Salutare
Bună ziua, Dl./Dna Medic Șef ………..,
Aș dori acum să vă prezint pacienta Susanne Holst.
Are 63 de ani, 1,70 m înălțime și cântărește aproximativ 88 kg. Indicele de masă corporală (BMI) este 30,4 și prin urmare în intervalul obezității.
Istoricul prezentării
Pacienta s-a prezentat astăzi pentru o durată de 2 luni de dispnee la efort și o senzație de constricție și presiune toracică .
A afirmat că evoluția a fost lent progresivă și s-a agravat în special în ultimele patru zile.
Simptomele pacientei cresc considerabil la urcatul scărilor până la etajul întâi . După aceea are nevoie să se oprească pentru două până la trei minute înainte de a putea continua. Mersul pe distanțe mai lungi este de asemenea limitat. Distanța obișnuită între două stații de autobuz pe care acum o poate parcurge doar jumătate (aprox. 200 metri) fără pauză.
În plus, conform relatării sale, apar dureri retrosternale, înjunghietoare precum și presive iradiind în brațul stâng și în gât. Intensitatea durerii este de aproximativ 2 până la 3 din 10.
Mai mult, s-a plâns de ortopnee (doarme cu două perne) și de un edem la nivelul ambelor picioare care există de 4 zile.
(A adăugat că pantofii o dor în special seara.)
A menționat următoarele simptome asociate:
Oboseală, Lipsă de inițiativă, Tahipnee, Tuse iritativă, Amețeli la schimbarea poziției, Hipersudorație, Nicturie cu 2 până la 3 treziri nocturne pentru toaletă precum și sforăit nocturn (apnee în somn?!).
Întrebări despre Greață, Vărsături, tahicardie, pierderea cunoștinței, atacuri de panică, paloare și durere la nivelul piciorului au fost negate.
A menționat că nu există lift.
Conform pacientei, nu a consultat încă un medic pentru că pur și simplu nu a avut energia necesară.
Anamneza autonomă
Anamneza autonomă a relevat următoarele anomalii: Pierderea poftei de mâncare de aproximativ două luni, totuși o creștere în greutate neintenționată de aproximativ 3 kg în ultima săptămână.
Pacienta a relatat dificultăți în a adormi și a menține somnul (insomnie), din cauza stresului legat de muncă precum și a nicturiei nocturne și a ortopneei.
Suferă, de asemenea, de constipație de lungă durată constipație.
Antecedente personale patologice
Antecedentele medicale includ următoarele:
Pacienta a avut diabet zaharat tip 2de aproximativ zece ani. Conform relatării sale, diabetul zaharat este în prezent slab controlat. Valorile glicemiei fluctuează. Acum șase luni a existat o posibilă decompensare severă cu o glicemie de 700 mg/dL, pentru care a trebuit tratată spitalizat timp de două zile. Până în prezent nu au apărut sechele.
|
Fără diabet |
Prediabet |
Diabet |
|
|
Glicemie pe nemâncate |
< 100 mg/dl |
100–125 mg/dl |
≥ 126 mg/dl |
|
Glicemie aleatorie |
– |
– |
≥ 200 mg/dl |
|
HbA1c |
< 5,7 % |
5,7–< 6,5 % |
≥ 6,5 % |
|
OGTT (valoare la 2 h) |
< 140 mg/dl |
140–199 mg/dl |
≥ 200 mg/dl |
Potrivit pacientei, are hipertensiune arterială de 10 ani, care este în prezent insuficient controlată. Diagnosticul a fost stabilit prin monitorizare tensională de 24 de ore. Până în prezent nu au apărut sechele.
|
sistolice (mmHg) |
diastolice (mmHg) |
Tratament |
|
|
Tensiune arterială normală |
< 120 |
< 70 |
– |
|
Tensiune arterială crescută |
120–139 |
70–89 |
+ |
O hipercolesterolemie este cunoscută de 10 ani.
A adăugat că are fibrilație atrialăde trei ani. Valoarea actuală a INR este 2,6.
A fost internată acum 20 de ani pentru pancreatită. Cauza nu este documentată.
Cu aproximativ 35 de ani în urmă a suferit o fractură de coastă în timp ce juca volei , care a fost tratată conservator cu o fașă.
Intervenții chirurgicale anterioare
Acum trei ani a avut o artroplastie totală Endoprotetica totală (TEP) de șold drept implantată.
Notă: Când o afirmație poate fi confirmată obiectiv printr-un examen medical – de exemplu prin cicatrici vizibile – indicativul este adecvat. (Nu are loc examen fizic în cadrul examenului clinic de specialitate.)
Ginecologie
În anamneza ginecologică pacienta a declarat două nașteri vaginale spontane, necomplicate, acum aproximativ 40 și 35 de ani.
Menopauza există de aproximativ 12 ani, cu bufeuri ușoare ocazionale.
Acum trei luni, conform pacientei, la mamografie s-a depistat o modificare suspectă la sânul drept; investigații suplimentare sunt planificate pentru săptămâna viitoare.
Medicație
În prezent, conform prescripției actuale, pacienta ia următoarele medicamente:
• Bisoprolol 5 mg o dată pe zi
• Lisinopril 10 mg o dată pe zi
• Metformin 500 mg de două ori pe zi
• Atorvastatin 40 mg seara
• Marcumar ¼ comprimat zilnic, ½ comprimat duminica (se planifică trecerea la Eliquis)
• Laxoberal la nevoie
• Supliment de fier (OTC, farmacie), luat la fiecare 2–3 zile.
Notă: Când o afirmație poate fi confirmată obiectiv printr-o observație medicală – de exemplu pe baza unei prescripții – indicativul este adecvat.
Alergii:
Pacienta a declarat următoarele alergii:
După o înțepătură de albină a făcut șoc anafilactic, motiv pentru care poartă un EpiPen.
Are, de asemenea, alergie la amoxicilină, care s-a manifestat ca urticarie și dispnee. Această reacție a apărut acum 20 de ani în timpul tratamentului pentru pneumonită.
Noxae
În anamneza noxelor pacienta a precizat că este nefumătoare de 4 ani; anterior a fumat un pachet de țigări pe zi timp de peste 30 de ani (30 pacheți-an). Consumului actual de alcool este aproximativ un pahar de vin spumant pe zi. În trecut a folosit ocazional THC.
Istoric social
Pacienta este vânzătoare într-un magazin de îmbrăcăminte și locuiește singură într-un apartament.
În anamneza socială pacienta a declarat că este vânzătoare într-un magazin de îmbrăcăminte și locuiește singură într-un apartament. Are doi copii și trei nepoți. Unul dintre nepoți are o mică congenitală Defect septal atrial (ASD).
Activitate fizică: –
Anamneza familială
În antecedentele familiale pacienta a relatat că tatăl ei (83 de ani) a avut un carcinom pancreatic care a fost tratat chirurgical cu un an în urmă; a decedat la șase luni după procedură.
Mama (84 de ani) este dementă și locuiește într-un azil; la vârsta de 52 de ani a fost operată pentru un carcinom abdominal din cauza sângerării și durerii abdominale.
Diagnostice suspectate și diferențiale
Din punctul meu de vedere informațiile anamnestice – și anume dispnee la efort, durere toracică, oboseală, ortopnee, edem la nivelul picioarelor și nicturie – indică cel mai probabil insuficiență cardiacă. Pacienta are multiple factori de risc: obezitate, lipsă de activitate, hipertensiune arterială, diabet zaharat și dislipidemie.
Pe baza anamnezei pacienta poate fi clasificată ca NYHA clasa III.
În contextul unei bronhopneumopatii cronice obstructive o tuse productivă cronică este tipic așteptată ca simptom principal.
Un edem poate apărea și în contextul nefropatiei diabetice în cazul diabetului zaharat de lungă durată și hipertensiunii arteriale; totuși, aceasta nu explică celelalte simptome.
Un embolism pulmonar apare de obicei acut; o tromboză venoasă profundă (DVT) este adesea prezentă de asemenea.
Investigații diagnostice
examen fizic
Din moment ce simptomele și factorii de risc indică puternic o decompensare a insuficienței cardiace, în acest caz trebuie organizată internarea spitalicească deja după anamneză, urmată de un examen fizic amănunțit. Mai întâi se înregistrează semnele vitale – incluzând frecvența cardiacă, tensiunea arterială, frecvența respiratorie, saturația oxigenului și temperatura corporală. Urmează un examen fizic țintit.
Începem cu inspecția și căutăm posibile edeme, paloare, distensie jugulară sau alte anomalii vizibile. Urmează palparea, de exemplu pentru a evalua sensibilitatea la palpare și pulsurile periferice (de ex., A. radialis sau A. tibialis posterior). Se poate verifica și prezența edemului cu godet. În pasul următor se efectuează percuția percuție – printre altele pentru a evalua posibile modificări pulmonare sau hepatosplenomegalie. În final, auscultăm inima și plămânii pentru a detecta sunete respiratorii patologice sau sunete cardiace anormale.
În insuficiența cardiacă putem, de exemplu, auzi crepitații la bazele pulmonare – indicând congestie pulmonară – precum și un al treilea zgomot cardiac (ritm de galop), care sugerează disfuncție diastolică.
Apexul cardiac se situează în general în spațiul intercostal V pe linia medio-claviculară stângă. Palparea impulsului apical oferă informații despre dimensiunea inimii și contractilitate. Un impuls apical deplasat sau proeminent la palpare poate indica insuficiență cardiacă stângă.
În plus, semne de distensie jugulară și un reflux hepato-jugular pozitiv ar trebui verificate, deoarece pot indica insuficiență cardiacă dreaptă.
