Salutare
Bună ziua, stimat(ă) Profesor Doctor …,
Doresc acum să vă prezint pacienta doamna Laura Hack.
Are 18 ani, 174 cm înălțime și cântărește aproximativ 70 kg. Indicele de masă corporală (BMI) este 23,1 (interval normal).
Anamneză actuală
Pacienta s-a prezentat cu o istorie de două zile de piroză până la 38,4 °C (măsurată axilar), adenopatie cervicală și dureroasă înjunghiată la odinofagien și mialgii. mialgii. Prodromal au existat deja de aproximativ o săptămână o ușoară febră, pierderea poftei de mâncare și .
La examinare pacienta prezenta adenopatie cervicală bilaterală, mai pronunțată în zona posterioară decât în regiunea anterioară a gâtului, iar la palpare aceasta era moale, mobilă și dureroasă la presiune.
Simptome asociate au inclus xerostomie, două episoade de frisoane, faringită (acoperiri tonsilare albicioase și inflamație faringiană), halitoză mai ales dimineața precum și tuse uscată iritativă.
Pacienta a mai raportat o senzație de presiune în epigastru.
Următoarele simptome au fost negate de pacientă: conjunctivită, rinită, hipogeuzie, noi modificări otologice, tahipnee, tahicardie, dispnee, răgușeală, greață, vărsături, dureri abdominale, diaree, erupții cutanate, infecții repetate recente precum și vânătăi.
Deși pacienta a luat paracetamol 500 mg de două ori, nu a fost nicio ameliorare a simptomelor.
Potrivit ei, prietenul ei a dezvoltat simptome similare acum aproximativ două săptămâni și a prezentat o erupție după administrarea de ampicilină.
Pacienta a mai declarat că a participat la Oktoberfest în urmă cu aproximativ două luni.
Pacienta este complet vaccinată împotriva COVID-19.
(Pacienta tocmai a împlinit 18 ani și prin urmare nu mai poate merge la pediatrul anterior. Din acest motiv se prezintă la noi astăzi. Nu și-a găsit încă un medic de familie nou.)
Anamneză autonomă
Anamneza autonomă este neobişnuită, cu excepția unei diete vegane, în urma căreia consumul de usturoi și ceapă duce la flatulență , precum și insomnie sub formă de dificultăți în a adormi și a menține somnul de la decesul tatălui ei acum aproape un an și în ultimele zile suplimentar din cauza simptomelor actuale.
Anamneză personală patologică
Următoarele afecțiuni preexistente sunt cunoscute din istoricul ei:
Pacienta suferă din copilărie de dermatită atopică a mâinilor, declanșată de frig iarna și de utilizarea repetată a spray-urilor dezinfectante care conțin alcool, cu unele rhagade ocazionale.
De zece ani are bine controlat diabet zaharat tip I. Pacienta folosește o pompă de insulină la nivelul abdomenului; nu există modificări cutanate la locul de inserție. Până în prezent nu au apărut complicații secundare.
Acum o lună pacienta a suferit o ruptură de tendon achilean, în timpul alergării, care a fost tratată conservator cu o bandare și ibuprofen și până acum a prezentat o ameliorare marcantă.
Acum aproximativ un an și jumătate pacienta a suferit o fractură costală a coastei a treia și a patra dreapta în timpul snowboard-ului, care a fost tratată conservator cu analgezice, repaus fizic și s-a vindecat fără consecințe.
Intervenții chirurgicale anterioare
Acum cinci ani pacienta a suferit o fractură nazală dintr-un traumatism cu mingea în timpul jocului de volei; tratamentul chirurgical a decurs fără complicații.
Notă: Dacă o afirmație poate fi confirmată obiectiv printr-un examen medical – de exemplu prin cicatrici vizibile – indicativul este adecvat. (Nu are loc niciun examen fizic în Fachsprachprüfung.)
Ginecologie
Ultima menstruație a fost acum aproximativ o săptămână. De aproximativ un an există o tulburare de ciclu cu variații între 20 și 40 de zile (polimenoree sau oligomenoree). Premenstrual apar cefalee care încep cu aproximativ 3–4 zile înainte de debutul sângerării și durează 2–3 zile. Sângerarea menstruală variază în intensitate cu episoade de sângerare menstruală abundentă (4–5 tampoane pe zi) și faze de sângerare menstruală ușoară (1 tampon pe zi este suficient).
Medicație
unguent cu corticosteroid topic local
ibuprofen 400 mg la nevoie
sunătoarecapsule pentru tratarea insomniei
Notă: Dacă o afirmație poate fi confirmată obiectiv printr-o observație medicală – de exemplu pe baza unei prescripții – indicativul este adecvat.
Alergii
De câteva luni există fotosensibilizare sub formă de arsuri solare, presupus legată de administrarea de sunătoare.
Există o alergie la polen, în special primăvara, cu rinoconjunctivită alergică. În plus, există o alergie alimentară la migdale și arahide, care se manifestă prin parestezii ale limbii.
Noxae
Non-fumătoare
Pacienta consumă ocazional bere blondă.
Istoric privind drogurile: a consumat cannabis de trei ori
Istoric social
Pacienta lucrează ca desenator tehnic, locuiește cu mama ei, este singură, dar într-o relație stabilă.
Istoric familial
Tatăl a decedat la vârsta de 62 de ani din cauza unui gușă malignăcare a fost tratată prin radioterapie.
Mama are 58 de ani, are diabet zaharat insulinodependent și a prezentat scădere a vederii la ochiul stâng de aproximativ cinci ani din cauza retinopatiei diabetice.
