Salut
Bună ziua, stimatule Profesor Doctor …,
Aș dori acum să vă prezint pacienta dna. Iris Berner.
Are 27 de ani, 174 cm înălțime și cântărește aproximativ 75 kg. Indicele de masă corporală (BMI) este 24,7 (interval normal).
Anamneză actuală
Pacienta s-a prezentat în regim de urgență din cauza unei cefalee progresive, surde, cu accese înjunghiate, precum și durere în brațul drept și în partea superioară dreaptă a abdomenului după un accident pe bicicletă care era prezent de aproximativ două ore.
Pacienta evaluează intensitatea durerii ca 6/10 în zona abdominală, 7/10 în zona brațului superior și 7/10 în zona capului.
Există limitare a mișcării brațului drept legată de durere.
În plus, pacienta raportează durere brațului care radiază în umăr, precum și o Parestezie/ Hipestezie radiind în al doilea și al treilea deget.
Ca simptome însoțitoare pacienta a notat amețeli, Greață precum și două episoade de Vărsături cu resturi alimentare. În plus a fost o pierdere de conștiență de aproximativ cinci minute cu anterogradă consecutivă Amnezie. De asemenea există contracturi musculare cervicale, excoriații de aproximativ jumătate de palmă în regiunea temporală și pe pavilionul urechii, un Hematoom pe umărul drept de dimensiunea unei clementine și un altul pe șoldul drept de aproximativ mărimea unei palme.
Au fost negate următoarele: semne de afectare a căilor respiratorii sau a respirației (de ex. Dispnee, stridor), tulburări vizuale, Epistaxis, semne de fractură bazilară a craniului, cum ar fi de exemplu ochi de raccoon, leziuni dentare, Tahicardie, Hematurie, Plagă lacero-contuzăs, vizibile Malpozițies, luxații sau fracturi precum și febră.
Mecanismul accidentului
Pacienta raportează că circula cu bicicleta cu aproximativ două ore înainte când a trebuit brusc să frâneze pentru a evita un câine. Drept urmare a căzut, lovindu-și capul de bordură, și a căzut în plus pe partea dreaptă. Conform declarației sale a consumat un pahar de bere după facultate împreună cu prietenul ei, ceea ce i-ar fi putut diminua capacitatea de reacție și, ulterior, ar fi contribuit la pierderea controlului bicicletei.
Nu purta cască.
Timpul ultimei vaccinări antitetanice este necunoscut pacientei.
Raportează că a căzut pe asfalt; suprafața nu era murdară.
Pacienta raportează că a luat prânzul în cantină cu aproximativ patru ore înainte.
Anamneză autonomă
Anamneza autonomă este neobservabilă, cu excepția insomnie sub forma dificultății de menținere a somnului legată de stresul examenelor și crampe nocturne la gambe, o istorie de trei ani de constipație și o dietă fără gluten din cauza unei cunoscute boala celiacă.
Anamneză personală patologică
Conform anamnezei există hipotiroidism de doi ani, probabil în contextul unei tiroidite Hashimoto.
De aproximativ patru ani apar ocazional crampe nocturne la gambe care se ameliorează rapid la mișcare sau masaj. S-au încercat suplimente de fier și alte măsuri pentru ameliorare, dar fără succes de durată.
Acum un an a apărut o osteită pubianăpe partea dreaptă, probabil favorizată de șederea prelungită în timpul studiilor.
În plus există episoade recurente bilaterale de otită externă („urechea înotătorului”).
Intervenții chirurgicale anterioare
——–
Notă: Dacă o afirmație poate fi confirmată obiectiv prin examinare medicală – de exemplu prin cicatrici vizibile – indicativul este adecvat. (Nu are loc examinare fizică în examenul de limbaj al specialiștilor.)
Ginecologie
Pacienta raportează simptome premenstruale (SPM) sub forma schimbărilor de dispoziție, cefaleelor și occasional dureri abdominale inferioare. Ocazional ia diclofenac (Voltaren) pentru cefalee; exercițiul fizic și relaxarea ameliorează schimbările de dispoziție. În timpul administrării Jaz s-au observat efecte pozitive.
Medicație
Euthyrox, 75 o dată dimineața
Jaz de 3 ani
Valerianătablete pentru calmare
Otalgan
solubil în apă Voltaren la nevoie
Notă: Dacă o afirmație poate fi confirmată obiectiv printr-o observație medicală – de exemplu printr-o rețetă – indicativul este adecvat.
Alergii
Există alergii la înțepături de viespe cu apariția urticariei și angioedemului și la crustacee cu dureri abdominale.
Noxae
Pacienta este nefumătoare.
Consumă ocazional un pahar de vin sau bere.
În trecut a fumat ocazional joint-uri.
Anamneză socială
Pacienta studiază informatică și este în semestrul final. Locuiește într-o parteneriat și locuiește cu prietenul ei. Nu are copii.
Antecedente familiale
Tatăl pacientului a fost operat la vârsta de 70 de ani pentru boală coronariană (bypass folosind vena safenă mare din membrul inferior drept).
Mama a prezentat un defect de câmp vizual și în urmă cu zece ani a fost diagnosticată și operată pentru un carcinom mamar pe partea dreaptă. De aproximativ un an primește din nou chimioterapie.
Diagnostice suspectate și diferențiale
În evaluarea mea, informațiile anamnestice sugerează un politraumatism cu multiple leziuni. În ceea ce privește cefaleea, diagnosticul diferențial ar trebui să includă o contuzie cerebrală (commotio cerebri) și o hemoragie intracraniană . Din cauza durerii abdominale trebuie excluse leziunile organelor intraabdominale, în special ale splinei sau ale ficatului. Pentru durerea de braț, în diagnosticul diferențial trebuie avute în vedere fracturile sau luxațiile. În plus, alte regiuni ale corpului, cum ar fi coloana vertebrală, toracele, pelvisul și membrele inferioare, trebuie examinate clinic cu atenție.
Investigații diagnostice
Deoarece pacientul a suferit un politraumatism, este necesară internarea pentru efectuarea de investigații și măsuri terapeutice suplimentare. Următoarele ar trebui să i se monteze două catetere venoase de calibru mare , echilibrul hidro‑electrolitic corectat și grupa sanguină și factorul Rh determinate și unități de sânge puse la dispoziție pentru o posibilă transfuzie .
examinare fizică
În primul rând, ca la orice traumatism, trebuie aplicat schema ABC pentru securizarea căilor respiratorii, respirației și circulației.
Urmărește apoi o examinare focală. La inspecție pot fi observate hematoame, abraziuni, plăgi tăiate, cianoza, edemul, o asimetrie a peretelui abdominal datorită unui hemoperitoneu, precum și semne de hipovolemie, cum ar fi tegumente palide sau mișcări respiratorii compromise.
La palpare se poate constata durere la palpare, crepitații, instabilitate, emfizem subcutanat precum și contractură abdominală .
La percuție un sunet hipersonor poate indica un pneumotorax sau un sunet mat în cazul hemotoraxului ori efuziunii pleurale. În zona abdominală, durerea la percuție sau timpanismul modificat pot semnala leziuni intraabdominale.
La auscultație pot fi observate semne precum tahicardie, sunete respiratorii diminuate sau absente (de ex., în pneumotorax sau hemotorax) precum și zgomote adiționale precum crepitații sau stridor.
În plus, trebuie efectuate examinări specifice. Acestea includ testarea nervilor cranieni, compararea laterală a celor două jumătăți ale corpului și examinarea membrelor pentru sensibilitate și funcție motorie (activă, pasivă, amplitudinea mișcărilor, starea reflexelor) precum și circulația folosind starea pulsului și timpul de refill capilar.
• N. olfactorius (I): nerv olfactiv
• N. opticus (II): nerv optic
• N. oculomotorius (III), N. trochlearis (IV), N. abducens (VI): nervi oculari motori
• N. trigeminus (V): sensibilitate facială și mușchii masticatori
• N. facialis (VII): mușchii feței, gust
• N. vestibulocochlearis (VIII): auz și echilibru
• N. glossopharyngeus (IX): gust, reflex de înghițire
• N. vagus (X): inervație parasimpatică a viscera
• N. accessorius (XI): mușchii umărului și ai gâtului
• N. hypoglossus (XII): mișcarea limbii
Teste de laborator
Ca parte a diagnosticului inițial, următorii parametri de laborator ar trebui determinați pentru clarificări suplimentare: hemoleucogramă completă, parametrii de coagulare, determinarea grupei sanguine și a factorului Rh, creatinină și electroliți, amilază, lipază, β-hCG !! precum și valorile hepatice (inclusiv alaninaminotransferaza (ALT, GPT), aspartataminotransferaza (AST, GOT) și gamma‑glutamiltransferaza (γ‑GT)).
Electrocardiogramă
Excluderea leziunilor cardiace traumatice sau detectarea aritmiilor cardiace
Diagnostic anatomic
Ecografie FAST (Evaluare focalizată prin sonografie în traumă)
Ecografia FAST este un examen rapid cu ultrasunete efectuat la pacienții cu traumatisme pentru a detecta lichid liber (de ex., sânge) în cavitățile corpului.
Include patru zone de examinare standardizate:
abdomenul superior drept (punga lui Morison: ficat – rinichi),
abdomenul superior stâng (splină – rinichi),
pelvisul (punga lui Douglas),
pericardul (vizualizare subxifoidă a inimii pentru tamponadă cardiacă).
Trebuie să stați liniștit întins pe spate pentru aceasta – aplicăm puțin gel pe piele și examinăm cu sonda patru zone specifice ale corpului. Examinarea este indolora, nu necesită pregătire specială și este complet lipsită de risc – nu sunt de așteptat complicații.
Examinare radiologică:
În politraumă, următoarele radiografii ar trebui obținute ca parte a seriei de traumă:
• Coloana cervicală în proiecție anteroposterioară (AP) și laterală
• Torace în proiecție anteroposterioară (AP), excluderea pneumotoraxului/hemotoraxului sau fracturi costale
• Pelvis în proiecție anteroposterioară (AP),
• Imagini ale umărului și brațului în două planuri.
(Imagini ale articulațiilor sau oaselor care par deformate sau sunt dureroase.)
O examinare radiologică este o procedură imagistică care vizualizează structuri interne precum oasele, plămânii și alte țesuturi folosind raze X. Pacientul își îndepărtează bijuteriile și hainele din zona ce urmează a fi examinată și stă cu fața către placă. Examinarea durează doar câteva secunde și este complet nedureroasă.