Teste de laborator
La suspiciunea de insuficiență cardiacă un hemogramă completă, proteina C reactivă, electroliți, proteina C reactivăelectroliții, profilul lipidic, parametrii funcției renale, valorile hepatice, TSH (hormonul stimulator tiroidian), HbA1c, glicemia pe nemâncate, parametrii de coagulare, D-dimeri?! precum și Peptid natriuretic de tip B (NT-proBNP) trebuie măsurat.
Pentru a exclude un sindrom coronarian acut, troponină I sau T precum și CK-MB trebuie măsurate.
Diagnostic anatomical
Electrocardiogramă
O ECG se efectuează prin plasarea electrodelor pe pielea toracelui, brațelor și picioarelor pentru a înregistra activitatea electrică a inimii.
Pe ECG, insuficiența cardiacă prezintă adesea modificări nespecifice, cum ar fi tahicardia (de ex., fibrilație atrială), semne de hipertrofie ventriculară stângă, lărgirea complexului QRS, depresii ale segmentului ST sau inversii ale undei T, precum și indicații ale infarctelor miocardice anterioare (de ex., unde Q patologice).
Evaluări
Tahicardie sinusală cu o frecvență cardiacă de 120/min. Porțiunea terminală negativă lărgită și adâncită a undei P în V1 poate indica dilatarea atriului stâng. Unde R înalte în V5/V6 și unde S adânci în V1/V2, precum și depresii ST și unde T negative în derivările I și V3–V6 sunt compatibile cu hipertrofie ventriculară stângă. Confirmarea anatomică se obține prin ecocardiografie.
Ritm sinusal la o frecvență normală de 75/min. O undă P bifazică în V1 poate fi normală; porțiunea terminală negativă lărgită și adâncită poate indica dilatarea atriului stâng. Unde R înalte în V5/V6 și unde S adânci în V1/V2 pot sugera hipertrofie ventriculară stângă. Confirmarea anatomică se obține prin ecocardiografie.
Infarct miocardic inferoposterior cu suspiciune de afectare ventriculară dreaptă. Pentru evaluare suplimentară, înregistrați și V7–V9 și V3R/V4R.
Radiografie toracică
Pacientul își scoate bijuteriile și hainele din zona toracică. Stă în picioare sau pe scaun, cu fața spre placa de raze X. În timpul expunerii i se cere să inspire adânc și să rețină scurt respirația. Sunt evaluate, printre altele, silueta cardiacă (de ex. în hipertrofia cardiacă), marcajele vasculare (semne de congestie pulmonară sau stază) și eventualele semne de edem pulmonar.
Ecocardiografie:
Ecocardiografia este o tehnică imagistică folosită pentru evaluarea structurii și funcției cardiace, a mișcării pereților și a valvelor inimii prin ultrasunete. Pentru ecocardiografia transtoracică (TTE) nu este necesară o pregătire specială. Pacientul stă de obicei în decubit lateral stâng în timp ce sonda este plasată pe peretele toracic pentru a afișa diferite planuri cardiace. Printre altele, Fracția de ejecție (FE) poate fi măsurată, un parametru important pentru evaluarea funcției de pompa a ventriculului stâng.
Un ecocardiogramă, numită și ultrasonografie cardiacă, va arăta că pacientul are fie o fracție de ejecție redusă (mai mică de 40%), fie o fracție de ejecție moderat scăzută (între 40 și 50%), fie o fracție de ejecție păstrată.
(Pentru ecocardiografia transesofagiană (TEE) pacientul trebuie să fie în post alimentar aproximativ șase ore. Înainte de examinare se oferă informații și, dacă este necesar, se administrează sedare. În timpul TEE, o sondă cu ultrasunete este introdusă prin esofag pentru a obține imagini detaliate ale inimii, în special ale valvelor și atriilor.)
Tratament
Modificarea stilului de viață
• Reducerea greutății
• activitate fizică regulată
• reducerea consumului de sare
Măsuri generale acute
• Monitorizare: monitorizare ECG, tensiune arterială, frecvența cardiacă, saturație de oxigen
• Terapie cu oxigen: Doar dacă SpO₂ < 90% sau există semne clinice de hipoxie
Terapie
|
Clasificare |
Strategia de tratament (pretins necesară) |
|
|
Stadiul A |
Controlul greutății, exercițiu fizic regulat, renunțarea la fumat, abținerea de la alcool și droguri, tratamentul hipertensiunii arteriale, al diabetului și al dislipidemiei |
|
|
Stadiul B |
NYHA 1 |
Stadiul A + IECA sau BRA ± beta-blocant ± defibrilator cardioverter implantabil (ICD) |
|
Stadiul C |
NYHA 2 NYHA 3 |
Stadiul A + diuretic + IECA sau ARNI + beta-blocant + antagoniști ai receptorilor mineralocorticoizi ± glicozide cardiace ± dinitrat de izosorbid/ hidralazină ± ivabradină ± defibrilator cardioverter implantabil (ICD) sau sisteme de pace biventriculare |
|
Stadiul D |
NYHA 4 |
|
|
Clasificarea insuficienței cardiace după New York Heart Association |
|
|
NYHA I |
Pacienții nu au limitări fizice și nu prezintă simptome în timpul activităților fizice obișnuite din viața de zi cu zi. |
|
NYHA II |
Activitatea fizică obișnuită provoacă simptome ușoare și conduce la o ușoară limitare a toleranței la efort. |
|
NYHA III |
Pacienții sunt confortabili doar în repaus; activitatea fizică sub cea normală provoacă simptome. |
|
NYHA IV |
Simptomele insuficienței cardiace apar chiar și în repaus, iar chiar și o activitate fizică ușoară provoacă simptome. |
|
Stadiul A |
Pacienți cu risc fără boală structurală a inimii sau simptome |
|
Stadiul B |
Boală structurală a inimii fără simptome. |
|
Stadiul C |
Boală structurală a inimii cu simptome. |
|
Stadiul D |
Simptome refractare la terapie, necesitând adesea măsuri specializate. |
Angiografie coronariană:
Angiografia coronariană permite evaluarea arterelor coronare și tratamentul țintit al stenozei sau ocluziilor.
Angiografia este o procedură minim invazivă pentru imagistica și, dacă este necesar, tratarea arterelor folosind raze X și substanță de contrast. După dezinfectarea locului puncției, substanța de contrast este injectată printr-o arteră mare precum artera femurală sau artera radială. Sunt apoi realizate imagini radiografice pentru a vizualiza fluxul sanguin și eventualele tromboze sau stenoze. În unele cazuri această procedură este înlocuită de ecografia duplex deoarece este neinvazivă și nu necesită substanță de contrast. Procedura durează de obicei 30 până la 60 de minute și nu necesită pregătire complexă. Dacă este necesar, se poate efectua în același timp o măsură terapeutică, de exemplu prin utilizarea unui cateter-balonaș sau a unui stent pentru tratarea stenozei vasculare. Angiografia presupune riscuri precum sângerare, infecție, reacții alergice la substanța de contrast și, rar, leziuni vasculare sau disfuncție renală.
Extra
Nume:
Dl. Haas, Dl. Schieler, Dna. Fischer, Herbert Nordheide
Profesiee:
Grădinar, cîlăreț (cooper)
Detalii:
Astăzi am vizitat-o pe strănepoata mea pentru că era ziua ei de naștere.
A resimțit o senzație de presiune în piept în timpul muncii.
Anamneză personală:
Intervenție endoscopică pentru hiperplazie benignă de prostată acum 5 ani
Dureri de cap tensionale
Artroplastie totală de genunchi (TEP)
Hipotiroidism
Fractură de gât femural după o cădere
Biopsie de sân pentru o tumoare, rezultat: benign
Status post nucleotomie acum 3 ani din cauza unui prolaps discal lombar. În consecință există lombalgie, tratată la nevoie cu ibuprofen 400 mg.
Alergii:
Acarieni din praful casnic: rinoconjunctivită
Alergie la mesteacăn cu rinoconjunctivită
Medicație:
xarelto
Anamneză familială:
Tată: carcinom pulmonar
Mamă: demență
Mama a decedat din cauza unui carcinom cervical
Social:
văduv de 2 ani (carcinom mamar)
Soțul a murit din cauza unei septicemii.
Întrebări
1. Trebuie să rămân aici peste noapte? Trebuie să am grijă de fiul meu – el nu poate rămâne singur. Ce ar trebui să fac acum?
Înțeleg că fiul dumneavoastră este foarte important pentru dumneavoastră. Internarea este necesară din punct de vedere medical, dar vă sprijinim cu plăcere în găsirea unei soluții bune împreună cu serviciile sociale sau familia.
2. Cât alcool este prea mult zilnic?
Pentru bărbați: nu mai mult de 24 g alcool pur/zi
Pentru femei: nu mai mult de 12 g alcool pur/zi
Aproximativ 10–12 g alcool pur se regăsesc în 0,25 l bere, 0,1 l vin spumant, 0,1 l vin
3. Ce diagnostice s-ar lua în considerare la un pacient mai tânăr cu simptome similare?
La un pacient mai tânăr cu simptome de insuficiență cardiacă se iau în considerare în primul rând cardiomiopatiile, pericarditele, miocarditele, malformațiile congenitale cardiace și cauzele hormonale precum hipertiroidismul. Abuzul de substanțe (de ex. alcool sau droguri) ar putea de asemenea fi un factor declanșator posibil.
4. Poate o infecție asemănătoare gripei declanșa insuficiența cardiacă?
Da, o infecție asemănătoare gripei (în special cauzată de virusuri precum influenza sau Coxsackie) poate, în cazuri rare, să provoace miocardită (inflamația mușchiului cardiac). Aceasta poate duce la insuficiență cardiacă acută sau, ulterior, cronică.