Fratele are 21 de ani și suferă de fibroză chistică , cu tuse productivă cronică, dispnee recurentă, susceptibilitate crescută la infecții și spitalizări repetate; inhalează medicamente în mod regulat.
Diagnostice suspectate și diferențiale
Din punctul meu de vedere, anamneza — în special durerea în gât, febra și adenopatia cervicală difuză — sugerează un sindrom de mononucleoză infecțioasă compatibil cu o probabilă infecție cu EBV. Factori favorizanți sunt simptomele similare ale prietenei, prodromul precedent și vizita la Oktoberfest cu aproximativ două luni în urmă.
Totuși, agentul patogen nu poate fi identificat doar pe baza tabloului clinic, iar mononucleoza infecțioasă poate fi, în special, confundată cu amigdalita bacteriană. Prin urmare sunt necesare investigații diagnostice suplimentare pentru a permite o terapie țintită.
O infecție primară cu citomegalovirusul uman (CMV) este, în general, asimptomatică la persoanele sănătoase, dar poate provoca simptome asemănătoare mononucleozei. Faringita exudativă, adenopatia, hepatita și splenomegalia sunt mai puțin frecvent așteptate.
Nu există dovezi ale unui limfom.
Agent patogen / agent cauzal
Virusuri:
• Virusul Epstein-Barr (EBV):
Virusul Epstein-Barr (EBV) este practic omniprezent în populația umană la nivel mondial și este predominant detectabil la adulți.
Virusul nu se transmite prin contact ocazional, ci este de obicei dobândit în copilăria timpurie prin obiecte care conțin salivă sau în adolescență prin sărut.
Incidența mononucleozei infecțioase este cea mai ridicată în grupa de vârstă 15–24 de ani.
EBV infectează limfocitele B.
Perioada de incubație între expunere și debutul simptomelor este de obicei de 30 până la 50 de zile.
Sindromul mononucleozei infecțioase se caracterizează prin triada clinică febră, durere în gât și adenopatie în aria inelului lui Waldeyer, în combinație cu limfocitoză atipică și detectarea tranzitorie a anticorpilor heterofili.
La examinarea fizică pacienții sunt, de obicei, febrili. Constatări tipice sunt eritemul faringian și hiperplazia amigdalelor. Ocazional se poate observa un edem periorbital ușor. Abdominal se pot palpa splenomegalie, hepatomegalie sau ambele.
Poate apărea o erupție cutanată, în special după administrarea de ampicilină, cum ar fi ampicilina
Până în prezent nu a fost dezvoltat un vaccin.
• SARS-CoV-2 (Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus 2):
Simptomele tipice sunt febra, tusea precum și tulburări gastrointestinale precum diaree și vărsături.
• Infecția cu virus gripal:
Se prezintă, de obicei, fără adenopatie. Febra, mialgiile și tusea uscată sunt proeminente.
Bacterii:
• Cea mai frecventă cauză bacteriană a faringitei la adulți este Streptococcus pyogenes grup A (β-hemolitic). Tipic este debutul rapid cu durere în gât, durere la înghițire, febră, frisoane, stare generală de rău, cefalee, pierderea poftei de mâncare, posibil rigiditate ușoară a gâtului. Clinic se observă amigdale hipertrofiate cu exudat, halitoză și adenopatii cervicale anterioare sensibile și mărite. Rinoreea (coryza) este tipic absentă.
Investigații diagnostice
La suspiciunea clinică de mononucleoză infecțioasă la pacienții tineri, tratamentul este de obicei ambulatoriu.
examinare fizică
Mai întâi se înregistrează semnele vitale, inclusiv ritmul cardiac, tensiunea arterială, frecvența respiratorie, saturația de oxigen și temperatura corpului.
Urmărește o examinare fizică țintită începând cu inspecția. Se acordă atenție anomaliilor tipice precum erupție cutanată (de ex. în mononucleoza infecțioasă după administrarea de aminopeniciline), semne de rinoconjunctivită, tumefacție amigdaliană cu exudat, o uvulă roșie și tumefiată, petesii pe palatul moale (de ex. în infecția streptococică) sau așa-numita „limbă în căpșună” în scarlatină.
La palpare se evaluează ganglionii cervicali pentru durere, mobilitate și consistență și se palpează abdomenul pentru posibila hepatomegalie sau splenomegalie, așa cum poate apărea în infecția cu EBV. Se iau în considerare și modificările cutanate precum eritemul.
La percuție se poate evidenția matitate în implicarea pulmonară (de ex. în suspiciunea de pneumonie).
La auscultație — în funcție de tabloul clinic — pot fi detectate sunete bronșice (de ex. în infecțiile respiratorii virale) sau crepitații fine în contextul pneumoniei bacteriene. Un stridor inspirator poate indica implicare supraglotică, de exemplu în epiglotită.
(Vă rugăm rețineți că pacienta suferă de diabet zaharat. Prin urmare sunt indicate oftalmoscopia, examinarea piciorului diabetic și determinarea HbA1c.)
Teste de laborator
În chimia de laborator vom determina un hemoleucogram diferențială, CRP, viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH) precum și parametrii de retenție renală (ureea și creatinina).
În numărul de sânge există adesea o leucocitoză cu celule mononucleare. În frotiul sanguin (figuri) acestea prezintă un nucleu cu formă neregulată și sunt denumite celule limfoide sau celule Pfeiffer, adică limfocite T activate.
Testul rapid EBV (detectarea anticorpilor heterofili împotriva eritrocitelor de oaie) este utilizat clasic pentru diagnosticul mononucozei infecțioase induse de EBV. În aproximativ 90% din infecțiile acute simptomatice acești anticorpi sunt detectabili, dar la prezentarea inițială doar în jur de două treimi dintre pacienți. Dacă testul este inițial negativ și suspiciunea clinică rămâne ridicată, testul ar trebui repetat în a doua sau a treia săptămână de boală.