Tomografie computerizată
Seria de radiografii în traumă este din ce în ce mai mult înlocuită de examinarea CT a coloanei cervicale, toracelui, abdomenului și pelvisului. Aceasta este o metodă rapidă și eficientă pentru identificarea fracturilor evidente și a leziunilor organelor la pacienții poli-accidentați care adesea sunt inconștienți sau intubați și, prin urmare, dificil de examinat clinic.
La CT-ul cerebral pentru politraumă, hemoragiile intracraniene, fracturile bazei craniului și contuziile cerebrale sunt deosebit de relevante. Un hematom epidural apare de obicei ca o hiperdenzitate lenticulară, bine delimitată, un hematom subdural ca o sângerare în formă de semilună, extinsă de-a lungul suprafeței creierului.
Dacă pacientul este alergic la substanța de contrast, se poate efectua un CT fără contrast.
Tomografia computerizată (CT) este o procedură imagistică care creează imagini detaliate secționate ale organelor interne folosind raze X. Pacientul este introdus într-un scaner în formă de tub și trebuie să rămână nemișcat pe durata examinării. Uneori se administrează un agent de contrast pentru a permite o reprezentare mai detaliată. Examinarea este nedureroasă și durează doar câteva minute. Înainte de o examinare cu substanță de contrast este important să beți suficiente lichide. Anumite medicamente precum metforminul ar trebui întrerupte înainte – vom clarifica acest aspect cu dumneavoastră. În cazuri rare poate apărea o reacție alergică la substanța de contrast (dar nu vă faceți griji: suntem pregătiți și avem toate medicamentele și măsurile necesare la dispoziție).
RMN (imagistică prin rezonanță magnetică)
Într-o urgență precum suspiciunea de politraumă, RMN-ul nu este în general preferat deoarece durează mai mult și nu poate fi efectuat la fel de rapid ca un CT. Un RMN fără contrast poate să nu ofere același grad de detaliu în evaluarea sângerărilor sau leziunilor organelor ca un CT cu contrast.
RMN-ul poate evalua leziunile măduvei spinării precum și leziunile țesuturilor moi, cum ar fi rupturile ligamentare, leziunile musculare sau leziunile meniscale.
Un RMN (imagistică prin rezonanță magnetică) este o procedură imagistică care folosește câmpuri magnetice și unde radio pentru a crea imagini detaliate ale organelor, țesuturilor și structurilor din corp. Pacientul trebuie mai întâi să îndepărteze bijuteriile și alte obiecte metalice și să informeze despre implanturi. Apoi este introdus într-un scaner în formă de tub. În timpul examinării, care durează aproximativ 20 până la 60 de minute, pacientul trebuie să stea nemișcat. În unele cazuri se poate administra substanță de contrast pentru a ilustra mai bine anumite structuri
Consultări
Neurochirurgie/ Chirurgie / Chirurgie traumatologică / Ortopedie, Anesteziologie
Tratament:
• Monitorizare (ECG, tensiune arterială, saturație O₂, temperatură)
• Terapie antialgică
• Reechilibrare volemică și transfuzie sanguină
• Ventilație, dacă este necesar
• dacă este cazul, hemostază
• dacă este cazul, drenaj pleural pentru hemotorax sau pneumotorax
• Tratamentul fracturilor conform principiilor ortopedico-traumatologice (inițial imobilizare/stabilizare, ulterior tratament operator definitiv)
• Tratamentul contuziei cerebrale este în mare parte simptomatic și de susținere.
• Pentru fracturile proximale ale humerusului terapia conservatoare este adesea posibilă. Esențial este unghiul capului humeral și poziția acestuia față de ax, care determină dacă este necesară o repoziționare suplimentară. Opțiunile chirurgicale includ repoziționare deschisă cu fixare internă sau înlocuirea articulară protetică.
• Luxația anterioară a umărului este cea mai frecventă formă și apare de obicei după o cădere pe un braț abduit. Se manifestă prin durere severă, pierderea mobilității și o deformare vizibilă în zona umărului. Dacă este prezentă și o fractură, reducerea trebuie efectuată cu deosebită prudență pentru a evita deplasarea suplimentară a fracturii
• Profilaxia trombozei este în general necesară pentru fractura de col femural (fractură de șold), fractura diafizară femurală, fracturile tibiei și peroneului precum și fracturile de gleznă (fractură a articulației gleznei) în cazul imobilizării sau tratamentului operator.
Extra
Nume:
Vera Fischer, Franziska Feil, Monika Müller, Matheus Kühn, Haiko Maas, Markus Linder, Clemens Fischer
Anamneză:
A avut o plagă în zona occipitală.
Pacientul este vegan de 1,5 ani.
Desfășurarea căderii:
A plecat de la petrecere (petrecere de absolvire) și era beată. Apoi a ajuns acasă și colegii de cameră au adus-o la spital.
Pacientul, zugrav-chelner (scaffold builder) ca profesie, a căzut de la etajul întâi al unei clădiri în timpul muncii și s-a prezentat cu traumatism cranian drept precum și durere la umărul drept și în articulația șoldului drept.
Accident cu skateboard pe partea stângă, a intrat în coliziune cu o cutie.
A spus că a omis un șantier.
Pacientul se îndrepta spre universitate când o veveriță a apărut brusc pe drum în Englischer Garten. A frânat brusc și a căzut pe partea dreaptă.
Boli anterioare:
Pielonefrită dreaptă. La anchetă pacientul a declarat că a stat internat patru zile pentru aceasta.
Mușcătură de câine
gradivitate abdominală
operație de fimoză
tendinită achileană
tinitus
Alergii:
Înțepături de albină
Intoleranță la lactoză cu meteorism.
Panou adeziv brun cu eritem
Istoricul social:
Profesor (engleză, istorie) la un liceu
studii de științe ale educației
Întrebări
1. Ce indicații și complicații sunt asociate plasării unui dren toracic?
Un dren toracic se folosește pentru pneumotorax, hemotorax, revărsate pleurale sau empiem.
La majoritatea pacienților poate fi plasat fără probleme sub anestezie locală și sedare ușoară în starea de conștiență.
Drenul toracic este plasat de obicei în spațiul intercostal al cincilea pe linia axilară anterioară.
Deoarece peretele toracic anterior este cu până la 1 cm mai gros decât cel lateral, decompresia cu ac (de ex. în pneumotoraxul cu tensiune de urgență) este mai eficientă în poziție laterală.
Cele mai frecvente complicații includ:
• control inadecvat al durerii sau sedării
• penetrare incompletă a pleurei cu formarea unui tract drenaj subcutanat
• lacerații ale plămânului sau ale diafragmei
• poziționare greșită intraabdominală a drenului la trecerea prin diafragmă
• sângerare
(Am dori să vă plasăm un așa-numit dren toracic. Aceasta înseamnă că introducem un tub subțire prin peretele toracic în spațiul dintre plămân și coaste. Astfel putem drena aerul, sângele sau lichidul din cavitatea toracică.
Procedura se efectuează de obicei sub anestezie locală și sedative.)
2. Ce este un autoinjector cu adrenalină și cum se folosește?
Un autoinjector cu adrenalină este un dispozitiv de urgență pentru tratarea reacțiilor alergice severe (anafilaxie). Se injectează intramuscular, de obicei în coapsă.
3. Ce doză inițială de levotiroxină se recomandă, de exemplu, la pacienții mai tineri?
Aproximativ 1,5 µg pe kilogram greutate corporală pe zi.
4. Ce faceți dacă apar simptome de tirotoxicoză în timpul terapiei cu levotiroxină?
În acest caz doza de levotiroxină se reduce sau administrarea este întreruptă temporar. În plus, ar trebui verificate valorile tiroidiene (TSH, fT3, fT4).
5. Numiți două tulburări importante ale alimentației.
Două tulburări importante ale alimentației sunt anorexia nervoasă, caracterizată prin scădere ponderală autoindusă datorită unui comportament alimentar restrictiv și o imagine corporală perturbată, și bulimia nervoasă, caracterizată prin episoade recurente de mâncat compulsiv urmate de comportamente compensatorii precum vărsături, utilizarea de laxative sau exerciții fizice excesive.
6. Ce înseamnă hiposensibilizare și când este indicată?
Hiposensibilizarea (imunoterapia specifică, SIT) se referă la o metodă de tratament în care pacientului i se administrează repetat doze mici, crescătoare, din alergenul declanșator pe o perioadă mai lungă pentru a obține dezvoltarea toleranței.
Indicațiile sunt în principal alergia la polen, alergia la acarieni, înțepăturile de albine și viespii
7. De ce este important că pacientul a avut accidentul în drum spre casă de la serviciu?
Pentru că acesta este un accident în drum (Wegeunfall), care din punct de vedere legal este tratat ca un accident profesional și este astfel acoperit de asigurarea socială a accidentelor.
8. Ce case de asigurări de sănătate cunoașteți în Germania?
În Germania există asigurarea de sănătate publică (GKV) și asigurarea privată de sănătate (PKV). Asigurarea de sănătate publică este obligatorie pentru majoritatea populației, în timp ce asigurarea privată este în principal o opțiune pentru funcționarii publici, persoanele independente și angajații cu venituri mai mari.
9. Care este diferența între senzația de greutate și senzația de slăbiciune?
Senzația de greutate descrie o senzație subiectivă de efort, presiune sau „membre grele”, cum poate apărea, de exemplu, în insuficiența venoasă. Senzația de slăbiciune, în schimb, denotă forță sau performanță redusă, așa cum se vede în bolile neurologice sau musculare.
10. În ce situație putem identifica rigiditate de ceafă?
Rigiditatea de ceafă apare de obicei în meningită sau în hemoragia subarahnoidiană și se testează prin flexia pasivă a capului, în timpul căreia pacientul nu poate apleca gâtul din cauza durerii severe și tensiunii musculare.
11. Ce alte situații pot provoca indurație și durere de gât la rotire?
Pe lângă meningită, durerea cervicală și indurația la rotire pot fi cauzate de modificări degenerative ale coloanei cervicale (de ex. spondiloză cervicală), tensiune musculară din cauza posturii proaste sau a stresului, traumatisme (de ex. whiplash), precum și hernii de disc cervicale.
12. Care este cea mai frecventă leziune la persoanele care joacă tenis?
Cea mai frecventă leziune la jucătorii de tenis este epicondilita humeri radialis, cunoscută și ca cotul tenismenului. Aceasta este o suprasolicitare dureroasă a inserțiilor tendinoase ale mușchilor extensori ai antebrațului la nivelul cotului lateral.