5. De ce apare nicturia la pacienţii cu insuficienţă cardiacă?
În timpul zilei, în insuficienţa cardiacă, lichidul se acumulează în membrele inferioare, în special în poziţie ortostatica. Când pacientul se întinde, lichidul se redistribuie mai uniform în corp, crescând volumul sanguin circulant. Perfuzia renală îmbunătăţită în poziţie supină stimulează funcţia renală, producând mai multă urină. Acest lucru determină necesitatea de a urina mai frecvent noaptea.
6. De ce apare frecvent tusea în insuficienţa cardiacă?
Tusea şi ortopneea în insuficienţa cardiacă rezultă din congestia lichidă în plămâni datorită insuficienţei cardiace stângi. Iritaţia căilor respiratorii duce de obicei la o tuse uscată, iritantă, care apare mai ales noaptea sau în timpul culcatului.
7. De ce se ameliorează exact edemul când pacientul se întinde în timpul somnului?
În insuficienţa cardiacă, edemul se ameliorează când pacientul se întinde deoarece gravitaţia nu mai acţionează asupra picioarelor. Acest lucru permite întoarcerea sângelui venos la inimă mai eficient.
8. Care sunt avantajele trecerii de la Marcumar la Eliquis?
Eliquis (apixaban) — la fel ca alte anticoagulante orale directe — are avantaje faţă de Marcumar (fenprocoumon) prin faptul că nu necesită monitorizarea INR în mod regulat, există mai puţine interacţiuni alimentare, iar riscul global de sângerare, în special sângerarea intracraniană, este mai mic.
9. Cum se poate explica că pacienta continuă să prezinte simptome în ciuda tratamentului?
Explicaţii posibile includ ajustarea terapeutică insuficientă, un stadiu avansat al bolii, aderenţă scăzută la medicaţie sau prezenţa unor factori de stres adiţionali precum infecţii, aritmii sau comorbidităţi
10. Ce riscuri sunt asociate consumului de răşină de cannabis (hashish)?
Consumul de hashish poate duce, printre altele, la probleme de concentrare, lipsă de motivaţie, anxietate, psihoză şi dependenţă. Mai ales la adolescenţi poate afecta negativ dezvoltarea creierului.
11. Ce aţi recomanda pacientei în viaţa de zi cu zi pentru a-şi gestiona alergia la acarienii prafului domestic?
Pentru o alergie la acarienii prafului, pacienta ar trebui să spele lenjeria de pat săptămânal la cel puţin 60 °C şi să păstreze dormitorul rece şi uscat. Trebuie evitate, pe cât posibil, covoarele, draperiile şi mobilierul tapiţat sau curăţate regulat. Aspirarea cu un aparat echipat cu filtru HEPA este, de asemenea, importantă — de preferat să nu fie efectuată chiar de pacientă
Note
IMC
Indicele de Masă Corporală (IMC)
IMC-ul este o măsură simplă, printr-un raport, folosită pentru a clasifica greutatea corporală. Se calculează prin împărţirea greutăţii în kilograme la pătratul înălţimii în metri. Clinic, valoarea este folosită pentru a estima subponderalitatea, greutatea normală, supraponderalitatea şi obezitatea; un IMC de aproximativ 30 sau mai mare este clasificat ca obezitate.
Dispnee
Dispneea în insuficiența cardiacă apare în principal din cauza congestiei pulmonare datorate creșterii presiunilor de umplere stângi și poate apărea atât la fracție de ejecție redusă, cât și la fracție de ejecție păstrată.
senzație de apăsare sau presiune toracică
O senzație de apăsare sau presiune toracică, în special retrosternală, poate indica angină pectorală.
până la primul etaj
Dispneea la urcatul scărilor până la primul etaj poate corespunde insuficienței cardiace NYHA II–III.
două până la trei minute
Când urcă la primul etaj, apare dispneea astfel încât pacientul are nevoie de o pauză de două până la trei minute. În absența simptomelor în repaus, aceasta corespunde mai degrabă NYHA III.
Distanța obișnuită dintre două stații de autobuz
Distanța obișnuită dintre două stații de autobuz
Expresia se referă la o distanță uzuală folosită ca reper în viața de zi cu zi (în acest context aproximativ 400 m). Pacienta declară că poate merge doar cam jumătate din această distanță (aprox. 200 m) fără întrerupere. Această informație este utilizată frecvent în practica clinică pentru a aprecia aproximativ distanța de mers și mobilitatea pacientului.
durere retrosternală, înjunghiată precum și apăsătoare
Durerile retrosternale, apăsătoare pot indica ischemie miocardică, de exemplu în angină pectorală sau în sindrom coronarian acut.
Ortopnee
Ortopnee
Ortopneea denotă apariția dispneei în poziție culcată, determinând persoanele afectate să doarmă adesea cu capul și partea superioară a corpului ridicate (aici: două perne). Din punct de vedere fiziopatologic, decubitului favorizează redistribuirea sângelui în torace și poate crește presiunea venoasă pulmonară, conducând la dispnee indusă de efort sau de poziție. Prezența simultană a edemelor bilaterale ale gambelor susține interpretarea clinică ca semn de retenție de lichid sau congestie cardiacă.
Edem la nivelul gambelor
Edemul gambelor, cu creștere spre seară, poate fi explicat în insuficiența cardiacă prin congestie venoasă și acumulare de lichid. În poziție culcată, lichidul se redistribuie noaptea, astfel încât picioarele sunt mai puțin umflate dimineața.
Oboseală
Oboseala în insuficiența cardiacă poate fi explicată printr-un debit cardiac redus și o perfuzie scăzută a mușchilor; poate apărea și la fracție de ejecție păstrată.
Lipsa de energie (antren)
Lipsa de energie în insuficiența cardiacă poate fi legată de debitul cardiac redus și de capacitatea fizică limitată.
Tahipnee
Tahipnee
Definiție și recunoaștere:
Tahipneea denotă o frecvență respiratorie accelerată; în practică clinică este adesea considerată prezentă la o frecvență respiratorie peste circa 20 respirații pe minut.
Semnificație:
O frecvență respiratorie crescută poate indica suprasolicitare respiratorie sau cardiacă, durere, febră sau o tulburare metabolică și necesită evaluare clinică în contextul general.
Tuse uscată
Tuse uscată
Scurtă descriere: O tuse uscată este preponderent neproductivă, spastică, cu puțin sau fără spută.
Relevanță în context: Într-un plămân congestiv retrograd, de exemplu din cauza insuficienței cardiace cu congestie venoasă, o astfel de tuse uscată poate apărea, mai ales în repaus sau noaptea. Poate indica o cauză cardiacă și trebuie evaluată împreună cu alte simptome.
Amețeli
Amețeli ortostatice
Scurtă descriere: Amețelile ortostatice se referă la senzații de amețeală sau tulburări vizuale care apar la scurt timp după ridicarea în picioare sau în urma schimbărilor rapide de poziție.
Explicație probabilă: Astfel de plângeri sunt compatibile cu o scădere ortostatică a tensiunii arteriale, când ridicarea determină o cădere tranzitorie a tensiunii arteriale și astfel o perfuzie cerebrală redusă.
Hiperhidroză
Hiperhidroză
Scurtă descriere: Hiperhidroza denotă transpirație excesivă dincolo de necesarul pentru reglarea temperaturii sau efort fizic.
Note clinice: Poate fi generalizată sau localizată și apare în diverse boli de bază sau ca efect secundar al unor medicamente.
Nocturie
Nocturie
Scurtă descriere: Nocturia înseamnă urinări repetate pe timpul nopții care întrerup ciclul de somn.
Mecanism posibil: Creșterea frecvenței urinare nocturne poate fi promovată de redistribuirea lichidelor în decubit, cu perfuzie renală crescută și diureză amplificată; aceasta este una dintre mai multe explicații posibile și apare în special la anumite afecțiuni cardiace sau de reglare a fluidelor.
Greață
Greață (nausea)
Senzație subiectivă de nevoie de vomă, nu neapărat însoțită de vărsături. În anamneză, greața a fost întrebată în mod specific și negată.
Vomă
Vărsături (emesis)
Expulzia activă a conținutului gastric prin gură. În screening, vărsăturile au fost chestionate și negatede către pacientă.
Pierderea conștienței
Pierderea conștienței
Pierderea temporară sau persistentă a stării de conștiență; sincopa este o cauză frecventă de pierdere tranzitorie a conștienței. Nu s-a raportat pierdere a conștienței în istoricul obținut.
Durere de gambă
Durere de gambă
Diagnostice diferențiale includ tromboza venoasă profundă, insuficiența venoasă cronică și arterioscleroza obliterantă periferică ca cauze importante ale durerii gambelor. În ancheta curentă, durerea gambelor a fost negatată, astfel nu există indicații confirmate pentru aceste afecțiuni.
Pierderea poftei de mâncare
Pierderea poftei de mâncare
Pacienta raportează o apetit redus marcat de aproximativ două luni. Notabil, această pierdere a apetitului există în pofida raportării unei creșteri neintenționate în greutate de circa 3 kg în ultima săptămână.
Creștere în greutate
Creșterea în greutate în insuficiența cardiacă apare adesea din retenția crescută de sodiu și apă conducând la acumulare de lichid.
Insomnie
Insomnie
Pacienta se plânge de dificultăți la adormire și treziri repetate. Ea atribuie tulburările de somn în principal stresului ocupațional; nocturia nocturnă și ortopneea sunt, de asemenea, menționate ca factori contributori.
Constipație
Constipație
Există o tulburare de lungă durată a evacuării intestinale cu plângeri de constipație.
Diabet zaharat tip 2
Definiție: Diabetul zaharat tip 2 este o boală metabolică cronică în care metabolismul glucozei este afectat.
