un aparat de monitorizare pe termen lung, care măsoară tensiunea la fiecare 20 de minute.

MEDIC: Vă măsurați tensiunea arterială și glicemia și acasă?
Care sunt valorile?

PACIENT: Da, îmi măsor tensiunea acasă și îmi controlez și glicemia cu ajutorul unui cip în partea superioară a brațului.
Valorile pot fi citite direct de pe dispozitiv.
valorile mele ale tensiunii arteriale fluctuează.

MEDIC: Știți de ce s-ar putea întâmpla asta?

PACIENT: Sincer, uneori uit să iau unul dintre medicamente.
Din păcate mi se întâmplă destul de des.

MEDIC: Este important să luați medicamentele regulat pentru a preveni complicațiile.
Un memento pe telefon sau o listă de verificare pentru medicamente v-ar putea ajuta.
Există complicații precum probleme renale, tulburări de vedere sau boli cardiovasculare?

PACIENT: Nu, din câte știu nu am astfel de simptome sau boli secundare.

MEDIC: Ați fost vreodată internat din cauza valorilor prea mari sau prea mici ale tensiunii sau glicemiei?

PACIENT: Nu, până acum nu am avut nevoie de tratament spitalicesc din această cauză.

MEDIC: Când ați fost ultima dată la oftalmolog?
Am fost la oftalmolog acum 2 ani.

MEDIC: Ce luați pentru hipertensiune și diabet?

PACIENT: Ia în total patru medicamente:
Pentru glicemie, Metformin,
și pentru hipertensiune Ramipril, Metoprolol și Hydrochlorothiazid.

MEDIC: În ce dozaj și cât de des luați medicamentele?

PACIENT: Metformin 500 miligrame dimineața și seara.
Metoprolol 95 miligrame la prânz.
Ramipril 5 miligrame seara.
Și Hydrochlorothiazid 12,5 miligrame tot dimineața.

MEDIC: Ați avut până acum efecte secundare neplăcute sau severe?

PACIENT: La început am avut dureri abdominale și greață, care au dispărut după câteva zile.

MEDIC: Mai există alte boli anterioare pe care le cunoașteți?

PACIENT: Atunci am avut o ceartă aprinsă cu soția mea, ne-am despărțit – și am fost atât de rău din punct de vedere emoțional încât în final am ajuns la terapie intensivă.

MEDIC: Ce diagnostic s-a pus atunci?
Și ce tratamente ați primit?

PACIENT: Diagnosticul a fost un colaps circulator – probabil o leșinătura.
Am fost monitorizat apoi la terapie intensivă și am primit perfuzii.
În plus am mers cu nepotul meu la patinaj și atunci am căzut – mi-am rupt brațul superior.

MEDIC: Când a fost asta?

PACIENT: A fost acum doi ani.

MEDIC: Ce parte a fost afectată?

PACIENT: Partea dreaptă.

MEDIC: Și cum a fost tratat acest lucru?

PACIENT: A fost operat – cu o placă metalică, cred.
Și mi s-a dat atunci Ibuprofen pentru durere.

MEDIC: Când a fost îndepărtat materialul?

PACIENT: După aproximativ șase luni totul a fost îndepărtat.

MEDIC: Mai aveți alte simptome sau afecțiuni preexistente pe care doriți să mi le comunicați?

PACIENT: Da, am probleme de mai mult timp cu umărul drept.
Acum aproximativ un an mi s-a diagnosticat o bursită.
Dacă suprasolicit umărul, apar uneori dureri și restricții de mișcare.

MEDIC: Ce tratament s-a efectuat pentru bursită?

PACIENT: Ortopedul mi-a recomandat să nu suprasolicit umărul – dar din cauza profesiei mele nu este întotdeauna posibil.
Pentru dureri iau Ibuprofen, 400 miligrame, de două ori pe zi.

MEDIC: Luați și alte medicamente?

PACIENT: Nu, niciunul în plus.