Detectarea anticorpilor specifici EBV este standardul de aur pentru diagnosticul infecției acute cu EBV. VCA-IgM este deosebit de important, în timp ce VCA-IgG persistă pe viață și nu este potrivit pentru diagnosticul acut. Anticorpii EBNA apar mai târziu; o seroconversie indică o infecție recentă.
Dacă se suspectează amigdalită bacteriană datorată Streptococcus pyogenes (GAS), se va efectua mai întâi un exudat faringian pentru un test rapid antigenic (RADT). Dacă acesta este negativ, se efectuează suplimentar o cultură, care rămâne standardul de aur diagnostic.
Dacă există suspiciune clinică de COVID-19, se va efectua un exudat faringian pentru detectarea prin PCR a SARS-CoV-2.
Diagnosticul anatomic
Dacă se suspectează hepatomegalie sau splenomegalie în contextul unei infecții cu EBV, este indicată sonografia.
Tratament
Evoluția clinică este de obicei autolimitantă și, în general, nu necesită intervenție terapeutică specifică.
• Repaus fizic / repaus la pat
• Aport adecvat de lichide
• Analgezice / antipiretice: paracetamol, ibuprofen
• Dacă există tuse: dextrometorfan
• După rezoluția simptomelor, pacienții cu splenomegalie clinic semnificativă ar trebui să se abțină de la sporturi fizic solicitante timp de 3 până la 4 săptămâni.
Complicații
Un curs fatal al mononucleozei infecțioase este rar. Când apare, este de obicei asociat cu complicații neurologice, ruptura splinei sau sindromul limfoproliferativ ereditar legat de X.
• Leucoplazie orală piloasă
• Boală limfoproliferativă post-transplant (PTLD)
• Anemie hemolitică autoimună
• Neutropenie
• Trombocitopenie
• Limfom Burkitt
• Subtip de limfoame Hodgkin
• Limfom al SNC (limfom al sistemului nervos central)
|
Cunoștințe suplimentare |
|
Cei mai frecvenți agenți patogeni sunt rinovirusurile umane, virusuri ARN care infectează epiteliul cailor respiratorii superioare și provoacă până la jumătate din toate îmbolnăvirile. În plus, coronavirusurile, virusurile gripale, virusurile paragripale sau virusul respirator sincitial (RSV) pot provoca, de asemenea, această tabloul clinic. Perioada de incubație este de obicei de 2 până la 8 zile. |
|
|
Extra
Nume:
Dl. Anders, Dl. Conrad, Dl. Kühn, Marianne Koch, Matthäus Bauer, Anna-Maria Schön
Detalii:
Nu a călătorit și nu a avut contact cu persoane bolnave din anturajul ei.
Mama ei locuiește într-un alt oraș, astfel încât nu se pot vedea frecvent.
Pacienta a finalizat o calificare ca grădinar.
Medicul de familie (Dl. Glock) a fost în concediu în timpul vacanței de Paște.
Formare ca asistent tehnico-farmaceutic (PTA).
Pacienta este elevă la liceu și intenționează să se formeze ca tehnician IT după absolvire.
Comorbidități:
Dermatită solară cu reacție veziculară cutanată.
În urticaria solară folosește cremă de protecție solară (SPF 50) și poartă acoperământ pentru cap când joacă volei pe plajă.
Tendinită bilaterală a tendonului lui Ahile de trei săptămâni asociată cu purtarea unor încălțări nepotrivite.
Intervenție pentru fimoză acum șapte ani.
Boală celiacă
Antecedente familiale:
Tatăl ei a murit din cauza unui cancer de colon.
Pacienta locuiește cu mama ei care are Long-Covid; tatăl a murit din cauza unui cancer pancreatic.
Medicație:
Ia un contraceptiv oral pentru prevenirea sarcinii.
Comprimate de valeriană
Symbicort® 300/9 µg după necesitate
Aquacort® spray după necesitate
Alergie:
Alergie la praf de casă cu dispnee și tuse.
Noxae:
Intoxicație alcoolică: După o petrecere a fost un colaps circulator care a necesitat tratament în secția de terapie intensivă. De atunci s-a abținut de la consumul de alcool.
Întrebări
1. Cum te protejezi când lucrezi cu pacienți infectați?
Respect cu strictețe regulile de igienă. Aceasta include purtarea consecventă a echipamentului de protecție precum mănuși și mască pentru nas și gură, dezinfectarea mâinilor înainte și după fiecare contact cu pacientul și — în funcție de patogen — măsuri suplimentare de protecție cum ar fi ochelari de protecție sau izolare.
2. Ce se înțelege prin fitoterapie?
Fitoterapia se referă la tratarea bolilor cu produse medicinale obținute din plante sau părți de plante, cum ar fi extracte, ceaiuri sau uleiuri esențiale.
3. Ce este Long-COVID?
Long-COVID se referă la persistența sau recurența simptomelor mai mult de 4 săptămâni după o infecție acută cu SARS-CoV-2, de exemplu oboseală, dispnee sau tulburări cognitive.
4. Ce este voleiul?
Voleiul este un sport de echipă în care două echipe separate de un fileu joacă una împotriva celeilalte și încearcă să lovească mingea peste fileu astfel încât aceasta să atingă solul în terenul adversarului.
5. Cum se tratează fobiile?
Fobiile se tratează în principal psihoterapeutic, în special prin terapia cognitiv-comportamentală folosind tehnici de expunere. Aceasta se face treptat, ceea ce înseamnă că pacientul este confruntat controlat și progresiv cu situația care provoacă frica, până când răspunsul de teamă scade.