Fiziopatologie: Boala se datorează în principal unei sensibilități tisulare reduse la insulină (insulino-rezistență) combinate cu o secreție insulinică insuficientă de către celulele beta. În contrast, diabetul zaharat tip 1 apare dintr-o reacție autoimună cu distrugere aproape completă a celulelor beta producătoare de insulină și astfel o deficiență absolută de insulină.
Evoluție clinică și semnificație: În lipsa unui control adecvat, pot apărea fluctuații mari ale glicemiei și ocazional hiperglicemii acute severe care pot necesita tratament spitalicesc. Pe termen lung, diabetul de tip 2 necontrolat crește riscul de leziuni vasculare și nervoase, precum și alte complicații.
Hipercolesterolemie
Definiție: Hipercolesterolemia denotă un nivel crescut de colesterol în sânge, cu un LDL crescut fiind deosebit de clinic relevant.
Semnificație clinică: Colesterolul persistent crescut favorizează dezvoltarea modificărilor aterosclerotice în artere și astfel crește riscul evenimentelor cardiovasculare.
Consecință practică: La hipercolesterolemie cunoscută, valorile lipidice sunt de regulă monitorizate și se iau în calcul măsuri pentru reducerea riscului.
Fibrilație atrială
Definiție: Fibrilația atrială este o aritmie cardiacă frecventă în care activitatea electrică în atrii este dezorganizată, conducând la un ritm cardiac neregulat.
Cauze și simptome: Factori declanșatori comuni sunt hipertensiunea arterială, boala coronariană, insuficiența cardiacă, hipertiroidismul sau consumul excesiv de alcool. Persoanele afectate raportează adesea palpitații, puls neregulat, amețeli, dispnee sau oboseală; unii pacienți însă sunt asimptomatici.
Obiectivul tratamentului: Terapia urmărește controlul frecvenței cardiace sau restabilirea ritmului sinusal și asigurarea profilaxiei accidentului vascular cerebral prin anticoagulare. Cardioversia electrică și ablația cu cateter sunt opțiuni intervenționale posibile.
Laborator: Valoarea INR se utilizează pentru monitorizarea terapiei cu antagoniști de vitamina K, întrucât reflectă anticoagularea.
Jocul voleiului
Volei: scurtă descriere
Voleiul este un sport de echipă în care două echipe concurează una împotriva celeilalte peste o plasă centrală. Scopul este de a juca mingea pe terenul advers astfel încât cealaltă echipă să nu o poată returna legal. De regulă se joacă în seturi; regulile disting serviciul, atacul, blocajul și apărarea.
Endoproteză totală
În cazul unei endoproteze totale (TEP), suprafețele articulare deteriorate sunt înlocuite cu componente artificiale din metal, plastic și/sau ceramică. Procedura se ia în considerare pentru durere severă și limitări funcționale semnificative când tratamentele conservatoare sunt insuficiente. Se efectuează sub anestezie generală sau regională. De regulă, sunt necesare cel puțin șase ore fără alimente solide și două ore fără lichide clare înainte de anestezie; indicațiile echipei de anestezie sunt decisive. Complicațiile posibile includ infecții, sângerare, tromboze, embolie pulmonară și slăbirea protezei, precum și deplasarea în cazul protezelor de șold.
Bisoprolol
Bisoprolol: prezentare generală
Grup
Blocant selectiv beta-1 din clasa beta-blocantelor.
Mecanism de acțiune
Blocă în primul rând receptorii adrenérgici beta-1 din inimă, reducând astfel frecvența cardiacă și contractilitatea, ceea ce scade consumul miocardic de oxigen.
Indicații
Utilizat, printre altele, pentru hipertensiune arterială, anumite aritmii cardiace și pentru tratamentul simptomatic al anginei pectorale.
Riscuri/efecte secundare importante
Efectele adverse frecvente sunt oboseala și amețelile; poate provoca și încetinirea ritmului cardiac (bradicardie). Se cere prudență deosebită în insuficiența cardiacă decompensată, bradicardie severă și anumite tulburări circulatorii.
Lisinopril
Lisinopril: profil succint
Grup
Inhibitor al ACE (inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei).
Mecanism de acțiune
Inhibă enzima de conversie a angiotensinei, reducând formarea angiotensinei II; aceasta duce la vasodilatație și la reducerea efectului aldosteronului.
Indicații
Utilizat pentru hipertensiunea arterială și ca parte a terapiei insuficienței cardiace, precum și în urmărirea post‑infarct miocardic în cazurile potrivite.
Riscuri/efecte secundare importante
Efecte secundare cunoscute includ amețeli și ocazional cefalee. Tipic pentru această clasă de medicamente este tusea uscată, iritantă, și riscul de hiperpotasemie; în cazuri rare poate apărea angioedem. În anumite comorbidități și în sarcină utilizarea este contraindicată sau necesită prudență.
Metformin
Metformin
Grup: antidiabetic biguanid.
Efect: Reduce producția de glucoză în ficat și îmbunătățește captarea glucozei în țesuturile periferice prin creșterea sensibilității la insulină.
Utilizare: Folosit în tratamentul diabetului zaharat tip 2 ca parte a terapiei non‑insulinice; indicațiile de dozare trebuie respectate individual.
Riscuri importante: Efectele adverse comune afectează tractul gastrointestinal (de ex., greață, vărsături, diaree). Ocazional pot apărea cefalee sau amețeli. Foarte rar există risc de acidoză lactică, în special în insuficiență renală sau alte situații de risc.
Atorvastatin
Atorvastatin
Grup: inhibitor HMG‑CoA reductază (statină).
Efect: Scade producția endogenă de colesterol în ficat și astfel reduce în special colesterolul LDL din sânge.
Utilizare: Pentru scăderea nivelurilor crescute de colesterol și reducerea riscului cardiovascular; momentul administrării este conform recomandării medicale. Atorvastatina are o durată de acțiune mai lungă decât unele alte statine, astfel încât momentul administrării este mai puțin strict legat de seară.
Riscuri importante: Efecte posibile includ tulburări gastrointestinale, cefalee și simptome musculare până la leziuni musculare severe în cazuri rare. Pot apărea și creșteri ale enzimelor hepatice. Interacțiunile, în special cu inhibitori CYP3A4, pot crește riscul efectelor adverse.
Marcumar
Marcumar (fenprocoumon)
Grup: antagonist oral de vitamină K (derivat coumarinic).
Efect: Inhibă activarea dependentă de vitamina K a factorilor de coagulare, reducând astfel sinteza factorilor funcționali II, VII, IX și X precum și a proteinelor anticoagulante C și S.
Utilizare/monitorizare: Folosit pentru anticoagulare orală; este necesară monitorizare regulată a inhibiției coagulării prin INR. Ajustările dozei se fac individual în funcție de valorile INR.
Riscuri importante: Creștere a riscului de sângerare; numeroase interacțiuni medicamentoase și alimentare influențează efectul. La trecerea la anticoagulante orale directe se impun considerente clinice și măsuri de monitorizare. În cazul sângerării există măsuri specifice de contracarare care trebuie gestionate de către medicii curanți.
Laxoberal
Laxoberal
Grup: stimulente (laxative) cu substanța activă picosulfat de sodiu.
Efect: Este transformat de bacteriile intestinale într‑un metabolit activ care stimulează motilitatea intestinală și astfel favorizează evacuarea intestinală.
Utilizare: Tratament pe termen scurt pentru constipație sau pentru pregătirea intestinului după indicație medicală; utilizare la nevoie, conform prescripției.
Riscuri importante: Efecte comune sunt crampele abdominale și creșterea frecvenței scaunelor. Utilizarea prelungită sau necorespunzătoare poate duce la tulburări electrolitice și efecte de obișnuință; simptomele persistente necesită evaluare medicală.
Defect septal atrial
Defect septal atrial (DSA)
Definiție: Un DSA este o malformație congenitală a septului atrial cu comunicare deschisă între atriul stâng și cel drept.
Caracteristici clinice: Defectele mici adesea rămân asimptomatice pentru mult timp. Defectele mai mari pot provoca dispnee la efort și reducerea toleranței la efort; pe termen lung pot apărea și aritmii cardiace (de ex., fibrilație atrială). În copilărie pot apărea probleme clinice suplimentare în funcție de tipul defectului.
Carcinom pancreatic
Carcinom pancreatic
General: Carcinomul pancreatic este o tumoră malignă a pancreasului, localizată mai frecvent în capul pancreasului.
Prezentare clinică și prognostic: Simptomele timpurii sunt adesea nespecifice, de ex., durere în regiunea abdominală superioară, pierderea apetitului și scădere în greutate; implicarea capului pancreatic poate determina și icter. Boala este frecvent recunoscută doar în stadii avansate, motiv pentru care prognosticul general este rezervat.
Malignități abdominale
„Cancer abdominal” este un termen nespecific colectiv pentru tumori maligne ale organelor genitale feminine. Acestea includ carcinom endometrial (cancer al mucoasei uterine), carcinom cervical (cancer de col uterin), carcinom vaginal, carcinom vulvar și carcinom ovarian (cancer ovarian).
dispnee la efort, durere toracică, oboseală, ortopnee
Combinație de simptome: dispnee la efort, durere toracică, oboseală, ortopnee
Semnificație: Acest complex de simptome indică disfuncție cardiacă și poate sugera în mod specific insuficiență cardiacă stângă. Ortopneea și dispneea la efort sunt simptome tipice ale funcției ventriculare stângi compromise. Factorii de risc prezenți, precum obezitatea, sedentarismul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și dislipidemia, cresc probabilitatea unei cauze cardiogene.