13. Ce se înțelege prin osteosinteză și care este scopul acesteia?
Osteosinteza se referă la stabilizarea chirurgicală a unei fracturi folosind implanturi precum șuruburi, plăci, sârme sau cuie. Scopul este de a restaura stabilitatea osului, corecta aliniamentul și a permite mobilizarea rapidă a pacientului.
14. Ce faceți dacă hemograma arată anemie cu o valoare a hemoglobinei de 7 g/dl?
În cazul anemiei cu Hb = 7 g/dl este necesară internarea. Cauza anemiei trebuie investigată și trebuie luată în considerare transfuzia de concentrate de eritrocite.
15. Ce este recessus costodiafragmatic?
Recessus costodiafragmatic este spațiul de rezervă între pleura costală și pleura diafragmatică care se umple cu plămân la inspirație profundă. Reprezintă punctul cel mai jos al cavității pleurale și este clinic important deoarece lichidul (efuziune pleurală) se acumulează adesea acolo.
16. Care este diferența dintre vegetarian și vegan?
Diferența dintre vegetarian și vegan este că vegetarienii se abțin de la carne și pește, dar consumă produse animale precum lapte, ouă și miere. Veganii, în schimb, evită toate produsele de origine animală, inclusiv laptele, ouăle, mierea și orice derivat din animale.
17. Cât alcool în sânge este permis în Germania când se circulă cu bicicleta și de ce i-a fost reținut permisul de conducere de către poliție?
În Germania există o limită de alcool în sânge de 1,6 ‰ la bicicleta. De la această valoare se vorbește de incapacitate absolută de a conduce, care constituie infracțiune. Se pot aplica o amendă mare (aproximativ o lună de salariu), trei puncte în Flensburg și o evaluare medico-psihologică (MPU). Dacă aceasta nu este promovată, permisul de conducere poate fi revocat definitiv.
Deja de la aproximativ 0,3 ‰ poate exista afectare relativă a capacității de conducere — de exemplu devieri, tulburări de echilibru sau un accident — ceea ce poate conduce, de asemenea, la amenzi și puncte
18. De ce i-a fost confiscat permisul de conducere?
Dacă pacientul avea mai mult de 1,6 ‰ alcool în sânge în timpul mersului cu bicicleta, poliția și autoritatea de înmatriculare au calificat aceasta drept o infracțiune gravă de circulație. Aceasta impune o MPU și de obicei implică revocarea permisului de conducere, chiar dacă se deplasau cu bicicleta.
19. Ce complicație poate avea un hematom auricular și cum se tratează?
Un hematom auricular poate duce la „ureche de conopidă” (othematom). Fibroza și modificările cartilajului rezultă într-o deformare permanentă a pavilionului urechii.
Tratamentul constă în decompresia timpurie a hematomului (incizie sau aspirație), aplicarea ulterioară a unui pansament compresiv pentru a preveni reaccumularea sângelui și, dacă este necesar, administrarea de antibiotice pentru a preveni pericondrita.
20. Consimțământ pentru a juca volei
Note
IMC
Indicele de masă corporală (IMC)
Definiție și calcul:
IMC este o măsură empirică pentru clasificarea greutății corporale în raport cu înălțimea. Se calculează prin împărțirea greutății corporale în kilograme la pătratul înălțimii în metri (kg/m²).
Parestesie/
Parestesie
Descriere:
Parestesiile sunt senzații anormale deranjante, non-dureroase, precum furnicături, “ace și degete amorțite”, înțepături sau o ușoară senzație de arsură la nivelul pielii.
Hipestezie
Hipestezie
Descriere:
Hipestezia denotă o scădere a sensibilității la atingere, temperatură sau durere. Zonele afectate răspund slab la stimuli tactili.
Greață
Greață
Descriere:
Greața este senzația subiectivă de rău sau senzația apăsătoare că trebuie să vomiți.
Emesis
Emesis (Vărsături)
Descriere:
Emesis denotă evacuarea forțată a conținutului gastric prin gură și faringe ca rezultat al unor procese motorii coordonate.
Amnezie
Amnezie
Definiție generală:
Amnezia denotă o pierdere parțială sau completă a memoriei sau un deficit în capacitatea de a forma amintiri.
Tipuri și distincție scurtă:
Amnezia retrogradă: Pierderea amintirilor care existau înaintea unui eveniment precipitant.
Amnezia anterogradă: Capacitate redusă de a forma noi memorii pe termen lung după un eveniment precipitant.
Hematom
Hematom
Un hematom este o colecție localizată de sânge în țesut rezultată dintr-o leziune vasculară. Extern, de obicei apare ca o vânătaie sau o pata “neagră și albastră”; culoarea și consistența se modifică în timp.
Dispnee
Dispnee
Definiție:
Dispneea denotă senzația subiectivă de lipsă de aer sau dificultate în respirație. Este un simptom, nu un diagnostic.
Epistaxis
Epistaxis
Ce înseamnă:
Epistaxis este termenul medical pentru sângerare nazală, adică hemoragie din cavitățile nazale.
Cauze tipice și indicii:
Cauzele variază de la traumatisme locale și mucoasă uscată până la procese inflamatorii și tulburări de coagulare. Evoluția, cantitatea și circumstanțele asociate oferă indicii asupra cauzei subiacente.
ochi de raton
ochi de raton
Explicație a termenului:
“ochi de raton” se referă la hematome periorbitale, adică vânătăi în jurul orbitei. În terminologia medicală germană acestea se numesc hematome periorbitale.
Relevanță clinică:
Asemenea constatări pot apărea după traumă, în fracturi ale bazei craniului sau în anumite boli sistemice și reprezintă un indiciu diagnostic important în evaluarea ulterioară.
Tahicardie
Tahicardie
Definiție:
Tahicardia denotă o frecvență cardiacă crescută comparativ cu pulsul de repaus; este un semn clinic, nu o boală de sine stătătoare.
Hematurie
Hematurie
Ce se înțelege:
Hematuria denotă prezența sângelui în urină; poate fi macroscopică (vizibilă) sau microscopică (detectabilă doar în laborator).
Lacerări
Lacerație
O lacerație este o leziune a pielii cauzată de forță externă cu pierdere de țesut la margini; colocvial este numită și plagă deschisă. Adâncimea și extinderea plăgii, precum și cantitatea de sângerare, sunt decisive. În lacerațiile profunde pot fi afectate țesutul subcutanat, tendoanele, nervii sau vasele, ceea ce crește riscul de afectare funcțională și infecție.
Malpoziții
Malpoziție
O malpoziție denotă o aliniere vizibilă sau palpabilă greșită a unei părți a corpului față de poziția anatomic așteptată. Poate fi congenitală sau provocată de traumatisme și boli și este adesea asociată cu afectarea funcțională sau deformarea. Deplasările vizibile sunt clinic importante deoarece oferă indicii asupra leziunilor osoase sau ale țesuturilor moi.
Bordură
Bordură
O bordură este marginea ridicată între carosabil și trotuar, de obicei realizată din beton, piatră naturală sau asfalt. Separă zonele de trafic, servește la delimitare și drenaj și reprezintă o suprafață dură de impact în caz de coliziuni sau căderi.
Insomnie
Insomnie
Insomnia denotă un tulburare de somn cu dificultăți de a adormi sau de a menține somnul ori somn neodihnitor. Poate fi temporară, din cauza unor perioade stresante, sau cronică și se manifestă frecvent cu somnolență diurnă, probleme de concentrare și scăderea performanței. Cauzele sunt diverse, de la stres psihologic la boli somatice sau efecte medicamentoase.
Constipație
Constipație
Constipația denotă modificări ale evacuării intestinale cu scaune mai rare, defecații dificile sau scaune tari. Persoanele afectate raportează adesea senzația de blocaj, efort la defecație sau evacuare incompletă. Cauzele pot include obiceiuri alimentare, lipsa activității fizice, medicamente sau boli organice; constipația îndelungată poate afecta calitatea vieții.
Boala celiacă
Boala celiacă
Boala celiacă este o tulburare autoimună cronică în care intoleranța la proteina gluten duce la leziuni inflamatorii ale mucoasei intestinului subțire. Aceste leziuni afectează absorbția nutrienților și se pot manifesta prin simptome gastrointestinale, scădere în greutate, deficiențe sau, la copii, întârziere în creștere. Tratamentul pe termen lung constă în evitarea glutenului pe viață, ceea ce de obicei duce la rezoluția simptomelor și vindecarea mucoasei. Dacă nu este tratată, pot apărea deficiențe, tulburări ale metabolismului osos, probleme de fertilitate și complicații maligne rare.
Hashimoto
Tiroidita Hashimoto
Tiroidita Hashimoto este o boală autoimună cronică a tiroidei în care celulele imune ale organismului afectează țesutul tiroidian. Această distrugere conduce frecvent la hipotiroidie.
Caracteristici clinice
Simptome tipice sunt oboseala pronunțată, creșterea în greutate, intoleranța la frig, păr fragil până la pierderea părului, simptome depresive și constipație.
Diagnostic
Investigațiile includ determinări de laborator ale hormonilor tiroidieni și TSH, precum și detectarea anticorpilor autoimuni împotriva țesutului tiroidian; ecografia tiroidei poate fi folosită ca metodă imagistică adițională.
Terapie
Tratamentul urmărește înlocuirea deficitului hormonal; de obicei implică substituție cu levotiroxină pe viață. Măsurile suplimentare depind de evoluția clinică și comorbidități.
crampe nocturne la gambe
Crampe nocturne la gambe
Definiție
Crampele nocturne la gambe sunt contracții bruște, de obicei dureroase, involuntare ale mușchilor gambei care apar tipic în timpul somnului sau în perioadele de repaus.
Caracteristici
Crampele durează de la câteva secunde până la câteva minute și pot fi adesea ameliorate prin întindere sau masaj.
Posibili declanșatori și asocieri
Declanșatorii pot include deshidratarea, dezechilibre electrolitice (de ex. dezechilibre de magneziu sau potasiu), tulburări circulatorii, compresii nervoase sau efecte secundare ale unor medicamente. La episoade recurente sau foarte dureroase, este indicată evaluarea medicală.
Osteită pubiană
Osteita pubiană
Definiție
Osteita pubiană este o reacție inflamatorie non-infecțioasă a simfizei pubiene și a țesuturilor moi adiacente, favorizată de încărcări repetitive sau microtraume.