6. Este permis să săruți pe alții în timpul unei infecții cu EBV (mononucleoză infecțioasă)?
Nu, în timpul unei infecții acute cu EBV trebuie evitat sărutul deoarece virusul se transmite prin salivă. Doar după ce simptomele au dispărut și nu mai există risc de contagiozitate este sigur să săruți din nou.
7. Cine a fost Robert Koch în medicină?
Robert Koch (1843–1910) a fost un medic și microbiolog german. El a descoperit agenții antraxului, tuberculozei și holerei și este considerat unul dintre fondatorii bacteriologiei. Pentru munca sa a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1905.
8. Cum examinezi plămânii?
Inspecție (privire): frecvența și tiparul respirator, mișcările respiratorii, cianoza
Palpare (pipăire): fremitus vocal, sensibilitate
Percuție (bătăi)
Auscultație (ascultare)
9. Ce instrumente ai nevoie pentru un examen orofaringian?
Un depresor lingual și o sursă de lumină, de ex. o lampă frontală sau o lanternă.
10. De ce ați luat în considerare infecția COVID-19 sau gripa în pofida vaccinărilor efectuate?
Note
IMC
Termen și calcul
Indicele de masă corporală (IMC) este o măsură relativă a greutății corporale în raport cu înălțimea. Se calculează prin împărțirea greutății corporale în kilograme la pătratul înălțimii în metri.
Sens și clasificare
IMC servește ca un indicator aproximativ pentru a estima greutatea în raport cu înălțimea și este folosit în practică pentru a categorisi subponderalitatea, greutatea normală și supraponderalitatea. Nu ia însă în calcul compoziția corporală sau distribuția masei grase și musculare.
Pirexie
Definiție și semnificație
Pirexia denotă fenomenul clinic al temperaturii corporale crescute, care este de obicei o expresie a unui răspuns inflamator sau infecțios.
Odinofagie
Definiție
Odinofagia denotă durerea sau senzația dureroasă la înghițire.
Cauze și indicii clinice
Înghițirea dureroasă apare frecvent în boli ale faringelui sau esofagului, de exemplu faringită, amigdalită sau esofagită. Simptomul este un indiciu important pentru procese inflamatorii în tractul digestiv sau respirator superior și ar trebui evaluat împreună cu simptomele însoțitoare.
Prodromal
Definiție
Prodromal descrie o etapă timpurie a unei boli cu simptome precursoare nespecifice care încă nu prezintă tabloul clinic complet.
Cefalgie
Cefalgie
Definiție: Cefalalgia descrie senzații dureroase în regiunea capului care pot varia în intensitate, localizare și caracter.
Anorexie
Anorexie
Definiție: Anorexia denotă scăderea sau absența apetitului și astfel aportul alimentar redus.
Xerostomie
Xerostomie
Definiție: Xerostomia denotă senzația subiectivă de gură uscată datorită reducerii producției de salivă sau calității modificate a salivei.
Frisoane
Frisoane
Definiție: Frisoanele descriu o senzație bruscă și puternică de frig care poate fi însoțită de tremur muscular pronunțat.
Faringită
Faringită — inflamație a faringelui
Definiție și trăsături tipice: Inflamația faringelui cu durere în gât și dificultate la înghițire. Mucoasa este adesea congestivă; în implicarea bacteriană pot fi vizibile depozite pe amigdale.
Cauze și evoluție: Majoritatea sunt infecții virale, mai rar agenți bacterieni precum streptococii. Simptomele însoțitoare pot include febră, adenopatie și stare generală de rău.
Tuse iritativă
Tuse iritativă — tuse uscată
Definiție și caracteristici: O tuse neproductivă, iritantă, fără o producție notabilă de mucus, adesea descrisă ca fiind zgârietoare sau chinuitoare.
Epigastru
Epigastru — regiunea abdominală centrală superioară
Localizare și descriere: Epigastrul denotă zona de deasupra ombilicului și dedesubtul sternului în centrul abdomenului superior, adesea numită „bazinul stomacului.”
Conjunctivită
Conjunctivită — inflamația conjunctivei
Caracteristici clinice: Inflamația conjunctivei cu înroșire, senzație de corp străin, lăcrimare crescută și, în funcție de cauză, secreții variate (seroase până la purulente) precum și prurit în etiologia alergică.
Rinită
Rinită
Inflamație sau iritare a mucoasei nazale, de obicei însoțită de secreție nazală crescută, congestie nazală și strănut. Declanșatoare frecvente sunt infecțiile virale, reacțiile alergice sau iritanții inhalați.
Hipogeuzie
Hipogeuzie
Reducerea percepției gustului, de la scădere ușoară la pierdere parțială. Cauzele pot include infecții, tulburări neurologice, anumite medicamente sau leziuni locale ale cavității orale.
Tahipnee
Tahipnee
Creșterea frecvenței respiratorii ca indicație a stresului respirator sau sistemic; cauze posibile includ febra, hipoxia, durerea sau tulburările metabolice. Evaluarea clinică ia în considerare adâncimea respirației, eficiența respirației și semnele vitale asociate.
Tahicardie
Tahicardie
Ritmul cardiac accelerat, adesea perceput ca palpitații; cauze posibile includ, între altele, febră, deficit de volum, stres, medicamente sau aritmii cardiace. Semnificația clinică depinde de simptomele însoțitoare și de statusul hemodinamic.
Dispnee
Dispnee — lipsă de aer
Scurtă descriere: Percepția dificultății în respirație sau a aportului insuficient de aer, care poate apărea în boli cardiace, pulmonare sau metabolice. În anamneză, debutul, dependența de efort, starea la repaus și simptomele însoțitoare sunt importante.