Edem la picioare și nocturie
Edem la picioare și nicturie
Constatări: Umflarea recurentă a gambele, combinată cu creșterea micțiunilor nocturne, poate indica supraîncărcare de volum. Fiziopatologie: În insuficiența cardiacă dreaptă există congestie venoasă și retenție de lichide cu edem periferic; în poziție culcată diureza nocturnă poate crește, ducând la nicturie.
boală pulmonară obstructivă cronică
boală pulmonară obstructivă cronică
Aspect esențial: Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este o boală progresivă a căilor respiratorii cu limitare persistentă a fluxului de aer, care de regulă nu este complet reversibilă.
Caracteristici clinice și cauze: Simptomele principale sunt dispneea la efort și adesea tusea cronică productivă cu spută; exacerbațiile acute apar periodic. Factorii de risc importanți sunt în special fumatul, precum și expunerea pe termen lung la poluanți atmosferici, particule fine sau agenți ocupaționali.
Diagnostic: Diagnosticul definitiv se pune prin teste de funcție pulmonară (spirometrie) pentru a obiectiva un tulburare ventilatorie obstructivă persistentă.
Embolie pulmonară
Embolie pulmonară
Informații esențiale: O embolie pulmonară rezultă din embolizarea materialului trombotic în circulația pulmonară și, de obicei, se prezintă acut cu dispnee, durere pleuritică toracică și uneori sincopă.
Factori de risc și efectul anticoagulării: Factorii de risc tipici sunt coagulopatii asociate malignității, imobilizarea prelungită și leziunea vasculară. Anticoagulația orală în curs reduce riscul evenimentelor tromboembolice, dar nu exclude embolia pulmonară — în special dacă anticoagulația nu este terapeutică.
Diagnosticare: Investigația imagistică pentru confirmarea diagnosticului este angiografia CT toracică; adesea se găsește în paralel o tromboză venoasă profundă la nivelul membrelor inferioare.
decompensat
decompensat
Definiție: „Decompensat” în insuficiența cardiacă descrie starea în care debitul cardiac este atât de afectat încât apar simptome în repaus sau la efort minim (de ex., dispnee marcată, edeme periferice, oboseală severă, ortopnee).
Măsuri acute: O stare decompensată necesită evaluare clinică promptă și adesea internare. Măsurile imediate includ măsurarea semnelor vitale (frecvența cardiacă, tensiunea arterială, frecvența respiratorie, saturația de oxigen, temperatura) și un examen fizic focalizat; urmează investigații de laborator și imagistică pentru a stabili cauza și amploarea.
Tensiunea arterială
Tensiunea arterială
Definiție și semnificație:
Tensiunea arterială denotă forța cu care sângele circulant acționează asupra pereților vaselor. Este împărțită în componentele sistolică și diastolică și este un parametru central pentru evaluarea statusului hemodinamic.
Măsurare și aparatură:
Tensiunea arterială se măsoară fie cu sisteme manuale, fie cu dispozitive oscilometrice automate. Un set manual clasic constă dintr‑o manșetă de braț de mărime adecvată, un dispozitiv pentru insuflare și un indicator de presiune; auscultația se face cu stetoscop. Alegerea metodei și mărimea manșetei influențează acuratețea măsurătorii.
Relevanță clinică:
Verificările regulate ale tensiunii arteriale sunt importante pentru detectarea și monitorizarea tratamentului hipotensiunii și hipertensiunii și pentru evaluarea statusului de volum și circulator, de exemplu în insuficiența cardiacă.
Frecvența respiratorie
Frecvența respiratorie
Definiție:
Frecvența respiratorie este numărul de respirații pe minut și reprezintă un parametru vital fundamental pentru evaluarea funcției respiratorii.
Interval normal și devieri:
La adulți, frecvența respiratorie este de obicei în intervalul aproximativ 12–20 respirații pe minut. O creștere peste acest interval se numește tahipnee; o scădere a frecvenței respiratorii se numește bradipnee.
Saturația de oxigen
Saturația de oxigen
Termen și măsurare:
Saturația de oxigen (SpO2) descrie proporția hemoglobinei legate de oxigen în raport cu hemoglobina totală și se măsoară noninvaziv cu un pulsoximetru.
Interpretare și limitări:
Măsurătoarea oferă indicații rapide despre funcția de oxigenare a sângelui, dar poate fi distorsionată de perfuzia periferică slabă, mișcare, ojă sau anumite otrăvuri/anomalii (de ex., legarea monoxidului de carbon). Evaluarea clinică și, dacă este necesar, gazometria arterială sunt indicate la constatări neclare sau critice.
Temperatura corpului
Temperatura corpului
Definiție și semnificație clinică:
Temperatura corpului este un parametru pentru evaluarea statusului termoreglator. Devierile pot indica infecții, procese inflamatorii sau perturbări ale reglării temperaturii.
Metode și locuri de măsurare:
Măsurătorile temperaturii se efectuează la diferite locuri (oral, axilar, rectal, timpani) și cu diverse dispozitive (termometre digitale, dispozitive infraroșu sau timpani). Locul măsurării influențează valorile obținute și trebuie luat în considerare la interpretare.
Edem
Edem – clasificare și examen clinic
Definiție și test: Edemul sunt acumulări de lichid în interstițiu. Pentru a diferenția, se apasă cu o pernă a degetului mare pe tumefacție câteva secunde; dacă rămâne o adâncitură, se numește edem cu godet.
Cauzele edemului cu godet: Cauze frecvente includ insuficiența cardiacă, insuficiența renală, boli hepatice, insuficiența venoasă sau hipoalbuminemia. Distribuția (bilateral, bilateral la efort, generalizat) ajută la clasificare.
Cauzele edemului fără godet: Tumefacția fără godet este mai tipică pentru limfedem sau modificări mixedematoase (de ex., în hipotiroidism).
Notă clinică importantă: Distincția godet versus fără godet este un element de orientare și conduce la evaluări ulterioare țintite ale cauzei subiacente.
Paloare
Paloare – semnificație și indicații clinice
Ce este paloarea: Paloarea descrie o albire vizibilă a pielii sau a mucoaselor și este un indiciu clinic, nu o diagnostice în sine.
Cauze importante: Cea mai frecventă cauză este anemia datorată conținutului redus de hemoglobină. Alte cauze sunt hemoragia acută, boli cronice cu anemie, precum și vasoconstricția periferică în șoc sau mediu rece.
Examinare: Pentru evaluare se recomandă inspectarea conjunctivelor, mucoasei orale și a patului unghial. Paloarea izolată nu permite o atribuire fiabilă la performanța cardiacă; funcția cardiacă redusă poate contribui secundar la perfuzie precară, dar nu este explicația primară în toate cazurile.
Distensie jugulară
Distensia venoasă jugulară (JVD) – semnificație și cauze
Definiție și examinare: O dilatare vizibilă a venelor gâtului (distensie venoasă jugulară) indică o creștere a presiunii venoase centrale. Evaluarea se face adesea cu pacientul înclinat (30–45°) și prin aprecierea înălțimii undei venoase proeminente.
Cauze tipice: Presiunea venoasă centrală crescută poate rezulta din insuficiența cardiacă dreaptă, afecțiuni pericardice (tamponadă cardiacă, pericardită constrictivă), suprasarcină de volum sau procese obstructive în sistemul venos major.
Semnificație clinică: Distensia venoasă jugulară este un indiciu important pentru creșterea volumului/presiunii sistemice, dar trebuie evaluată întotdeauna în contextul clinic general.
Sensibilitate la palpare
Sensibilitate la palpare – semnificație și diagnostice diferențiale
Ce înseamnă sensibilitatea la palpare: Durerea localizată provocată de palpare se numește sensibilitate la palpare și indică o problemă periferică, adesea musculoscheletală.
Diagnostice diferențiale importante: Cauze comune sunt costocondrita sau alte modificări inflamatorii ale peretelui toracic, leziuni musculare sau tendinoase și fracturi costale. Infecțiile subcutanate sau manifestările timpurii ale herpes zoster pot fi de asemenea dureroase la palpare. Afecțiunile pleuritice sau cardiace, de regulă, nu produc sensibilitate izolată a peretelui toracic.
Relevanță clinică: Locația, mecanismul de declanșare și simptomele însoțitoare sunt cruciale pentru evaluarea ulterioară; sensibilitatea la palpare de una singură nu este specifică pentru un diagnostic unic.
percutat
Percuție
Procedură: Examinatorul așază degetul distal al unei mâini pe zona ce urmează a fi examinată și lovește scurt acest deget de sprijin cu degetul mijlociu al celeilalte mâini. Acest lucru produce evenimente sonore care oferă informații prin calități acustice diferite.
Scop și interpretare: Sunetele produse prin percuție ajută la evaluarea naturii țesutului subiacent. Un sunet relativ mat poate indica o densitate tisulară crescută, așa cum se întâlnește în acumulări de lichid sau consolidări; un sunet tare, timpanic, indică, în schimb, spații umplute cu aer. Percuția este folosită frecvent pentru evaluarea plămânilor și a organelor abdominale superioare.
Semne de distensie venoasă jugulară
Examinarea venelor gâtului (evaluarea semnului distensiei venoase jugulare)
Poziționare și inspecție: Pacientul ar trebui poziționat semi-culcat (aproximativ 30–45°). Observația se face în principal pe partea dreaptă a gâtului, deoarece venele vizibile și pulsațiile lor pot fi evaluate cel mai fiabil aici.