Prezentare clinică
Simptome tipice sunt durerea surdă până la ascuțită în zona pubiană sau inghinală, care se intensifică la efort și anumite mișcări; la palpare poate exista durere la nivelul simfizei pubiene.
Cauze și diagnostice
Declanșatori comuni sunt suprasolicitarea, efortul sportiv, malalinierea sau intervenții pelviene; tehnicile imagistice pot confirma diagnosticul și exclude alte cauze.
Terapie
Tratamentul include în principal reducerea activității, kinetoterapie țintită și măsuri de gestionare a durerii. Pentru simptome persistente pot fi luate în considerare injecții locale sau, în cazuri selectate, intervenții chirurgicale.
Otită externă
Otită externă
Definiție
Otita externă este o inflamație a pielii canalului auditiv extern, care poate fi acută sau cronică.
Cauze
Declanșatoare comune sunt umiditatea și leziunile locale ale pielii; microorganisme patogene precum anumite bacterii sau ciuperci pot fi implicate.
Simptome
Simptome tipice sunt durerea de ureche, mâncărimea, roșeața și edemul canalului auditiv, posibil cu secreție purulentă și hipoacuzie temporară.
Tratament
Măsurile esențiale sunt uscarea și protejarea urechii, precum și terapia locală orientată spre grupul patogen cauzal (agenți antibacterieni sau antifungici topici). În cazuri pronunțate sunt necesare curățări specializate și tratament suplimentar.
Plângeri premenstruale
Simptome premenstruale (PMS)
Definiție
Simptomele premenstruale includ manifestări fizice și psihologice care apar în faza luteală a ciclului și de obicei se remit la debutul menstruației.
Prezentare clinică
Simptomele tipice variază de la dureri de cap, sensibilitate a sânilor și balonare până la oboseală și oscilații ale dispoziției, cum ar fi iritabilitatea sau starea depresivă.
Gestionare
Pentru ameliorarea simptomelor se recomandă măsuri ale stilului de viață, cum ar fi exercițiul fizic regulat, o alimentație echilibrată și reducerea stresului; pentru simptome severe se pot lua în considerare analgezice simptomatice, contraceptive hormonale sau, pentru manifestări psihologice pronunțate, terapii farmacologice specifice, care trebuie evaluate individual.
Euthyrox
Grup: Hormon tiroidian sintetic (levotiroxină).
Efect: Înlocuiește sau suplimentează tiroxina endogenă (T4), normalizând astfel metabolismul și nivelurile hormonilor tiroidieni și reducând indirect TSH.
Indicații: Utilizat în hipotiroidism și pentru reducerea dimensiunii gușii; levotiroxina este folosită și în anumite concepte terapeutice pentru cancerul tiroidian pentru suprimarea TSH.
Riscuri importante: Supradozarea poate provoca simptome de hipertiroidism (de ex., aritmii cardiace, scădere în greutate, nervozitate) și poate crește riscul pe termen lung de osteoporoză; se impune prudență la pacienții cu boli cardiace existente. Dozarea exactă și ajustările sunt decise de medicul curant.
Valeriană
Definiție: Valeriana este o plantă medicinală ale cărei preparate au fost folosite tradițional pentru a ameliora dificultățile de adormire și pentru a reduce agitația ușoară.
Efecte: Preparatelor pe bază de valeriană li se atribuie un efect calmant, care poate favoriza în special instalarea somnului.
Observații: Pot apărea interacțiuni cu alte substanțe depresive centrale când sunt administrate concomitent. Tulburările de somn persistente sau severe trebuie evaluate de un medic.
Voltaren
Grup: AINS (antiinflamator nesteroidian), ingredient activ diclofenac.
Efect: Diclofenacul inhibă enzimele ciclooxigenază (COX‑1 și COX‑2) și reduce astfel formarea de prostaglandine, producând efecte analgezice, antiinflamatoare și antipiretice.
Indicații: Pentru tratamentul simptomatic al durerii și al afecțiunilor inflamatorii.
Riscuri importante: Efectele secundare frecvente afectează tractul gastrointestinal (de ex., disconfort, ulcere) și poate afecta funcția renală și tensiunea arterială. Există un risc crescut de evenimente cardiovasculare (de ex., infarct miocardic, accident vascular cerebral), în special la utilizarea pe termen lung. Sunt posibile și reacții alergice. La pacienții cu afecțiuni gastrice, renale sau cardiace existente sau la administrarea altor medicamente cu risc crescut, este necesară consultarea unui medic.
Otalgan
Grup: Picături auriculare pentru ameliorarea locală a durerii în afecțiunile urechii.
Efect și utilizare: Aplicate local, astfel de preparate calmează durerea de ureche, de exemplu în probleme ale conductului auditiv extern; a se utiliza doar dacă timpanul este intact.
Riscuri importante: Utilizarea este contraindicată în cazul perforației membranei timpanice sau în probleme neclare ale urechii medii. Pot apărea iritații locale sau reacții alergice. Simptomele persistente sau severe necesită consult medical.
Înțepături de viespe
Înțepăturile de viespe sunt cauzate de înțepătura vespidelor, insecte care înțeapă. Clinic, ele determină de obicei simptome locale imediate, cum ar fi durere, înroșire și tumefacție la locul înțepăturii. La persoanele sensibilizate pot apărea însă reacții de hipersensibilitate, manifestate prin urticarie generalizată, edem localizat (angioedem) sau, în cazuri severe, reacții alergice sistemice cu afectarea respiratorie sau circulatorie. Astfel de reacții severe necesită evaluare și tratament medical.
Crustacee
Crustaceele sunt un grup de animale nevertebrate marine care includ, de exemplu, creveți, crabi, homari și raci. Ele sunt alergeni alimentari frecvenți și pot declanșa reacții alergice la persoanele sensibile, care variază în severitate și pot include uneori simptome gastrointestinale.
Informatică
Informatică este știința și ingineria procesării informației folosind metode formale și sisteme electronice. Domeniile centrale includ algoritmi și structuri de date, programare, arhitecturi de calcul, baze de date, rețele și aplicații precum inteligența artificială și dezvoltarea de software. Scopul este de a înțelege, proiecta și aplica sisteme pentru stocarea, procesarea și transmiterea eficientă a informației.
Parteneriat
Un parteneriat denotă o relație apropiată între două persoane care poate fi bazată pe angajament reciproc, încredere și sprijin reciproc. Poate lua forme private, precum o relație romantică sau domestică, sau forme juridice, cum ar fi căsătoria. Aspectele cheie sunt apropierea emoțională, responsabilitatea partajată și adesea aranjamente legale sau financiare între parteneri.
Pierdere de câmp vizual
O pierdere de câmp vizual descrie pierderea parțială sau totală a percepției într-o porțiune a câmpului vizual normal. Astfel de pierderi pot fi focale (scotom) sau extinse și au diverse cauze, cum ar fi boli retiniene, leziuni ale nervului optic, presiune intraoculară crescută sau leziuni de-a lungul căilor vizuale până la afectări cerebrale (de ex., în urma unor evenimente vasculare). Tiparul și localizarea exactă a pierderii oferă indicații despre cauza subiacentă.
Defect de câmp vizual
Un defect de câmp vizual descrie pierderea parțială sau totală a percepției într-o secțiune a câmpului vizual normal. Astfel de defecte pot fi focale (scotom) sau răspândite și au diverse cauze, de exemplu afecțiuni ale retinei, leziuni ale nervului optic, presiune intraoculară crescută sau leziuni ale căii optice până la afectări cerebrale (de ex., în urma unor evenimente vasculare). Tiparul și localizarea exactă a defectului oferă indicații despre cauza subiacentă.
Carcinom mamar
Termen: Carcinom mamar
Definiție: Tumoră malignă a țesutului mamar, provenind predominant din celulele epiteliale glandulare sau ductale ale sânului.
Factori de risc: Riscul crescut este asociat cu antecedente familiale, influențe hormonale și anumiți factori de stil de viață; alți factori pot modifica riscul de boală.
Semne clinice: Semne posibile includ o masă palpabilă la nivelul sânului, modificări ale suprafeței pielii (de ex., retractare sau textură modificată), deplasarea sau inversarea mamelonului și, rar, secreție mamelonară; durerea nu este tipică ca simptom izolat.
Diagnostice: Baza este examinarea clinică completată de imagistică, cum ar fi mamografia și ecografia; confirmarea histologică se obține prin biopsie; RMN poate fi utilizat suplimentar dacă este indicat.
Principii terapeutice: Opțiunile de tratament includ proceduri chirurgicale (conservatoare sau mastectomie), terapii medicale sistemice (de ex., chimioterapie, terapii endocrine și țintite) și radioterapie; alegerea depinde de biologia tumorii, stadiu și factori ai pacientului.
Chimioterapie
Termen: Chimioterapie
Definiție și grup: Chimioterapia se referă la utilizarea de medicamente citotoxice sau inhibitoare ale diviziunii celulare pentru tratarea cancerelor.
Mecanism de acțiune: Agenții vizează celulele care se înmulțesc rapid și inhibă procesele de diviziune celulară sau induc moartea celulară.
Indicații: Chimioterapia poate fi utilizată cu intenție curativă, adjuvantă, neoadjuvantă sau paliativă, în funcție de tipul tumorii și stadiul bolii.
Riscuri importante: Efectele secundare rezultă din afectarea celulelor sănătoase cu diviziune rapidă (de ex., măduva osoasă, mucoasele, foliculii de păr) și pot include risc de infecții, greață, oboseală și toxicități ale organelor; monitorizarea și măsurile suportive sunt importante.
Comoție cerebrală (Commotio cerebri)
Termen: Comoție cerebrală (Commotio cerebri)
Definiție: Tulburare funcțională temporară a creierului după un traumatism cranian, fără a exista neapărat leziuni structurale detectabile la imagistică.
Simptome tipice: Durere de cap, amețeli, greață, tulburări de concentrare și memorie și grade variabile de tulburare a conștienței apar frecvent.
Evoluție și diagnostice: Simptomele se dezvoltă imediat sau la scurt timp după traumă și, de obicei, se remit în zile până săptămâni; evaluarea clinică și, dacă este indicat, imagistica sunt folosite pentru a diferenția de leziuni craniene mai severe.
hemoragie intracraniană
Termen: hemoragie intracraniană
Definiție și clasificare: Hemoragiile intracraniene sunt evenimente hemoragice în interiorul craniului; tipuri importante includ hemoragia intracerebrală, subarahnoidiană, subdurală și epidurală.