Greață
Greață — senzația de vomă
Scurtă descriere: Senzație subiectivă de arc de vomă fără neapărat vărsătură; poate fi cauzată de mulți factori precum origini gastrointestinale, metabolice sau medicamentoase. La evaluare se interoghează cursul temporal și factorii declanșatori.
Vărsături
Vărsături — Vomitarea
Scurtă descriere: Expulzare activă a conținutului gastric prin gură; din punct de vedere clinic sunt relevante frecvența, apariția în raport cu ingestia alimentară și simptomele asociate, precum și posibilele cauze, cum ar fi infecțiile sau efectele medicamentelor.
Diaree
Diaree — Diaree
Scurtă descriere: Evacuare intestinală crescută cu scaun lichid sau creșterea frecvenței scaunelor, adesea multifactorială; durata, simptomele asociate și starea de hidratare sunt importante.
Hematome
Hematome
Hematomele sunt colecții localizate de sânge în țesut, de obicei rezultând din leziuni vasculare după traumă sau din cauza coagulării sanguine afectate.
Meteorism
Meteorism
Meteorismul se referă la acumularea excesivă de gaze în tractul gastrointestinal, care se poate manifesta clinic prin senzație de plenitudine, distensie abdominală vizibilă și flatulență crescută. Cauzele sunt adesea factori dietetici (de exemplu anumite legume sau carbohidrați dificil de digerat), fermentație bacteriană intestinală sau tulburări ale motilității intestinale.
Insomnie
Insomnie
Insomnia descrie dificultăți persistente de a adormi sau de a menține somnul ori un somn neodihnitor în ciuda oportunității adecvate de somn, asociate cu afectări diurne precum oboseală sau probleme de concentrare. Factorii psihologici declanșatori, precum stresul sau evenimentele de viață distressante, sunt frecvenți.
Dermatită atopică
Dermatita atopică (eczema atopică)
Definiție:
Boală cutanată inflamatorie cronică caracterizată printr-o barieră cutanată perturbată și o tendință crescută la reacții atopice.
Caracteristici clinice:
Zone de piele uscată, intens pruriginoasă și inflamată; suprafețele flexurale precum fosele antecubitală și poplitee, precum și gâtul și fața sunt afectate preferențial. Mâinile pot dezvolta fisuri din cauza expunerii repetate la iritanți.
Declanșatori:
Atopia genetică predispoziționează la boală. Factori exogeni precum frigul, anumiți iritanți pentru piele (de ex. dezinfectanți care conțin alcool) și stresul psihologic pot declanșa sau agrava puseurile.
Accent terapeutic:
Baza este îngrijirea consecventă a pielii și utilizarea terapiei emoliente de bază pentru refacerea barierei cutanate, precum și evitarea factorilor declanșatori cunoscuți. În puseurile inflamatorii se folosesc corticosteroizi locali eficienți sau alte terapii topice antiinflamatoare; cazurile mai severe sau rezistente la terapie necesită evaluare dermatologică.
Diabet zaharat tip 1
Diabet zaharat tip 1
Definiție și fiziopatologie:
Distrugerea autoimună a celulelor beta producătoare de insulină din pancreas, conducând la o deficiență absolută de insulină.
Management clinic:
Diabetul tip 1 necesită terapie cu insulină pe toată durata vieții și monitorizare regulată a glicemiei; pompe de insulină sunt utilizate pentru administrare continuă de insulină la pacienții potriviți. Sunt importante și screeningul și prevenirea complicațiilor pe termen lung, precum și educația privind nutriția și recunoașterea hipoglicemiei.
Distincție:
Diabetul tip 1 se diferențiază de diabetul tip 2 (în principal rezistență la insulină și secreție insulinică afectată) și de diabetul gestațional (rezistență la insulină asociată sarcinii).
Ruptură de tendon achilean
Ruptura tendonului achilean
Termen și anatomie:
Tendonul lui Ahile leagă mușchii gambei (triceps surae: gastrocnemian și soleus) de calcaneu și transmite forța de flexie plantarã a piciorului.
Prezentare clinică și mecanism tipic:
O ruptură se prezintă de obicei brusc, cu o durere ascuțită sau cu un zgomot de sfâșiere audibil, edem și limitarea flexiei plantare; un scenariu frecvent este o propulsie forțată sau o cădere în timpul activităților sportive.
Diagnostic:
Diagnosticul se bazează în principal pe examinarea clinică (de ex. teste funcționale precum testul Thompson) și se confirmă prin ecografie sau RMN dacă este necesar.
Terapie și prognostic:
Tratamentul poate fi conservator (imobilizare/orteză cu fizioterapie ulterioară) sau chirurgical; alegerea depinde de gradul rupturii, factorii pacientului și cerințele funcționale. Reabilitarea țintită este esențială pentru restabilirea funcției.
Polimenoree
Polimenoree
Definiție:
Polimenoreea descrie scurtarea ciclului menstrual cu creșterea frecvenței sângerărilor.
Oligomenoree
Oligomenoree
Definiție: Frecvență redusă a sângerărilor menstruale cu intervale prelungite între cicluri. Duratele ciclului de peste aproximativ 35 de zile sunt, de obicei, considerate oligomenoreice.
Dureri de cap
Dureri de cap
Descriere: Dureri de cap premenstruale care apar cu aproximativ 3–4 zile înaintea debutului sângerării și durează conform descrierii 2–3 zile.
Hipermenoree
Hipermenoree
Definiție: Intensitate crescută a sângerării în timpul menstruației cu o pierdere de sânge semnificativ crescută pentru persoana afectată.