Metoda de măsurare și clasificare: Se determină cel mai înalt punct al pulsației venoase vizibile și apoi se măsoară vertical distanța până la un reper, de obicei unghiul sternului (unghiul lui Louis). O umplere marcat crescută a venelor gâtului comparativ cu normalul indică o presiune venoasă centrală crescută și sugerează posibilă suprasolicitare a inimii drepte.
hepatog Jugular
Reflux hepatojugular (testul abdominojugular)
Procedură: Cu presiune constantă, moderată, se apasă regiunea superioară dreaptă a abdomenului (zona ficatului) pentru câteva secunde în timp ce venele gâtului sunt inspectate simultan.
Evaluare: O creștere susținută a umplerii venoase sau a presiunii jugulare în timpul și după presiune este considerată pozitivă. O creștere persistentă indică o funcție de pompare a ventriculului drept compromisă sau o suprasolicitare crescută a inimii drepte.
hemogramă completă
Hemogramă completă
Scop: Hemograma completă servește evaluării hematologice de bază, în special pentru detectarea sau excluderea anemiei.
Conținut: În mod tipic se folosesc parametri precum hemoglobina, hematocritul și eritrocitele pentru a identifica anemia și a oferi indicii asupra mecanismelor ei.
Proteina C reactivă
Proteina C reactivă (CRP)
CRP este o proteină de fază acută produsă în ficat, care crește în ser în timpul inflamației, infecției sau leziunii tisulare. Servește ca marker inflamator nespecific; valorile crescute pot apărea în pericardită, dar nu sunt specifice pentru această boală și nu dovedesc singure diagnosticul.
Profil lipidic
Profil lipidic
Profilul lipidic include de obicei măsurarea colesterolului total, LDL, HDL și a trigliceridelor. Aceste măsurători sunt folosite pentru evaluarea riscului cardiovascular și planificarea terapiei.
Parametri ai funcției renale
Parametri ai funcției renale
Parametrii de laborator importanți pentru evaluarea funcției renale sunt creatinina serică cu calcularea ratei estimate de filtrare glomerulară (eGFR), ureea sanguină (Urea/BUN) și electroliții. În insuficiența cardiacă, funcția renală poate fi afectată de perfuzia redusă sau de congestia venoasă, astfel monitorizarea acestor parametri este clinic relevantă.
Valorile hepatice
Valorile hepatice
Parametrii hepatici de rutină includ alanin aminotransferaza (ALT), aspartat aminotransferaza (AST) și gamma‑glutamil transferaza (GGT). ALT este considerată relativ specifică pentru ficat, AST se găsește și în mușchi și țesutul cardiac și este astfel mai puțin specifică; GGT este adesea crescută în condiții colestatice.
HbA1c
HbA1c — semnificație și relevanță clinică
Valoarea HbA1c descrie proporția de hemoglobină glicată și reflectă astfel concentrația medie a glucozei din sânge pe ultimele aproximativ opt până la douăsprezece săptămâni. Rezultatul de laborator este folosit pentru monitorizarea în diabetul zaharat cunoscut și poate susține diagnosticul de diabet. Fiabilitatea și interpretarea pot fi afectate de modificări ale duratei de viață a eritrocitelor (de ex., hemoliză, transfuzie de sânge, hemoglobinopatii).
Parametri de coagulare
Parametri de coagulare — prezentare generală și semnificație
Parametrii de coagulare determinați de rutină includ timpul de protrombină/INR și timpul parțial de tromboplastină activată (aPTT). PT/INR evaluează în principal căile extrinsece și comune ale coagulării, în timp ce aPTT evaluează căile intrinseci și comune. Aceste valori de laborator sunt folosite pentru a evalua tulburările de coagulare și pentru a monitoriza terapiile anticoagulante; alte constatări relevante pentru coagulare precum numărul de trombocite sau D-dimerul completează diagnosticul în funcție de întrebare.
Peptidă natriuretică de tip B
Peptidă natriuretică de tip B (BNP / NT-proBNP)
Molecula precursoră proBNP este clivată sub suprasolicitare prin presiune sau volum cardiace în BNP activ și fragmentul inactiv NT-proBNP. Ambele fragmente cresc în insuficiența cardiacă și sunt folosite diagnostic; NT-proBNP este adesea măsurat datorită stabilității sale. BNP mediază, printre alte efecte, vasodilatația precum și excreția de sodiu și apă. Concentrațiile sunt influențate de vârstă și funcția renală și sunt clinic relevante în diagnosticul și monitorizarea insuficienței cardiace.
Troponină
Troponină — marker pentru leziune miocardică
Troponinele cardiace (troponina I și troponina T) sunt parametri de laborator specifici pentru detectarea leziunii miocardice și sunt folosiți în evaluarea unui sindrom coronarian acut. Testele de troponină de înaltă sensibilitate permit detectarea timpurie și necesită măsurători seriate în situații acute pentru a demonstra o creștere sau scădere. În insuficiența renală cronică, troponina T în special poate fi crescută chiar și fără o ocluzie coronariană acută, astfel interpretarea constatărilor este mai dificilă în aceste cazuri.
CK‑MB
CK‑MB
Descriere succintă:
CK‑MB este o izoenzimă a creatinkinazei care apare predominant în mușchiul cardiac.
Semnificație clinică:
Determinarea CK‑MB poate oferi informații suplimentare în cazul unui suspiciuni de reinfarct, deoarece concentrațiile sale se modifică în timp și astfel pot indica un eveniment recurent de leziune miocardică. Totuși, troponinele cardiace sunt preferate în diagnosticul sindromului coronarian acut.
Fracție de ejecție
Fracție de ejecție
Definiție:
Fracția de ejecție (FE) indică procentul din volumul sanguin pe care ventriculul stâng îl ejectează în circulație la o bătaie de inimă.
Relevanță clinică:
FE este o măsură importantă pentru evaluarea funcției sistolice de pompare a ventriculului stâng și este adesea determinată prin ecocardiografie.
Reducerea greutății
Reducerea greutății
Scop și abordare:
Reducerea greutății se referă la scăderea intenționată a masei corporale. O dietă adaptată și conștientă din punct de vedere caloric este o măsură centrală.
Notă:
Modificările dietetice fac adesea parte din măsurile de reducere a greutății și sunt frecvent combinate cu alte intervenții.
Consum de sare
Scop: Reducerea aportului de sare
Context: Un aport mai scăzut de sare poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale și la reducerea riscului cardiovascular.
Sfaturi practice: Acordați atenție adaosurilor ascunse de sare în alimente procesate precum pâinea, mezelurile, brânzeturile și produsele convenabile. Folosiți ierburi și ingrediente acide în loc de sare suplimentară la gătit și citiți etichetele produselor pentru a identifica alimentele cu conținut ridicat de sare.
Artere coronare
Artere coronare (vase coronariene)
Funcție: Arterele coronare alimentează mușchiul inimii cu sânge bogat în oxigen.
Diagnostic și tratament: Coronariografia pune în evidență îngustări sau ocluzii ale arterelor coronare. Dacă se constată stenoze semnificative, sunt posibile proceduri intervenționale pentru a restabili fluxul sanguin.
PacientFormulă de adresare: Dl./Dna. Medic senior ……….., Doresc să vă prezint pacienta Monica Koch. |
Data13/06/2025 |
| Vârsta63 de ani | Greutate88 kg | Înălţime170 cm |
Alergii (cuvinte cheie)
Înţepături de albine → Anafilaxie, EpiPen
Amoxicilină → Urticarie şi dispnee (pneumonită, acum 20 de ani)
Substanţe recreative / droguri (cuvinte cheie)
Fostă fumătoare de 4 ani (anterior 30 pachet-ani)
Un pahar de vin spumant zilnic
Anterior consum ocazional de THC
Istoric social (cuvinte cheie)
Vânzătoare într-un magazin de haine
Locuieşte singură
Două copii, trei nepoţi (un nepot cu ASD)
Fără activitate fizică regulată
Istoric familial (cuvinte cheie)
Tată (83 de ani): carcinom pancreatic (tratament operator acum un an, decedat la şase luni postoperator)
Mamă (84 de ani): demenţă, azil, carcinom uterin la vârsta de 52 de ani
Medicaţii (cuvinte cheie)
Bisoprolol 5 mg o dată pe zi
Lisinopril 10 mg o dată pe zi
Metformin 500 mg de două ori pe zi
Atorvastatin 40 mg seara
Marcumar ¼ comprimat zilnic, ½ comprimat duminica (plandificată trecerea la Eliquis)
Laxoberal după necesitate
Supliment de fier (OTC)
Anamneză (propoziţii complete)
Pacienta s-a prezentat astăzi din cauza dispneei de efort de 2 luni şi a unei senzaţii de constricţie şi presiune în piept.
A afirmat că evoluţia a fost lent progresivă şi s-a agravat în special în ultimele patru zile.
A relatat că simptomele se agravează semnificativ la urcatul scărilor până la etajul întâi. După aceea are nevoie să se oprească două-trei minute înainte de a putea continua. Mersul pe distanţe mai lungi este, de asemenea, limitat. Poate parcurge aproximativ 200 de metri fără pauză.
În plus, raportează dureri retrosternale înjunghietoare care radiază în braţul stâng şi în gât. Intensitatea durerii este de aproximativ 2–3 din 10.
Au fost observate următoarele simptome suplimentare:
Ortopnee (doarme cu două perne)
Edem bilateral al gambelor (de 4 zile)
Oboseală, lipsă de energie
Tahipnee, tuse iritantă
Ameţeală la schimbarea poziţiei
Hiperhidroză, nicturie (2–3×/noapte)
Sforăit nocturn (suspiciune de apnee de somn)
Simptome precum greaţă, vărsături, tahicardie, sincopă, atacuri de panică, paloare sau durere de picior au fost negate.