Cauze: Declanșatoare comune sunt hipertensiunea arterială (în hemoragia intracerebrală), ruptura unui anevrism cerebral (în hemoragia subarahnoidiană) și trauma (în hematoamele subdurale sau epidurale).
Caracteristici clinice și imagistice: Simptomele variază în funcție de localizare și întindere și includ de la cefalee și modificări ale stării de conștiență până la deficite neurologice focale. La CT, sângerările acute sunt de obicei hiperdense; hematomele subdurale apar adesea în formă de semilună, în timp ce hematomele epidurale sunt mai lentiforme.
Relevanță: Hemoragiile intracraniene necesită adesea diagnostic rapid și decizii terapeutice specifice în funcție de localizare, dimensiune și condiția clinică.
Splină
Termen: Splină
Funcție și tipuri de leziuni: Splina este un organ parenchimatos cu semnificație imunologică și hematologică; traumatismul abdominal contondent poate provoca o ruptură acută sau o ruptură întârziată (în două faze).
Prezentare clinică: O leziune splenică se manifestă tipic prin durere în partea superioară stângă a abdomenului, semne de sângerare internă, cum ar fi tahicardie sau hipotensiune, și uneori durere referită la umăr (semnul Kehr).
Diagnostice și management: Evaluarea include examinarea clinică și metode de imagistică, cum ar fi FAST ecografic și CT; tratamentul variază de la observație conservatoare la pacienți hemodinamic stabili până la gestionare chirurgicală sau splenectomie pentru sângerare continuă sau instabilitate circulatorie.
Două catetere venoase cu calibru mare
Două catetere venoase cu calibru mare
Scop: Accesul venos cu calibru mare permite administrarea rapidă de fluide, produse sanguine și medicamente, precum și recoltări repetate de sânge la pacienții grav răniți.
Posibile locuri de acces: Vene periferice accesibile și relativ mari folosite frecvent includ vena brahială din brațul superior sau vena femurală din zona inghinală; selecția depinde de accesibilitate și urgență.
Riscuri cheie: Infecție la locul puncției, hematom, leziune vasculară sau nervoasă și tromboză; plasarea și îngrijirea cateterelor urmează judecata clinică și standardele de igienă.
Echilibrul hidric
Echilibrul hidric
Termen: Echilibrul hidric descrie echilibrul dintre apă și electroliții dizolvați din organism și distribuția lor între compartimentele corporale.
Semnificație clinică: Abaterile afectează tensiunea arterială, perfuzia organelor și metabolismul; clinic sunt evaluate prin semne vitale, debit urinar, aspectul pielii și parametri de laborator.
Principii terapeutice: Tulburările se corectează specific, de ex. prin administrare ajustată de fluide, măsuri diuretice sau înlocuire de electroliți; alegerea soluțiilor de perfuzie depinde de cauză și de situația individuală.
Grupa sanguină și factorul Rhesus
Grupa sanguină și factorul Rhesus
Definiție: Grupa sanguină este clasificată în sistemul ABO ca A, B, AB sau 0; factorul Rhesus se referă în principal la antigenul D și este notat ca Rh-pozitiv sau Rh-negativ.
Relevanță clinică: Determinarea corectă este esențială pentru transfuzii sigure de sânge și pentru evaluarea riscului de sensibilizare în timpul sarcinii.
Unități de sânge
Unități de sânge
Termen: Unitățile de sânge sunt produse sanguine procesate și stocate provenite din donații, utilizate în scop terapeutic.
Componente și utilizare: Componentele comune sunt concentratele de eritrocite (red blood cells), concentratele de trombocite și plasma; selecția depinde de necesitățile specifice ale pacientului (de ex. tratamentul anemiei, tulburărilor de coagulare sau trombocitopeniei).
Organizare: Produsele sanguine sunt gestionate în condiții de depozitare definite și testate pentru compatibilitate înainte de utilizare.
Transfuzie
Transfuzie
Termen și indicație: O transfuzie este administrarea de produse sanguine pentru a trata pierderea de sânge, anemia sau tulburările de coagulare.
Măsuri de siguranță: Înainte de fiecare transfuzie, sunt necesare teste de grupă sanguină și antiglobulină/crossmatch; semnele vitale se monitorizează în timpul și după administrare, iar produsul pentru transfuzie și etichetarea acestuia se verifică.
Riscuri: Transfuziile pot provoca reacții imune, reacții febrile sau alergice și alte complicații; precauțiile și monitorizarea adecvată sunt practică standard.
Apărare musculară (abdominală)
Apărare musculară (abdominală)
Definiție: Apărarea musculară este contracția involuntară a mușchilor abdominali la palpare și este un semn clinic de iritație peritoneală.
Semnificație clinică: Prezența apărării musculare sugerează posibilă peritonită sau alte afecțiuni intraabdominale grave și, de obicei, necesită investigații diagnostice suplimentare.
Percuție
Percuție
Tehnică: Folosind falanga distală a unui deget plasată pe corp, se aplică o lovitură scurtă cu degetul indicelui al celeilalte mâini pentru a produce fenomene sonore închise ale structurilor subiacente.
Sens: Sunetele rezultate diferă în funcție de proporția de aer, lichid sau țesut de sub suprafață. O notă percuțională mai rezonantă, plină de aer (hiperrezonantă) poate indica pneumotorax sau colecții mari de aer, în timp ce un sunet mat sugerează colecții lichidiene sau țesut dens, cum ar fi revărsat pleural, hemotorax sau consolidare.
Abdomen: În cavitatea abdominală, percuția oferă indicii despre timpanism crescut prin acumulare de gaz sau matitate în prezența lichidului sau a unei măriri extinse a organelor; sensibilitatea la percuție poate indica iritație peritoneală.
Status reflexelor
Status reflexelor
Scop: Testarea reflexelor tendonului profund evaluează integritatea arcurilor reflexe, a segmentelor spinale și ajută la diferențierea leziunilor centrale de cele periferice.
Reflexe importante și segmentele lor:
– Reflexul tendonului biceps: în principal C5–C6, mediat prin nervul musculocutan.
– Reflexul periostal radial/brachioradial: predominant C5–C6, prin nervul radial.
– Reflexul tendonului triceps: în principal C6–C7, prin nervul radial.
– Reflexul tendonului patelar (reflexul rotulian): L2–L4.
– Reflexul tendonului lui Ahile (reflexul gleznei): S1–S2.
Evaluare: Compararea bilaterală, întărirea sau atenuarea și prezența spasticității sau modificărilor tonusului muscular sunt relevante clinic.
Status puls
Status puls
Definiție și scop: Statusul pulsului implică palparea arterelor periferice pentru a evalua frecvența pulsului, ritmul, diferențele de volum/amplitudine și comparația stânga‑dreapta.
Locuri comune de palpare: Acestea includ, printre altele, artera radială la încheietura mâinii și artera dorsalis pedis pe dosul piciorului; se examinează și alte locuri după necesitate.
Relevanță clinică: Anomaliile precum puls absent sau marcat diminuat, asimetria sau ritmul neregulat oferă indicii despre tulburări circulatorii, ocluzie vasculară sau probleme de circulație.
Timpul de refill capilar
Testare manuală necesară: Afirmarea comună că timpul de refill capilar trebuie să fie “mai mic de 2 secunde” este dependentă de context și metodologic variabilă (vârstă, temperatură, metoda de măsurare). Prin urmare, afirmația medicală despre valori limită stricte aici este nesigură și poate induce în eroare fără specificații suplimentare.
Hemoleucogramă completă
Hemoleucogramă completă
General: Hemoleucograma completă oferă informații despre compoziția celulară a sângelui și oferă indicii despre diverse procese patologice.
Parametri-cheie și semnificația lor:
– Hemoglobina: Reflectă capacitatea de transport a oxigenului a sângelui și poate fi scăzută în pierderi acute sau cronice de sânge sau în anemii.
– Numărul leucocitelor: Valori crescute indică adesea infecție sau procese inflamatorii; abaterile pot fi cauzate și de stres, medicamente sau boli hematologice.
Limitare: Modificările în hemoleucogramă trebuie întotdeauna interpretate în context clinic și, dacă este necesar, cu teste de laborator suplimentare.
Creatinină
Creatinină
Semnificație: Creatinina este un biomarker pentru estimarea funcției renale deoarece este filtrată în principal de glomerul și concentrația sa crește odată cu scăderea funcției renale.
Interpretare: O valoare crescută a creatininei indică o reducere a filtrării glomerulare, dar poate rezulta din cauze variate, inclusiv factori prerenali (de ex. scăderea perfuziei), leziune renală sau obstrucție postrenală. Prin urmare, cauza creșterii creatininei trebuie investigată separat.
β-hCG
β-hCG
β-hCG este un hormon produs de placentă a cărui detectare în sânge servește ca marker pentru existența unei sarcini. În evaluarea inițială a pacientelor se măsoară în mod obișnuit când trebuie exclusă sau confirmată o sarcină, deoarece crește timpuriu în evoluție și este ușor de detectat în ser.
Fracturi costale
Fracturi costale
Fracturile costale rezultă de obicei dintr-un traumatism contondent direct asupra toracelui și pot provoca durere locală și respirație încordată. Persoanele afectate respiră adesea superficial pentru a evita durerea; când marginile fracturii sunt în contact, se poate palpa sau auzi crepitații sau sunete de frecare la examen. Diagnosticul și evoluția depind de extensie, deplasare și de leziunile asociate.
PacientFormula de adresare: Domnule/Doamnă Medic Senior ……….., Aș dori să vă prezint pacienta doamna Iris Berner prezentată. |
Data05/08/2025 |
| Vârsta27 de ani | Greutate75 kg | Înălțime174 cm |
Alergii (cuvinte cheie)
Înțepătură de viespe → urticarie și angioedem
Crustacee → dureri abdominale
Substanțe / medicamente (cuvinte cheie)
Nefumătoare
Consum ocazional de alcool (vin/bere)
Consum ocazional de cannabis în trecut
Istoric social (cuvinte cheie)
Studiază informatica (ultimul semestru)
Într-o relație, locuiește cu partenerul
Fără copii
Antecedente familiale (cuvinte cheie)
Tată: boală coronariană, bypass cu V. saphena magna, la vârsta de 70 de ani
Mamă: pierdere a câmpului vizual pe partea dreaptă (la 63), cancer de sân drept (intervenție chirurgicală acum 10 ani, chimioterapie reluată acum 1 an)
Medicație (cuvinte cheie)
Euthyrox® 75 µg o dată dimineața
Jaz® de 3 ani
Tablete de valeriană pentru calmare
Otalgan® după nevoie
Voltaren® (diclofenac, solubil în apă) după nevoie
Anamneză (propoziții complete)
Pacienta s-a prezentat în urgență după un politraumatism suferit cu aproximativ două ore mai devreme ca urmare a unei căzături de pe bicicletă.