Hipomenoree
Hipomenoree
Definiție: Intensitate redusă a sângerării în timpul menstruației cu o pierdere totală de sânge diminuată.
Unguent cu cortizon
Unguent cu cortizon
Grup: Glucocorticoizi topici pentru aplicare locală pe piele.
Efect: Inhibă reacțiile inflamatorii la nivelul pielii și reduc roșeața, edemul și pruritul prin suprimarea mediatorilor inflamatori.
Aplicare: Se aplică local pe zonele cutanate inflamate, de obicei pentru eczeme, dermatită de contact alergică sau alte boli inflamatorii cutanate.
Riscuri importante: În utilizarea prelungită sau pe suprafețe mari pot apărea subțierea pielii, vergeturi, telangiectazii și modificări de pigmentare; în plus, riscul efectelor sistemice prin absorbție crește la utilizarea pe suprafețe extinse/pe termen lung. Dacă se suspectează o infecție, întrerupeți aplicarea locală și solicitați evaluare medicală.
Sunătoare
Sunătoare
Grup: Antidepresiv pe bază de plante (extract din specii de Hypericum).
Efect: Prezintă efecte antidepresive în episoade depresive ușoare până la moderate; mecanismele exacte includ modularea sistemelor de neurotrasmițători.
Utilizare: Folosită în principal pentru tratarea depresiei ușoare până la moderate și ocazional pentru simptome anxioase; nu este stabilită ca terapie standard pentru tulburările de somn.
Riscuri/interacțiuni importante: Poate provoca reacții foto-toxice la nivelul pielii. Interacțiunile semnificative sunt datorate inducției enzimelor și transportorilor metabolici hepatici, ceea ce poate reduce eficacitatea altor medicamente. Efecte secundare frecvente sunt tulburările gastrointestinale și durerile de cap.
Parezisii
Parestesii
Definiție: Senzații neobișnuite, non-dureroase, precum furnicături, înțepături, senzație de amorțeală sau de piele de găină.
Clasificare clinică: Apar la iritații sau leziuni nervoase, precum și în reacții metabolice sau alergice. Parestesiile localizate ale limbii pot, de exemplu, să apară cu simptome de alergie orală după consumul anumitor alimente.
Gusa malignă
Definiție
Termenul de gusa malignă se referă la neoplazii maligne ale glandei tiroide.
Frecvență și tipuri
Cele mai frecvente sunt carcinomele diferențiate, în special carcinomul papilar tiroidian; acesta este cea mai frecventă variantă histologică. Entități rare și mai agresive, precum carcinomul anaplazic, au un prognostic mult mai sever.
Evoluție clinică și prognostic
Tumorile diferențiate prezintă adesea un prognostic comparativ favorabil, în special când sunt detectate precoce și tratate corespunzător. Vârsta înaintată și histologiile slab diferențiate sunt asociate cu un prognostic mai grav.
Retinopatie
Definiție
Retinopatia diabetică este afectarea vaselor retiniene cauzată de niveluri cronic elevate ale glicemiei.
Fiziopatologie și tablou clinic
Modificările microangiopatice precum microanevrismele, hemoragiile și neoformațiile vasculare conduc la afectarea progresivă a funcției retinei. În timp, acestea pot duce la afectarea vizuală și, dacă nu sunt tratate, la orbire.
Evoluție și importanță
Inițial boala poate fi asimptomatică; examinările oculare regulate sunt importante pentru a detecta devreme stadiile care necesită tratament.
Fibroză chistică
Definiție
Fibroza chistică (mucoviscidoza) este o boală determinată genetic în care o proteină de transport defectă duce la secreții vâscoase în diverse organe.
Manifestări clinice
Manifestările tipice afectează căile respiratorii și pancreasul exocrin: tuse productivă cronică, infecții respiratorii recurente, tulburări digestive datorate malabsorbției și tulburare de creștere sunt frecvente.
Genetică și prognostic
Boala se moștenește autosomal recesiv. Datorită progreselor în tratament, speranța de viață s-a îmbunătățit semnificativ; multe persoane afectate ajung acum la vârsta adultă.
Tensiunea arterială
Măsurarea tensiunii arteriale
Dispozitiv: Sfigmomanometru cu manșetă de umflate, bulb manual și manometru; pentru măsurarea auscultatorie se folosește de obicei un stetoscop.
Principiul măsurării: Manșeta se aplică pe brațul superior și presiunea este modificată astfel încât să apară sunetele caracteristice Korotkoff pe măsură ce aerul iese lent, din care se derivă valorile sistolică și diastolică.
Note importante: Mărimea manșetei, poziția brațului și repausul pacientului afectează acuratețea măsurătorii.
Rata respiratorie
Rata respiratorie
Definiție: Numărul de respirații pe minut.
Orientare clinică: O rată respiratorie crescută (taipnee) este frecvent observată în suferința respiratorie, în timp ce o rată redusă (bradipnee) poate indica tulburări centrale sau metabolice.
Limite de referință (orientative): Taipnee > 20 respirații/min, bradipnee < 12 respirații/min.
Saturația oxigenului
Saturația oxigenului (SpO2)
Metoda de măsurare: Măsurare noninvazivă cu un pulsoximetru, care este de obicei atașat de deget, degetul de la picior sau lobul urechii și indică saturația arterială periferică a oxigenului.
Semnificație: Saturația măsurată oferă o indicație a funcției de oxigenare a sângelui; măsurătorile pot fi afectate de perfuzie slabă, mișcare sau contaminanți la locul de măsurare.
Temperatura corporală
Temperatura corporală
Metode de măsurare: Măsurătorile pot fi efectuate rectal, oral sau axilar; alegerea metodei depinde de vârstă, situația clinică și acuratețea dorită.