În istoricul autonomic s-au găsit următoarele anomalii:
Pierderea apetitului (de aproximativ 2 luni)
Creştere în greutate neintenţionată (aproximativ 3 kg în ultima săptămână)
Dificultăţi la adormire şi menţinerea somnului (din cauza stresului profesional şi a nicturiei şi ortopneei nocturne)
Constipaţie cronică
În anamneza trecută pacienta este cunoscută cu următoarele diagnostice:
Diabet zaharat de tip 2, slab controlat; decompensare severă acum 6 luni (glicemie 700 mg/dL, 2 zile internare)
Hipertensiune arterială, de 10 ani, în prezent insuficient controlată
Dislipidemie, de 10 ani
Fibrilaţie atrială, de 3 ani, INR: 2.6
Pancreatită, tratată în spital acum 20 de ani
Fractură de coastă dreaptă, acum 35 de ani (tratată conservator)
În urmă cu trei ani pacienta a primit o artroplastie totală de şold dreapta din cauza coxartrozei avansate.
Istoric ginecologic: istoric:
Două naşteri vaginale spontane (aproximativ acum 40 şi 35 de ani)
Menopauză de 12 ani, bufeuri uşoare ocazionale
Găsire suspectă la mamografie (sân drept), investigaţii suplimentare planificate
Diagnostic de lucru – diagnostice diferenţiale (propoziţii complete)
Tabloul clinic — în special dispneea de efort, durerea toracică, ortopneea, edemul gambelor şi nicturia — este cel mai compatibil cu insuficienţa cardiacă cronică. Pacienta are numeroşi factori de risc (obezitate, hipertensiune, diabet, dislipidemie, inactivitate fizică). Conform NYHA, este în prezent încadrată în clasa III.
Diagnostice diferenţiale:
Boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC)
Sindrom nefrotic
Embolie pulmonară
Abordare ulterioară – terapie (propoziţii complete)
Pentru clarificarea suplimentară a decompensării cardiace, după internare se vor efectua examen clinic, parametri de laborator (inclusiv BNP sau NT-proBNP), radiografie toracică, ECG şi ecocardiografie. Pacienta va fi internată pentru monitorizare atentă, ajustarea medicaţiei şi gestionarea bilanţului hidric.
Semnătura
Prenume Nume
Cu stimă
1. Vârstă
2. IMC
3. Plângerea principală
4. Toleranța la efort
1. Peste 50 de ani
2. Supraponderalitate sau obezitate
3. Dispnee dependentă de efort precum senzație de constricție și presiune toracică, progresie lentă în timp
4. Durere după o distanță de mers de aproximativ 150 metri sau la urcatul scărilor până la primul etaj
5. Simptome însoțitoare
6. Anamneză vegetativă
5. Dureri retrosternale, înțepătoare, cu iradiere în brațul stâng și gât, ortopnee, edeme bilaterale ale gambelor (schimbare a mărimii încălțărilor), fatigabilitate, lipsă de motivație, tahipnee, tuse iritativă, nocturie, sforăit nocturn
6. Anorexie, creștere în greutate neintenționată și insomnie
8. Factori de risc
8.
Lipsa exercițiului fizic
Fost fumător
Diabet zaharat tip 2 (rău controlat)
Hipertensiune arterială (rău controlată)
Dislipidemie
Fibrilație atrială
Anamneză familială pozitivă
7. Clasificarea New-York-Heart-Association-(NYHA)
7. Clasificarea New-York-Heart-Association
NYHA I: Fără simptome la activitate normală.
NYHA II: Simptome la efort mai intens.
NYHA III: Simptome chiar la efort ușor.
NYHA IV: Simptome deja în repaus.
10. Diagnostic diferențial
Compensat: Puține sau niciun simptom în ciuda funcției de pompare afectate
Decompensat: Performanță de pompare insuficientă, simptome și în repaus
Boală pulmonară obstructivă cronică (COPD): Tuse productivă
Sindrom nefrotic: Proteinurie
Embolie pulmonară: Indicii pentru TVT, durere toracică acută și dispnee
9. Examinare fizică
Parametrii vitali
Inspecție: Paloare
Pulse periferice palpabile, edeme presibile
Indicii pentru pAVK, retinopatie, neuropatie
Hepatosplenomegalie
Auscultație: raluri bazale la nivelul plămânilor
Apicele inimii (Apex) la 5-lea spațiu intercostal stâng pe linia medioclaviculară; mărit sau deplasat → Indică insuficiență ventriculară stângă
11. Pași suplimentari
Electrocardiogramă (EKG): Detectare infarct miocardic, semne de hipertrofie
Radiografie toracică: Cardiomegalie
Ecocardiografie: Determinarea fracției de ejecție (EF)
12. Laborator
hemogramă completă, proteina C reactivă, electroliți, profil lipidic, parametri de funcție renală, teste hepatice, TSH (hormon de stimulare tiroidiană), HbA1c, glicemia a jeun, parametri de coagulare, D-dimere?! precum și peptide natriuretice de tip B (NT-proBNP)
Tratament:
Modificarea stilului de viață
Măsuri acute generale
Coronarografie
Reducere în greutate, activitate fizică regulată, reducerea aportului de sare, controlul hipertensiunii și al diabetului
Monitorizare: EKG, tensiune arterială, frecvență cardiacă, saturație a oxigenului, administrare de oxigen: Doar la SpO₂ < 90 % sau la semne clinice de hipoxie
Informare despre coronarografie
Imaginați-vă acum: Cum ați relata tipic despre o insuficiență cardiacă?
I
Pacienta s-a prezentat astăzi pentru dispnee dependentă de efort și senzație toracică de constricție și presiune de aproximativ două luni. Evoluția a fost lent progredientă, cu o agravare semnificativă în ultimele patru zile. dureri retrosternale, înțepătoare
Imaginați-vă acum: Cum ați relata tipic despre o insuficiență cardiacă?
II
14.
Următoarele simptome i-au fost observate:
Ortopnee (doarme cu două perne)
Edeme bilaterale ale gambelor (de 4 zile)
Fatigabilitate, lipsă de inițiativă
Tahipnee, tuse iritativă
Amețeală la schimbarea poziției
Nocturie (2–3×/noapte)
Termen general:
1. Dispnee, senzație de lipsă de aer
2. Presiune/strângere în piept
3. Dureri toracice în spatele sternului
4. Dispnee în decubit (nevoia de a dormi cu perne)
5. Picioare umflate
6. Oboseală, epuizare
7. Fără energie, lipsă de poftă
8. Respirație accelerată
Termen tehnic
1. Dispnee
2. Senzație de strângere toracică
3. Dureri retrosternale
4. Ortopnee
5. Edem la picioare
6. Oboseală
7. Lipsă de energie
8. Tahipnee
Termen general:
9. Tuse uscată
10. Amețeală, senzație de rotire
11. Transpirație abundentă
12. Mictiune nocturnă
13. Pauze respiratorii în somn
14. Pierderea apetitului
15. Constipație
Termen tehnic:
9. Tuse iritativă
10. Amețeli
11. Hiperhidroză
12. Nicturie
13. Apnee în somn
14. Inapetență
15. Obstipație
Termen general:
16. Tulburări de somn
17. Leșin, pierdere temporară a conștienței
18. Greață
19. Vărsături
20. Palpitații
21. Senzație de constricție toracică, durere toracică, durere cardiacă
Termen tehnic:
16. Insomnie
17. Sincopă
18. Nausea
19. Emesis
20. Tahicardie
21. Angină pectorală
De ce?
1. Ortopnee
2. Edem la picioare
3. Tuse iritativă
4. Oboseală + Lipsă de energie
5. Nicturie
1. Datorită creșterii returului venos în decubit
2. Dimineața picioarele mele sunt mai subțiri, dar se umflă seara. Din cauza stazei venoase
3. Din cauza congestiei pulmonare
4. Din cauza unei fracții de ejecție reduse
5. Datorită unei îmbunătățiri a perfuziei renale în decubit
fachleiterinfo@gmail.com
instagram.com/fachleiterinfo
fachleiterinfo@gmail.com
instagram.com/fachleiterinfo
To run an AI simulation, download the PDF with the prompt, then upload it to an AI application such as ChatGPT.
Page 1 · 1–20 / 102
MEDIC: Bună ziua,
Numele meu este Doctor Bogner.
Astăzi sunt rezident pe secție.
Aș dori să port cu dvs. un interviu de anamneză.
Dacă nu ați înțeles ceva sau aveți întrebări, vă rog să-mi spuneți.
Mai întâi am nevoie de câteva informații personale, după care putem continua.
Cum vă numiți?
PACIENTĂ: Mă numesc Monica Koch.
MEDIC: Scrieți prenumele cu c sau cu k?
PACIENTĂ: Cu c, domnule doctor.
MEDIC: În primul rând aș dori să știu dacă puteți tolera durerea sau simptomele într-o oarecare măsură.
PACIENTĂ: Mă descurc cu ele până terminăm.
MEDIC: Voi clarifica imediat ce tratament este cel mai potrivit pentru dvs.
Câți ani aveți, doamnă Koch?
PACIENTĂ: Am şaizeci și trei de ani.
MEDIC: În ce zi v-ați născut exact?
PACIENTĂ: Am avut ziua cu trei zile în urmă, deci m-am născut în 1969.
MEDIC: Atunci la mulți ani cu întârziere.
Câți centimetri măsurați?
PACIENTĂ: Am un metru șaptezeci.
MEDIC: Cât cântăriți?
PACIENTĂ: Cântăresc aproximativ optzeci și opt de kilograme.
MEDIC: Cum se numește medicul dvs. de familie?
PACIENTĂ: Medicul meu de familie este Doctor Karla Scholz.
MEDIC: Ce v-a adus astăzi la noi?
PACIENTĂ: Simt o senzație de constricție în piept, care se simte ca un inel presant în jurul toracelui, și nu pot respira bine.