MEDIC: Aveți o rețetă pentru medicamentele dumneavoastră?

PACIENT: Da, o am.

MEDIC: Sunteți complet vaccinat, adică ați primit toate vaccinările din copilărie?

PACIENT: Da, sunt complet vaccinat.
Anul acesta voiam să mă vaccinez și împotriva gripei, dar am fost puțin prea târziu – vaccinul era deja epuizat peste tot.

Page 5 · 81–96 / 96

MEDIC: Aveți alergii cunoscute, de exemplu la alimente, medicamente, animale sau alte substanțe?

PACIENT: La mănușile de cauciuc fac o erupție cutanată mâncărimoasă la mâini,
Iar la Novalgin fac pe tot corpul o erupție mâncărimoasă și chiar dificultăți de respirație.

MEDIC: Când ați observat pentru prima dată alergia la Novalgin?

PACIENT: Alergia la Novalgin am observat-o când am fost în spital din cauza fracturii brațului superior.
Mi s-a administrat medicamentul, iar după aceea a trebuit să fiu dus la terapie intensivă.

MEDIC: Fumați?
Câte țigări fumați zilnic și de când?

PACIENT: De trei ani sunt nefumător.
Înainte fumam cam jumătate de pachet pe zi, timp de aproximativ 20 de ani.

MEDIC: Este minunat că ați decis să renunțați la fumat.
Puteți să-mi spuneți ce v-a motivat?

PACIENT: Medicii mei de familie mi-au recomandat, de asemenea, să renunț complet la fumat.

MEDIC: Minunat. Aveți tuse, în special noaptea?

PACIENT: Nu, noaptea tușesc doar rar.

MEDIC: S-a întâmplat vreodată să aveți simptome de intoxicație din cauza consumului excesiv de alcool?

PACIENT: Nu, asta nu s-a întâmplat până acum.

MEDIC: Pot să vă întreb dacă ați consumat vreodată droguri?
Niciodată

MEDIC: Faceți sport regulat?
Ce fel și cât de frecvent?

PACIENT: Nu fac prea mult sport.

MEDIC: În regulă. Mișcarea este însă în general importantă – chiar și plimbările regulate pot ajuta la întărirea inimii și a circulației.
Cu cine locuiți?
Unde locuiți?

PACIENT: Locuiesc singur în apartamentul meu.

MEDIC: La ce etaj locuiți?
Există un lift în clădirea dumneavoastră?

PACIENT: Locuiesc la etajul întâi și există un lift.
Fiul meu locuiește cu un etaj mai sus – adică la etajul al doilea.

MEDIC: Câți copii aveți și sunt băieți sau fete?

PACIENT: Am trei copii – un fiu și două fiice.

MEDIC: Câți ani au copiii dumneavoastră și sunt sănătoși?

PACIENT: Fiul meu are 20 de ani, iar fiicele mele au 26 și 29 de ani.
Sunt sănătoși.

MEDIC: Există în familia dumneavoastră boli importante, de exemplu la părinți, frați sau alți rude apropiate?

PACIENT: Tatăl meu a murit la vârsta de 65 de ani din cauza unei tumori la cap, iar mama mea a murit brusc la 69 de ani din cauza unui cheag de sânge în plămân.

MEDIC: Sincere condoleanțe.
Ați călătorit recent?

PACIENT: Nu, în ultima vreme nu am călătorit.

MEDIC: Aveți animale de companie?

PACIENT: Nu am animale de companie.

MEDIC: Am terminat anamneza.
Aveți întrebări?

PACIENT: Cum se poate întâmpla așa ceva?

MEDIC: Vă rog să nu vă faceți prea multe griji, domnule Winter.
Probabil este vorba despre o tulburare a circulației sanguine la inimă, adică o îngustare a arterelor coronare.
Acum vom face încă câteva investigații, iar după aceea vom discuta împreună care tratament este cel mai potrivit pentru dumneavoastră.