CRP
Denumire:
Proteina C reactivă (CRP) este o proteină de fază acută produsă în ficat, a cărei concentrație crește în sânge în timpul proceselor inflamatorii.
Semnificație de laborator:
CRP servește ca marker nespecific pentru inflamație și infecție și poate fi folosită pentru a monitoriza evoluția măsurilor terapeutice. De obicei răspunde mai rapid la modificările stării inflamatorii decât viteza de sedimentare a hematiilor.
Limitări:
CRP nu este specifică pentru o cauză anume; valori crescute pot apărea și în caz de leziuni tisulare sau inflamație sistemică și trebuie evaluate în context clinic.
Viteza de sedimentare a hematiilor
Definiție:
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH; uneori menționată prin abrevieri precum ESR sau BSG) indică cât de departe se scufundă eritrocitele într-un sânge anticoagulat în decurs de 60 de minute.
Bază fizică și factori influențatori:
Sedimentarea este influențată de proteinele plasmatice (de ex., fibrinogen, imunoglobuline), precum și de proprietățile eritrocitelor (formă, număr); vârsta, sexul și anemia pot modifica de asemenea VSH.
Aplicare clinică:
VSH este un marker nespecific al inflamației și al evoluției bolii care răspunde mai lent la modificări decât CRP și trebuie întotdeauna interpretat în corelație cu alte constatări.
Frotis sanguin periferic
Scop:
Un frotis sanguin periferic este utilizat pentru evaluarea morfologică a celulelor sanguine pentru a determina, de exemplu, formele leucocitare, anomaliile eritrocitare și pentru a susține numărătoarea diferențială a leucocitelor.
Tehnică:
O picătură de sânge se plasează la marginea unei lamă. O a doua lamă este folosită sub un unghi mic (aproximativ 30–45°) pentru a întinde uniform sângele înainte, astfel încât să se obțină o zonă subțire cu un „margine de pene”. Frotisul trebuie uscat în aer înainte de a fi colorat.
Colorare și evaluare:
După uscarea la aer, preparatul este tratat cu serii adecvate de coloranți citologici (de ex., May-Grünwald-Giemsa sau Pappenheim) și apoi examinat microscopic pentru morfologia celulară și distribuția celulelor.
PacientSalutare: Dl./Dna. Medic Șef ……….., Aș dori să vă prezint pacienta dna Laura Hack. |
Data04/09/2025 |
| Vârstă18 ani | Greutate70 kg | Înălțime174 cm |
Alergii (cuvinte cheie)
Fotosensibilizare (sunătoare)
Alergie la polen (rino-conjunctivită)
Alergii alimentare (migdale, arahide → parestezii ale limbii)
Consum de substanțe / droguri (cuvinte cheie)
Nefumătoare
bere ocazional
trei episoade de consum de cannabis
Istoricul social (cuvinte cheie)
Desenator tehnic
locuiește cu mama
necăsătorită, relație stabilă
Antecedente familiale (cuvinte cheie)
Tată: gușă malignă, decedat la 62 de ani.
Mamă: 58 de ani, diabet zaharat tip I, vedere redusă stângă din cauza retinopatiei diabetice
Frate: 21 de ani, fibroză chistică cu tuse cronică, dispnee, susceptibilitate crescută la infecții
Medicație (cuvinte cheie)
Pompă de insulină
Unguent cu cortizon
Ibuprofen 400 mg la nevoie
Capsule de sunătoare
Istoric (propoziții complete)
Pacienta s-a prezentat cu febră până la 38,4 °C de două zile, adenopatie cervicală, durere în gât ca înjunghiere și mialgii. Prodromal au fost circa o săptămână febră de grad mic, pierderea apetitului și cefalee.
Concomitent s-a plâns de tuse uscată iritativă, xerostomie, două episoade de frison, fetor ex ore și senzație de presiune în epigastru.
O adenopatie bilaterală, palpabil moale, mobilă și dureroasă a fost mai pronunțată posterior.
Conjunctivită, rinită, dispnee, răgușeală, tulburări gastrointestinale și erupții cutanate au fost negate. Două doze de paracetamol 500 mg nu au avut efect.
Conform declarației ei, prietenul ei a dezvoltat simptome similare cu circa două săptămâni mai devreme și a prezentat o erupție după administrarea de ampicilină.
Pacienta a raportat de asemenea participarea la Oktoberfest acum aproximativ două luni.
Anamneza vegetativă este în mare parte neimportantă, cu excepția unei diete vegane cu flatulență după usturoi/ceapă și insomnie de la decesul tatălui, în prezent agravată.
Diagnosticul suspectat – diagnostice diferențiale (propoziții complete)
Clinic există suspiciunea de mononucleoză infecțioasă (infecție cu EBV). Diferential, este posibilă o amigdalită bacteriană și o infecție primară cu CMV. Un limfom este în prezent puțin probabil.
Abordare ulterioară – terapie (propoziții complete)
Pentru confirmarea diagnostică sunt indicate hemograma, enzimele hepatice și testele serologice (EBV). Se recomandă terapie simptomatică cu analgezice/antipiretice (de ex. ibuprofen) și aport adecvat de lichide. Odihna fizică cu evitarea sporturilor de contact este indicată pentru a nu risca o posibilă splenomegalie.