Intensitatea durerii a fost raportată ca 6/10 în regiunea abdominală, 7/10 în regiunea brațului superior și 7/10 în regiunea capului.
Există restricție de mișcare a brațului drept legată de durere.
Durerea brațului radiază în umăr și există, în plus, parestezii/hipoestezii în al doilea și al treilea deget.
Simptome însoțitoare: amețeli, greață, două episoade de vărsături cu resturi alimentare, pierdere a cunoștinței de aproximativ 5 minute cu amnezie anterogradă, rigiditate cervicală.
Au existat escoriații de aproximativ jumătate din dimensiunea palmei în regiunea temporală și pavilionul urechii, precum și hematom pe umărul drept, de aproximativ dimensiunea unei clementine, și pe șoldul drept, de dimensiunea palmei.
Au fost negat(e): dispnee, stridor, tulburări vizuale, epistaxis, semne de fractură bazilară a craniului, leziuni dentare, tahicardie, hematurie, plăgi tăiate, deviații vizibile, luxații, fracturi, febră.
Referitor la desfășurarea accidentului pacienta a declarat că a căzut de pe bicicletă evitând un câine, și-a lovit capul de bordură și a căzut pe partea dreaptă. Nu purta cască și consumase un pahar de bere înainte de accident. Statutul de imunizare antitetanic nu este clar. Căzătura a avut loc pe asfalt curat. Ultima masă a fost cu aproximativ patru ore înainte, la prânzul din cantină.
Autonom Istoric: neconsemnat în afară de insomnie (stres la examene, dificultăți în a rămâne adormită), crampele nocturne ale vițelului de ani de zile, constipație (de 3 ani), dietă fără gluten (boală celiacă).
Boli anterioare: hipotiroidism (probabil Hashimoto), crampe nocturne recidivante ale vițelului, osteită pubiană dreaptă (acum 1 an), otită externă recidivantă („urechea înotătorului”).
Ginecologie: sângerări premenstruale (schimbări de dispoziție, dureri de cap, dureri în partea inferioară a abdomenului). Ameliorare prin exercițiu, relaxare și contraceptiv oral (Jaz).
Diagnoză suspectată – diagnostice diferențiale (propoziții complete)
Politraumatism după cădere de pe bicicletă
Dureri de cap: comoție, hemoragie intracraniană
Durere abdominală: leziune a organelor intraabdominale (splină, ficat)
Durere de braț: fracturi sau luxații
Investigații suplimentare: coloană, torace, pelvis, membre inferioare
Conduită ulterioară – terapie (propoziții complete)
Evaluare clinică și imagistică (cCT, ecografie abdominală, radiografie braț/umăr, dacă este necesar CT torace/pelvis)
Monitorizarea semnelor vitale
Analgezie la nevoie
Verificarea statutului de vaccinare antitetanic, rapel dacă este necesar
Internare pentru investigații și monitorizare suplimentară
Semnătură
Prenume Nume
Cu stimă
1. Desfășurarea accidentului
Accident rutier:
• Bicicletă / trotinetă electrică / skateboard
Frână bruscă (evitarea unui câine)
Cădere cu impact cranian de bordură/cutie
Impact suplimentar pe partea dreaptă/stângă a corpului
• Motociclist
Neprotejat, mai ales la viteze mari
• Pieton
Impact pe capotă, apoi cădere pe carosabil
1. Desfășurarea accidentului
Cădere de la o înălțime mare:
• Cădere la locul de muncă (etajul 1, schelă)
Leziune craniană dreaptă/stângă
• Muncitor la construcții de pe acoperiș / fereastră / scară
• Călăreț căzând de pe cal
2. Simptome
• Cap/gât: durere de cap, amețeli, greață, episoade de vărsături, pierdere a cunoștinței (timp de X minute), amnezie (de obicei anterogradă), rigiditate cervicală
• Neurologic: parestezii / hipoestezii,
• Torace/abdomen/membre: durere de braț (cu iradiere), durere epigastrică (frecventă), restricție a mișcării legată de durere
• Piele/țesuturi moi: escoriații, hematome
3. Negativități importante
Nu există dovezi de compromitere a căilor aeriene sau a respirației (fără stridor, fără dispnee), nici tulburări vizuale, nici epistaxis, nici semne de fractură bazilară a craniului (de exemplu ochi de rac, hemotimpan, scurgere LCR), nici leziuni dentare, nici tahicardie, nici hematurie, nici plăgi tăiate, nici deviații vizibile, luxații sau fracturi, nici febră
4. Măsuri inițiale
A – Căi aeriene: Asigurarea căilor aeriene (menținere permeabilă, aspirare dacă este necesar, intubație)
B – Respirație: Verificarea și asigurarea respirației (administrare O₂, ventilație dacă insuficientă)
C – Circulație: Stabilizarea circulației (acces, administrare de fluide, controlul hemoragiei)
D – Deficiență: Statut neurologic (conștiință, pupile, GCS)
E – Expunere/Medieu: Dezbrăcarea completă a pacientului, examinarea pentru leziuni suplimentare, menținerea căldurii
5. Examen fizic
Inspecție: Hematoame, escoriații, plăgi tăiate, cianoza, edem, contur abdominal asimetric, piele palidă, mișcări respiratorii anormale
Palpare: Durere la palpare, crepitații, instabilități, emfizem subcutanat, rigiditate abdominală
Percuție: sunet hipersonor la percuție (pneumotorax), sunet mat la percuție (hemotorax/efuziune pleurală)
Auscultație: tahicardie, sunete respiratorii diminuate/absente, crepitații, stridor
5. Examen fizic
• Examinarea nervilor cranieni
• Extremități: compararea celor două jumătăți ale corpului
Senzație
Funcție motorie (activă/pasivă, amplitudinea mișcării)
Starea reflexelor
Perfuzie: puls, timp de umplere capilară
6. Analize de laborator
6.
Hemoleucogramă, parametri de coagulare, determinarea grupei sanguine, factor Rh, creatinină, electroliți, amilază, lipază, β-hCG, enzime hepatice (ALT/GPT, AST/GOT, γ-GT), analiza urinei
7. Conduită ulterioară
• ECG
• Ecografie FAST: punga lui Morison, cadranul superior stâng, spațiul Douglas, pericardul
• Radiografie: coloana cervicală, torace, pelvis, membrul afectat (două proiecții)
• CT: CT cerebral (dacă se suspectează leziune traumatică a creierului), posibil CT corp întreg (trauma CT)
8. Terapie
• Monitorizare (ECG, tensiune arterială, saturație O₂, temperatură)
• Analgezie
• Replinirea volumului și a sângelui
• Ventilație, dacă este necesar
• dacă este nevoie, hemostază
• dacă este nevoie, dren toracic pentru hemotorax sau pneumotorax
8. Terapie
• Tratamentul fracturilor: imobilizare/hemiplasare → tratament operator definitiv
• Contuzie cerebrală: tratament simptomatic, suportiv
• Leziuni ale organelor intraabdominale, în special ale splinei, ficatului sau uterului
• Fractură de humerus proximal: frecvent conservator; în funcție de unghi/poziție; posibil ORIF sau proteză
8. Terapie
• Luxație anterioară a umărului: cea mai frecventă formă; după o cădere pe un braț abducat; simptome: durere intensă, imposibilitatea mișcării, deformare vizibilă; repunerea cu prudență dacă este însoțită de fractură
• Profilaxie a trombozei: necesară pentru fractura de col femural, fractura diafizară femurală, fractura tibiei/fibulei, fractura gleznei (cu imobilizare/intervenție chirurgicală)
9. Imaginează-ți: Cum ai descrie tipic un pacient cu politraumă?
Pacientul s-a prezentat în regim de urgență din cauza unei cefalee progresive, surde și înjunghietoare de aproximativ 2 ore, precum și durere în brațul drept și în hemicopul superior drept după o căzătură de pe bicicletă.
Intensitatea durerii a fost raportată ca 6/10 în regiunea abdominală, 7/10 în zona brațului superior și 7/10 în zona cefei. Există limitare a mișcării brațului drept din cauza durerii.
9. Imaginează-ți: Cum ai descrie tipic un pacient cu politraumă?
De asemenea durere radiind în umăr și parestezii/hipoestezii radiind în degetele doi și trei.
Simptome asociate: amețeli, greață, două episoade de vărsături cu resturi alimentare, pierdere de conștiență de aproximativ 5 minute cu amnezie anterogradă, rigiditate cervicală.
Leziuni: abraziuni în regiunea temporală și la pavilionul auricular, hematoame pe umărul drept și pe șoldul drept.
Termen comun:
1. durerea de cap
2. greața
3. vărsătura
4. pierderea memoriei / golul de memorie
5. furnicăturile / amorțeala
6. abraziunea
7. plaga tăiată
8. vânătăia
Termen tehnic:
1. cefaleea
2. greața
3. emesisul
4. amnezia
5. parestezia
6. hipoestezia
7. excoriația
8. lacerația
Termen comun:
9. senzația de lipsă de aer / dispneea
10. respirația șuierătoare
11. sângerarea nazală
12. dislocarea / luxația
13. fractura osoasă
14. palpitațiile / ritm cardiac accelerat
15. sânge în urină
16. malalinierea
Termen tehnic:
9. hematomul
10. dispneea
11. stridorul
12. epistaxisul
13. luxația
14. fractura
15. tahicardia
16. hematuria
Termen comun:
17. senzația de lipsă de aer / dispneea
18. respirația șuierătoare
19. sângerarea nazală
20. dislocarea / luxația
21. fractura osoasă
22. palpitațiile / ritm cardiac accelerat
23. sânge în urină
24. malalinierea
Termen tehnic:
17. dispneea
18. stridorul
19. epistaxisul
20. luxația
21. fractura
22. tahicardia
23. hematuria
24. malpoziția
Termen comun:
25. decolorarea albastră (a pielii/buzelor)
26. umflătura / retenția de apă
27. abdomenul dur / crampele abdominale
28. aer în cavitatea toracică
29. sânge în cavitatea toracică
30. apă în cavitatea toracică
Termen medical:
25. cianoza
26. edem
27. rigiditate musculară
28. pneumotorax
29. hemotorax
30. revărsat pleural
10. Articulația umărului (Articulatio humeri)
Oase: capul humeral, cavitatea glenoidală (scapula)
Glenoid: glenoid cu labrum glenoidale
Capsula articulară și ligamente: capsulă, ligamentum glenohumerale, ligamentum coracohumerale
Alte structuri: bursa subacromialis, bursa subdeltoidea, coafa rotatorilor
11. Articulația cotului (olecranon)
Oase: humerus (trohlee, capitulum), ulna (incisura trochlearis, olecranon), radius (capul radial)
12. Articulația șoldului (Articulatio coxae)
Oase: cap femural, acetabul (ilium, ischion, pubis)
Cavitate acetabulară: acetabul cu labrum acetabulare
Capsula articulară și ligamente: ligament iliofemoral, ligament pubofemoral, ligament ischiofemoral, ligamentum capitis femoris
Alte structuri: capsula articulară, cartilaj articular
13. Întrebări suplimentare
• Statutul tetanosului
• Contaminarea locului accidentului
• Ultima masă
fachleiterinfo@gmail.com
instagram.com/fachleiterinfo
fachleiterinfo@gmail.com
instagram.com/fachleiterinfo
To run an AI simulation, download the PDF with the prompt, then upload it to an AI application such as ChatGPT.
Page 1 · 1–20 / 95
MEDIC: Bună,
Numele meu este Doctor Feil.
Lucrez astăzi ca medic rezident pe secție.
Aș dori să efectuez un interviu de anamneză cu dumneavoastră.
În primul rând aș vrea să aflu dacă considerați durerea tolerabilă.
PACIENT: Bună, doctore, durerea este destul de severă, așa că aș dori un analgezic.
MEDIC: O să ne uităm împreună imediat și vă voi pune câteva întrebări.
După aceea veți primi ceva pentru ameliorare.
Dacă nu înțelegeți ceva corect sau aveți întrebări, vă rog spuneți-mi.
Mai întâi am nevoie de câteva informații personale, apoi putem continua.
Cum vă numiți?
PACIENT: Numele meu este Iris Berner.
MEDIC: Puteți, vă rog, să vă scrieți întâi și numele de familie încet?
PACIENT: Desigur,
Prenumele meu: I, R, I, S
și numele meu de familie: B, E, R, N, E, R
MEDIC: Câți ani aveți, doamna Berner?
PACIENT: Am douăzeci și șapte de ani.
MEDIC: Când v-ați născut exact?
PACIENT: Ziua mea de naștere este pe 3 octombrie 1998.
MEDIC: Cât măsurați?
PACIENT: Am o înălțime de o sută șaptezeci și patru de centimetri.
MEDIC: Cât cântăriți?
PACIENT: Cântăresc în jur de șaptezeci și cinci de kilograme.
MEDIC: Care este numele medicului dumneavoastră de familie?
PACIENT: Medicul meu de familie este Doctor Karla Scholz.
MEDIC: Ce vă aduce la noi astăzi?
PACIENT: Am căzut de pe bicicletă și acum am dureri la braț, la cap și și la abdomen.
MEDIC: Aveți probleme cu respirația sau sunteți scurtă de respirație?
PACIENT: Nu, pot respira normal.
MEDIC: Ați observat ceva la voce?
Sau ați auzit suflu la respirație?
PACIENT: Nu, vocea mea este ca de obicei și nu aud niciun suflu când respir.
MEDIC: Ați avut dureri în piept, senzație de constricție, palpitații sau amețeli de la accident?
PACIENT: Mă simt oarecum amețită.
MEDIC: Ați observat ceva care pare rupt sau dislocat?
Deci ceva în afara locului, ca o deplasare?
PACIENT: Nu, nu cred.
Nu am observat nimic neobișnuit.
MEDIC: Ați avut vreodată ulcer gastric sau intestinal?
Sau probleme cu rinichii?
PACIENT: Nu, nu am avut așa ceva înainte.
MEDIC: Ar putea fi posibil să fiți însărcinată?
PACIENT: Nu, folosesc contracepție.
MEDIC: Vă simțiți greață?
Vă întreb dacă puteți lua un analgezic sau dacă ar trebui să vă dăm altceva.
PACIENT: Da, îmi este greață acum și am vomitat deja de două ori.
MEDIC: Ce anume ați vomitat exact?
PACIENT: Au fost resturi de mâncare și suc gastric.
MEDIC: Atunci voi informa asistenta acum – veți primi în scurt timp un analgezic și, de asemenea, ceva pentru greață și vărsături.
Îmi puteți spune, vă rog, când, unde și cum s-a întâmplat accidentul?
PACIENT: Mă plimbam cu bicicleta în urmă cu aproximativ două ore când dintr-odată a trebuit să frânez brusc ca să evit un câine.
Am căzut și mi-am lovit capul de bordură.
Sincer, după facultate am băut o bere cu iubitul meu.
Probabil de aceea am pierdut controlul bicicletei când am frânat.
MEDIC: Ce s-a întâmplat după aceea?
PACIENT: M-am prăbușit.
Când mi-am revenit, am auzit sirena ambulanței și am văzut că echipa de urgență venea spre mine.
Se pare că un trecător a sunat la serviciul de salvare.
MEDIC: Știi cât timp ai fost inconștientă?
PACIENT: Nu exact, dar probabil în jur de cinci minute.
Page 2 · 21–40 / 95
MEDIC: Îți amintești tot?
PACIENT: Nu exact.
După accident am fost puțin confuză, iar imaginile și sunetele nu mi-au fost complet clare.
MEDIC: În ce direcție te îndreptai?
PACIENT: Mă îndreptam spre casă.
MEDIC: Purtai cască și echipament de protecție?
PACIENT: Nu, nu purtam nimic.
MEDIC: În ce direcție ai căzut?
În față, în spate, spre dreapta sau spre stânga?
PACIENT: Am căzut pe partea dreaptă.
MEDIC: Ce regiune a corpului a lovit solul?
PACIENT: Am căzut pe partea dreaptă.
MEDIC: Te-ai sprijinit cu mâna când ai căzut?
PACIENT: Nu, nu m-am putut sprijini.
MEDIC: Unde anume te doare?
PACIENT: Mă doare tot capul.
De asemenea, mă doare brațul drept și abdomenul.
MEDIC: Durerile s-au ameliorat, s-au agravat sau au rămas la fel în timp?
PACIENT: Durerile au devenit oarecum mai puternice.
MEDIC: Cum ai descrie durerea?
PACIENT: Durerile sunt surde și înjunghietoare.
MEDIC: Durerile radiază undeva?
PACIENT: Durerea în braț iradiază până la umăr.
MEDIC: Cum ai evalua intensitatea durerii pe o scară de la 1 la 10, unde 1 este o durere ușoară și 10 este o durere insuportabilă?
PACIENT: Aș evalua durerea abdominală ca 6 din 10, pe cea de la braț ca 5 până la 7 din 10, iar capul tot ca 7 din 10.
MEDIC: Ai răni sau pierdere de păr la cap?
PACIENT: Da, am o abraziune la cap.
MEDIC: Unde anume este și cât de mare este?
PACIENT: În zona tâmplei și pe pavilionul urechii, aproximativ cât jumătate de palmă.
MEDIC: Ai probleme de vedere, cum ar fi vedere dublă sau vedere încețoșată?
PACIENT: Nu, văd normal.
MEDIC: Ai sângerare nazală?
PACIENT: Nu, nu am sângerare nazală.
MEDIC: Ai observat vreo anomalie, cum ar fi vânătăi în spatele urechilor sau în jurul ochilor?
PACIENT: Nu, nu am observat nimic neobișnuit în spatele urechilor.
MEDIC: Dinții sunt întregi?
PACIENT: Da, nu am leziuni dentare.
MEDIC: Ai observat probleme de auz sau vreo secreție din ureche?
PACIENT: Nu, deloc.
MEDIC: Ai dureri de gât sau rigiditate cervicală?
Poți mișca capul liber în diferite direcții?
PACIENT: Da, când îmi întorc gâtul simt durere.
MEDIC: Ai tuse sau respiri mai repede ori mai încet decât de obicei?
PACIENT: Nu, nu am probleme respiratorii.
Page 3 · 41–60 / 95
MEDIC: Când ai mâncat ultima oară ceva?
PACIENT: Cu aproximativ patru ore în urmă am luat prânzul în cantină.
DOCTOR: Aveți probleme cu scaunele sau urinarea, de exemplu durere sau sânge?
PACIENT: Nu, nu am plângeri.
Dar am constipație de aproximativ 3 ani.
De multe ori durează mult până pot merge la toaletă și am senzația că intestinele mele nu se golesc complet.
PACIENT: Medicul meu de familie a spus că ar putea fi și din cauza hipotiroidiei mele.
DOCTOR: Deci suferiți de hipotiroidie.
Luați medicație pentru asta, de exemplu Euthyrox?
PACIENT: Da, Euthyrox, 75 o dată dimineața – de doi ani deja.
DOCTOR: Vă amintiți diagnosticul exact al hipotiroidiei?
PACIENT: Da, medicul meu a spus că este un fel de inflamație cronică a tiroidei.
DOCTOR: Poate suferiți și de alte boli autoimune precum diabet sau vitiligo?
PACIENT: Nu
DOCTOR: Un mic sfat: Cel mai bun remediu pentru constipație este o dietă cu suficiente lichide și fibre.
Asta înseamnă cel puțin 1,5 până la 2 litri de apă pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 6 până la 8 pahare de apă, și alimente bogate în fibre precum cereale integrale, fructe și legume.
De asemenea exercițiu – ideal de aproximativ 2 până la 3 ori pe săptămână câte cel puțin 30 de minute.
Ați observat durere sau sânge la defecație?
PACIENT: Nu, nimic.
DOCTOR: Aveți abraziuni sau tăieturi în alte zone ale corpului?
PACIENT: Nu, nu am observat alte răni.
DOCTOR: Ați observat vânătăi sau contuzii?
PACIENT: Da, am vânătăi pe umărul drept și pe șoldul drept.
DOCTOR: Cât de mari sunt acestea?
PACIENT: Pe umăr cam de mărimea unei clementine mici și pe șoldul drept cam de mărimea unei palme.
DOCTOR: Aveți umflături?
PACIENT: Nu, nimic vizibil.
DOCTOR: Ați observat o creștere a circumferinței abdominale?
PACIENT: Nu, nu am observat asta.
DOCTOR: Există limitări în mișcare?
În ce direcții apar acestea?