1. Vârstă
2. Plângerea principală
1. de regulă 15–24 ani
1. asimptomatic
2. febră apărută de 2–3 zile, adenopatie cervicală, dureri în gât înţepătoare, mialgii
3. Simptome însoţitoare
3. tuse uscată iritativă, frisoane, halitoză (foetor ex ore), senzaţie de presiune în epigastru (sugestivă pentru splenomegalie), peteşii palatinale, inflamaţie faringiană (faringită), exantem maculopapulos sau morbilliform, xerostomie
4. Prodromal
5. Anamneză de expunere
4. de aproximativ o săptămână febră uşoară, inapetenţă şi cefalee
1. contact cu o persoană din anturaj cu simptomatologie similară
2. participare la un eveniment aglomerat
6. Examinare
Neck
6. Parametri vitali, peteşii pe bolta palatină (de ex. la infecţia cu streptococ), „limbă în căpşună” în scarlatină,
Status ganglionar: cervical, accent posterior (în aria inelului faringian Waldeyer), bilateral, moale, mobil, dureros la palpare
Examinare abdominală: hepatomegalie sau splenomegalie
Auscultaţie (suspiciune pneumonie): raluri fine cu bule, sunete respiratorii bronşiale
7. Diagnostice diferenţiale
1. Sindrom mononucleoză-asemănător: EBV (Epstein-Barr-Virus), CMV (citomegalovirus), HIV (infecţie acută HIV)
2. Faringită bacteriană: Streptococcus pyogenes din grupa A
3. Cauze virale ale faringitei: adenovirusuri, rinovirusuri, virusuri gripale
4. Nu se aplică: limfom, toxoplasmoză
8. Laborator
Laborator: hemogramă diferenţială, CRP, VSH, parametri de retenţie renală
Hemogramă: leucocitoză cu celule mononucleare
Frotis sanguin: limfocite atipice (celule Pfeiffer sau limfoide, limfocite T activate)
Test rapid: test rapid EBV (anticorpi heterofili)
Gold standard: detectarea VCA-IgM
Sero: anticorpi EBNA apar abia mai târziu
9. Conduită ulterioară
10. Terapie
9. Hepato- sau splenomegalie: sonografie
1) autolimitantă şi, de regulă, nu necesită terapie specifică: paracetamol, ibuprofen
2) După remiterea simptomelor, în caz de splenomegalie clinic semnificativă se va evita practicarea sporturilor cu efort fizic intens timp de 3–4 săptămâni.
11. Agent patogen
11.
Virusul Epstein-Barr (EBV)
Transmisie: salivă, copilărie timpurie (obiecte), adolescenţă (sărut)
Celule ţintă: limfocite B
Perioadă de incubaţie: 30–50 zile
Exantem: în special după administrarea de ampicilină
12. Complicaţii
Astenie şi oboseală: adesea persistente luni de zile
Ruptură de splină
Boală limfoproliferativă post-transplant (PTLD)
Anemie hemolitică autoimună, neutropenie, trombocitopenie
Limfom Burkitt, subtip de limfom Hodgkin, limfom al SNC
13. Imaginaţi-vă acum: Cum aţi relata în mod tipic o mononucleoză infecţioasă?
I
13. Pacienta s-a prezentat cu febră de două zile până la 38,4 °C, adenopatie cervicală, dureri în gât înţepătoare şi mialgii. În perioada prodromală a avut timp de aproximativ o săptămână febră uşoară, inapetenţă şi cefalee.
Însoţitor, a reclamat tuse uscată iritativă, xerostomie, două episoade de frisoane, halitoză şi senzaţie de presiune în epigastru.
13. Imaginaţi-vă acum: Cum aţi relata în mod tipic o mononucleoză infecţioasă?
II
13. Adenopatie bilaterală, palpator moale, mobilă şi dureroasă la palpare, mai pronunţată posterior.
Au fost negate rinoconjunctivită, dispnee, răguşeală, tulburări gastrointestinale şi exanteme cutanate.
Conform declaraţiilor pacientei, prietenul ei a dezvoltat cu două săptămâni în urmă simptome similare şi un exantem asociat administrării de ampicilină. De asemenea, cu două luni în urmă a frecventat Oktoberfest.
Termeni generali:
1. Febră
2. ganglioni cervicali/ noduli măriţi la gât
3. durere la înghiţire
4. dureri musculare
5. simptome prodromale
6. lipsa poftei de mâncare
7. cefalee
8. Uscăciunea gurii
Termen tehnic:
1. Pirexie
2. Limfadenopatie cervicală
3. Odinofagie
4. Mialgie
5. Prodromal
6. Inapetență
7. Cefalee
8. Xerostomie
Termen general:
9. Faringită
10. Depuneri pe amigdale
11. Respirație urât mirositoare
12. Regiunea epigastrică
13. Conjunctivită
14. Rinită
15. Tulburare a gustului (gust diminuat)
16. Constatări otologice
Termen tehnic:
9. Faringită
10. Exsudate pe amigdale
11. Respirație fetidă
12. Epigastru
13. Conjunctivită
14. Rinită
15. Hipogeuzie
16. Constatări otologice
Termen general:
17. Respirație rapidă
18. Puls rapid
19. Dispnee
20. Greață
21. Vărsături
22. Dureri abdominale
23. Diaree
24. Erupție cutanată
Termen tehnic:
17. Tahipnee
18. Tahicardie
19. Dispnee
20. Nausea
21. Emesis
22. Dureri abdominale
23. Diaree
24. Exantem cutanat
1) Instrumente pentru examinarea faringelui
2) Diagnosticarea unei tonsilite bacteriene cauzate de Streptococcus pyogenes (GAS)
1) O spatulă și o sursă de lumină, de ex. o lampă frontală sau o lanternă
2) Suspiciune clinică
Exsudat faringian → test antigen rapid (RADT)
Dacă rezultatul este negativ → cultură bacteriologică
fachleiterinfo@gmail.com
instagram.com/fachleiterinfo
fachleiterinfo@gmail.com
instagram.com/fachleiterinfo