PACIENT: Nu îmi pot mișca brațul drept – durerea mă împiedică să fac asta.
DOCTOR: Ați observat amorțeală, furnicături sau slăbiciune musculară?
PACIENT: Am o senzație de greutate și un fel de amorțeală/furnicături în braț care radiază în degetul arătător și mijlociu.
DOCTOR: Ați observat vreo deplasare, luxație sau o fractură?
PACIENT: Nu, nu am observat așa ceva.
DOCTOR: Este ceva observabil la picioare?
De exemplu vânătăi, răni sau decolorări?
PACIENT: Nu, nu este nimic de observat acolo.
DOCTOR: Puteți sta în picioare și merge?
PACIENT: Da, este posibil fără probleme.
DOCTOR: Ați simțit vreun pocnet sau frecare, de exemplu la mișcare?
PACIENT: Nu, nu am observat asta.
DOCTOR: Există leziuni la nivelul unghiilor?
PACIENT: Nu
DOCTOR: Când v-ați vaccinat ultima dată împotriva tetanosului?
PACIENT: Nu-mi amintesc, dar puteți suna la medicul meu de familie și întrebați – vă dau detaliile de contact.
DOCTOR: Sigur, locul în care ați căzut era curat – de exemplu asfalt – sau mai degrabă murdar, de exemplu cu pământ sau gunoaie?
PACIENT: Am căzut pe asfalt.
Pământul nu era murdar.
Page 4 · 61–80 / 95
DOCTOR: Aveți febră, transpirații nocturne, frisoane sau episoade de transpirație?
PACIENT: Niciunul
DOCTOR: Cum este apetitul dumneavoastră?
PACIENT: Îmi place să mănânc aproape orice.
DOCTOR: Cum mâncați?
Vegan, vegetarian sau omnivor?
PACIENT: Știți, doctor, nu tolerez glutenul – deci lucruri cu grâu, secară sau orz.
Dacă mănânc asta, fac dureri de stomac, balonare și uneori diaree.
Trebuie să fiu foarte atent, altfel mă simt foarte rău.
De aceea trebuie să mănânc fără gluten.
DOCTOR: Ați slăbit sau ați câștigat în greutate recent, fără intenție?
PACIENT: Nu, greutatea mea a rămas aceeași.
MEDIC: Aveți dificultăți în a adormi sau a rămâne adormit(ă)?
PACIENT: De obicei dorm prost pe tot parcursul nopții, mai ales când se apropie examenele.
Cred că este din cauza stresului.
De asemenea, de 4 ani uneori am crampe foarte puternice în gambă noaptea – se încordează foarte tare.
Da, știu asta – a fost la fel și pentru mine.
MEDIC: Ați făcut deja ceva în privința asta?
PACIENT: Da, iau drajeuri de valeriană ca să mă liniștesc – mi se pare util.
Pentru crampele am încercat deja fier și alte remedii, dar din păcate nimic nu a ajutat cu adevărat.
MEDIC: Cât timp durează de obicei crampele?
PACIENT: Doar câteva secunde, uneori vreo minut sau aşa.
MEDIC: Există ceva care ameliorează crampele?
PACIENT: Da, dacă mişc piciorul sau dacă cineva îmi masează gamba, trece repede.
MEDIC: Aveți dificultăți la urinare?
PACIENT: Nu, nu am probleme cu urinarea.
MEDIC: Vă amintiți diagnosticul exact al hipotiroidismului?
PACIENT: Da, medicul mi-a spus că este o inflamație cronică a tiroidei.
MEDIC: Poate suferiți și de alte boli autoimune precum diabetul sau vitiligo?
PACIENT: Nu
MEDIC: Aveți alte boli cronice, de exemplu hipertensiune arterială sau niveluri crescute de lipide – în afară de hipotiroidism?
PACIENT: Da, de un an am o inflamație a osului pubian pe partea dreaptă.
Se manifestă în principal prin durere când stau mult pe scaun și când mă ridic.
Medicul mi-a spus că acest lucru ar fi putut fi cauzat și de perioade lungi de stat pe scaun în timpul studiilor.
De asemenea înot des.
Uneori după aceea mă mănâncă ambele conducte auditive, și în plus merg des la înot, și după aceea uneori am mâncărime și înroșire în ambele urechi.
Medicul mi-a spus că era otită a înotătorului.
Atunci folosesc întotdeauna picături pentru urechi.
MEDIC: Ar fi cel mai bine să purtați dopuri de urechi când înotați.
Cum se numesc picăturile?
PACIENT: Cred că se numesc Otalgan.
MEDIC: Luați și alte medicamente?
PACIENT: Ia pilula contraceptivă și ocazional un Voltaren solubil în apă pentru durere.
MEDIC: Cum se numește pilula contraceptivă și cum o luați?
PACIENT: Pilula se numește Jaz. O iau zilnic la aceeași oră de 3 ani, câte o tabletă de fiecare dată.
Am o altă întrebare: Ce ar trebui să fac dacă uit să iau pilula contraceptivă?
MEDIC: Dacă uitați doar o singură pilulă, luați-o imediat ce vă amintiți – chiar dacă asta înseamnă să luați două pilule în acea zi.
Apoi continuați ca de obicei.
PACIENT: Iar dacă uit două pilule la rând?
MEDIC: Depinde în ce săptămână vă aflați.
Dacă se întâmplă în prima sau a doua săptămână, luați două pilule în ziua în care observați, și încă două a doua zi.
După aceea continuați normal.
De ce luați exact forma solubilă în apă a Voltarenului?
PACIENT: Pentru că pur și simplu ajută mai repede.
MEDIC: Vă rog să rețineți că Voltarenul nu trebuie luat pe stomacul gol, deoarece altfel poate provoca probleme gastrice precum ulcer.
Aveți rețetă pentru medicamentele dumneavoastră?
PACIENT: Da, am.
MEDIC: Sunteți complet vaccinat(ă), adică ați avut toate vaccinările încă din copilărie?
PACIENT: Da, sunt complet vaccinat(ă).
MEDIC: Când ați avut ultima menstruație?
Este regulată?
PACIENT: Acum vreo două săptămâni, apare la fiecare 30 de zile.
MEDIC: Aveți probleme cunoscute în domeniul ginecologic?
De exemplu dureri foarte puternice sau sângerări neobișnuit de abundente?
PACIENT: Ei bine, am adesea neplăceri înainte de menstruație.
Am schimbări de dispoziție, dureri de cap și uneori dureri în partea inferioară a abdomenului.
Sângerarea în sine este de obicei normală, nu deosebit de abundentă sau neobișnuită.
Page 5 · 81–95 / 95
MEDIC: Cât timp durează neplăcerile?
Și ce tratamente ați încercat până acum?
PACIENT: Neplăcerile încep de obicei cu câteva zile înainte de menstruație, cam trei până la cinci zile, și apoi încet se opresc odată cu debutul sângerării.
Pentru durerile de cap uneori iau Voltaren.
Pentru schimbările de dispoziție un pic de mișcare sau relaxare mă ajută, de exemplu mers pe jos sau yoga.
Medicul mi-a recomandat de asemenea să mă asigur că dorm suficient și că am o dietă echilibrată.
În plus, Jaz a avut efecte pozitive pentru mine.
MEDIC: Ați fost vreodată însărcinată înainte?
PACIENT: Nu.
MEDIC: Aveți alergii sau intoleranțe cunoscute, de exemplu la alimente, medicamente, animale sau alte substanțe?
PACIENT: Am probleme cu înțepăturile de viespe, și de asemenea nu tolerez crustaceele.
MEDIC: Cum se manifestă alergiile dumneavoastră?
PACIENT: Odată am fost într-o excursie și m-a înțepat o viespe.
După aceea am făcut un fel de erupție pe tot corpul și mi s-au umflat buzele.
Atunci am mers la urgențe și am primit o injecție.
De atunci port întotdeauna un EpiPen cu mine.
De asemenea, am dureri de stomac când mănânc crustacee.
MEDIC: Fumați?
PACIENT: Nu sunt fumător(are).
MEDIC: Consumați alcool?
Ce fel?
Cât de mult?
PACIENT: Da, de exemplu la sărbători și petreceri beau ocazional alcool – de obicei un pahar de vin sau bere.
MEDIC: Pot să întreb dacă ați folosit vreodată droguri?
PACIENT: Ocazional, la petreceri, am fumat joint-uri.
MEDIC: Care este ocupația dumneavoastră?
PACIENT: Studiez informatică și sunt acum în semestrul meu final la Universitatea Ludwig Maximilian din München.
Dacă totul merge bine, voi absolvi peste câteva luni.
MEDIC: Informatică – cu siguranță este o disciplină foarte căutată.
Cu siguranță veți avea perspective bune după studii.
Care este starea dumneavoastră civilă?
PACIENT: Sunt într-o relație.
MEDIC: Cu cine locuiți?
PACIENT: Locuiesc cu prietenul meu.
MEDIC: Există boli importante în familia dumneavoastră, de exemplu la părinți, frați sau alți rude apropiate?
PACIENT: Tatăl meu a avut o intervenție cardiacă la vârsta de 70 de ani în spital.
Practiv i-au prelevat un vas din piciorul drept pentru bypass deoarece circulația nu mai funcționa corespunzător.
Mama mea a pierdut brusc câmpul vizual drept la vârsta de 63 de ani.
Medicii nu au putut găsi o cauză precisă pentru acest lucru.
În plus, acum zece ani i s-a diagnosticat cancer mamar drept, care a fost operat la acea vreme.
De aproximativ un an primește din nou chimioterapie.
MEDIC: Ați călătorit recent?
PACIENT: Nu, nu am călătorit recent.
MEDIC: Aveți animale de companie?
PACIENT: Nu am animale de companie.
MEDIC: Am terminat cu anamneza.
Vă rog spuneți: Cât de mult s-au ameliorat simptomele dumneavoastră?
PACIENT: Nu mai simt greață, iar durerea s-a ameliorat mult.
MEDIC: Mă bucur să aud asta. Aveți alte întrebări?
PACIENT: Am nevoie de operație?
MEDIC: Nu putem spune asta cu certitudine în acest moment.
Ați suferit multiple leziuni și acum trebuie să clarificăm prin radiografii, CT și ecografie dacă există fracturi osoase sau leziuni interne.
Doar după aceea putem decide dacă este necesară o operație sau dacă putem trata leziunile conservator, fără intervenție chirurgicală.
Acum voi efectua un examen fizic pentru a evalua mai precis starea dumneavoastră de sănătate actuală.