MEDIC: De când aveți aceste simptome?
PACIENTĂ: De aproximativ două luni. A început treptat, nu brusc peste noapte.
MEDIC: Simptomele sunt permanente sau apar episodic?
PACIENTĂ: Simptomele sunt practic mereu prezente, dar se agravează când depun un efort moderat – de exemplu deja când urc scările la etajul întâi.
MEDIC: S-au îmbunătățit, s-au înrăutățit sau au rămas neschimbate în timp?
PACIENTĂ: S-au înrăutățit, în special în ultimele patru zile.
MEDIC: Cum se modifică simptomele la efort fizic, de exemplu la mers sau urcat scări?
Cât de departe puteți merge în prezent sau câte trepte urcați fără să apară simptomele?
PACIENTĂ: La urcatul scărilor până la primul etaj, simptomele se intensifică semnificativ. După aceea am nevoie de aproximativ două până la trei minute pauză înainte să pot continua să merg.
Nu mai pot parcurge nici distanţa dintre două staţii de autobuz dintr-o bucată, cel mult jumătate – apoi trebuie să mă odihnesc.
Când geanta de cumpărături este grea, se înrăutăţeşte la fel.
MEDIC: Trebuie să urcaţi scările pe jos sau există un lift?
PACIENTĂ: Nu, nu există lift, trebuie întotdeauna să urc pe jos.
MEDIC: La ce etaj locuiţi?
PACIENTĂ: La etajul al treilea.
MEDIC: Ar trebui cu adevărat să găsiţi o soluţie pentru asta.
Este cu adevărat obositor să urci mereu până la etajul trei fără lift.
Poate că o mutare ar fi o posibilitate.
Se schimbă simptomele când tuşiţi sau când inspiraţi şi expiraţi?
PACIENTĂ: Nu, rămân la fel de puternice.
MEDIC: Se schimbă simptomele la o anumită poziţie a corpului, de exemplu când staţi culcată sau când vă aplecaţi înainte?
PACIENTĂ: Da, în poziţie culcată simptomele se agravează.
Simt asta mai ales când mă bag în pat.
MEDIC: Trebuie să puneţi mai multe perne sub cap când dormiţi?
PACIENTĂ: Exact, de obicei am nevoie de 2 sau 3 perne ca să pot dormi deloc.
MEDIC: Aveţi şi dureri în piept pe lângă asta?
PACIENTĂ: Da, am şi dureri chiar în spatele sternului. Dar ceea ce mă deranjează mai mult este că nu mai fac faţă treburilor zilnice ca înainte.
MEDIC: Este de înţeles. Vom vedea împreună care ar putea fi cauza acestei limitări.
Cum aţi descrie durerile?
Sunt mai degrabă surde, apăsătoare, arzătoare sau crampiforme?
PACIENTĂ: Simt durerile ca pe nişte înţepături.
MEDIC: Se iradiază durerile undeva?
PACIENTĂ: Da, simt durerile şi în braţul stâng şi în ceafă.
Page 2 · 21–40 / 102
MEDIC: Cât de severe sunt durerile pe o scară de la 1 la 10?
1 ar fi foarte uşor, iar 10 insuportabil.
O dată când staţi liniştită şi o dată când vă solicitaţi?
PACIENTĂ: Când stau liniştită, durerile nu sunt puternice, cam 2 până la 3. Practic pot fi ignorate.
La efort devin mai puternice.
MEDIC: Din cauza simptomelor dvs. există suspiciunea unei urgenţe, astfel că dorim să vă internăm iniţial şi să efectuăm un electrocardiogramă.
După aceea decidem asupra procedurii ulterioare.
Vă rog să nu vă faceţi griji – ne ocupăm de tot.
PACIENTĂ: Bine, am înţeles.
MEDIC: Aţi încercat ceva împotrivă?
PACIENTĂ: Nu, nu prea.
Doar m-am odihnit şi am încercat să mă solicit mai puţin.
Nu am luat medicamente sau ceva de genul acesta.
MEDIC: Aţi consultat până acum un medic?
PACIENTĂ: Nu, până acum nu, pentru că pur şi simplu nu am avut energie pentru asta.
MEDIC: Cum vă simţiţi?
PACIENTĂ: Mă simt obosită şi destul de slăbită. În plus mă simt mai epuizată la serviciu decât înainte. Şi am probleme cu somnul.
MEDIC: Ce înţelegeţi exact prin probleme de somn?
PACIENTĂ: Am probleme atât de adormire, cât şi de menţinere a somnului, mai ales din cauza stresului la muncă. De asemenea mă trezesc de mai multe ori pe noapte deoarece trebuie la toaletă. Şi când mă întind, îmi apare senzaţia de lipsă de aer.
MEDIC: Cu ce vă ocupaţi profesional?
PACIENTĂ: Sunt vânzătoare într-un magazin de haine.
Mă pensionez anul viitor.
MEDIC: Ce faceţi când nu dormiţi bine noaptea?
PACIENTĂ: În momentul de faţă mă culc noaptea doar în poziţie verticală ca să ameliorez simptomele.
MEDIC: De câte ori trebuie să mergeţi noaptea la toaletă?
PACIENTĂ: De vreo două-trei ori pe noapte.
MEDIC: Aţi observat arsuri sau sânge în urină?
PACIENTĂ: Nu, niciuna dintre acestea.
MEDIC: Aţi avut recent senzaţia că v-a cuprins brusc o teamă intensă?
PACIENTĂ: Nu, nu am avut astfel de temeri.
MEDIC: Aţi observat şi probleme de respiraţie sau tuse suplimentare?
PACIENTĂ: Da, am observat că respir mai repede decât în mod obişnuit când mă solicit puţin – de exemplu la urcatul scărilor.
Am şi tuse mai frecvent, în special când stau în pat seara.
MEDIC: Aveți și spută sau este tusea uscată?
PACIENTĂ: Nu, tusea este uscată, fără spută.
MEDIC: Ați observat palpitații, bătăi accelerate ale inimii sau ritm neregulat al inimii?
PACIENTĂ: Acum 3 ani am avut simptome precum palpitații și bătăi accelerate ale inimii.
De aceea am fost atunci la cardiolog și mi s-a constatat o tulburare de ritm cardiac.
Mi s-a prescris Marcumar și îl iau regulat de atunci.
MEDIC: Știți întâmplător cum se numește exact tulburarea de ritm?
De exemplu fibrilație atrială sau un bloc cardiac?
PACIENTĂ: Da, mi s-a diagnosticat fibrilație atrială.
MEDIC: În ce dozare luați Marcumar?
Cât de des?
PACIENTĂ: Ia un sfert de tabletă o dată pe zi și o jumătate de tabletă duminica.
MEDIC: Cunoașteți valoarea dvs. INR cea mai recentă sau rezultatul ultimei analize de coagulare?
PACIENTĂ: Cred că a fost 2,6.
În plus, cardiologul meu intenționează să înlocuiască Marcumar cu Eliquis.
La ultima programare a discutat despre asta.
Dar sincer nu am înțeles prea bine avantajele – este asta cu adevărat mai bun?
MEDIC: Da, exact. Eliquis funcționează la fel de bine, este chiar puțin mai sigur și trebuie luat într-o doză fixă. De asemenea, nu avem nevoie de controale frecvente ale sângelui ca la Marcumar.
Ați avut leșinuri sau senzația că vă întunecă la ochi?
PACIENTĂ: Nu am leșinat cu adevărat, dar am avut destul de des amețeli, mai ales când m-am ridicat brusc.
MEDIC: Ați observat greață sau vărsături?
PACIENTĂ: Nu, nu am observat asta.
MEDIC: Ați transpirat mai mult?
PACIENTĂ: Da, mai ales la efort fizic transpir mai mult decât înainte. Uneori am și bufeuri de transpirație, chiar și în repaus.
MEDIC: Ați observat că picioarele sau gleznele sunt umflate?
PACIENTĂ: Da, de patru zile picioarele mele sunt umflate, mai ales seara când mă ridic. Observ asta pentru că pantofii strâng. Dacă apăs cu degetul rămâne o adâncitură clară.
Page 3 · 41–60 / 102
MEDIC: Ați observat că pielea este mai palidă decât de obicei?
PACIENTĂ: Nu, nu am observat asta.
MEDIC: Ați observat întreruperi ale respirației în timpul somnului sau v-a spus cineva că sforăiți?
PACIENTĂ: Nu am observat întreruperi ale respirației, dar sforăi, familia mi-a spus asta de mai multe ori.
MEDIC: Aveți uneori senzația că totul din jurul dvs. se prăbușește sau este copleșitor?
PACIENTĂ: Nu, nu am această senzație.
MEDIC: Aveți dureri, în special la vreun picior?
PACIENTĂ: Nu, nu am dureri.
MEDIC: Ați observat că un picior este mai gros decât celălalt?
PACIENTĂ: Nu, nu am observat.
MEDIC: Ați avut recent simptome de răceală sau gripă?
PACIENTĂ: Acum aproximativ șase săptămâni am fost răcită, am avut tuse, nas înfundat și chiar febră.
MEDIC: Vă rog să rețineți că o răceală sau gripă vă poate provoca simptome severe. Pentru prevenție se recomandă purtarea unei măști și dezinfectant pe bază de alcool la purtător.
Sunteți complet vaccinată împotriva COVID-19?
PACIENTĂ: Nu, sincer nu sunt adeptă a vaccinurilor.
Am impresia că adesea este mai mult despre bani și marketing decât despre sănătate.
MEDIC: Îmi înțeleg preocupările și le iau în serios.
Dacă doriți, vă pot explica de ce anumite vaccinuri sunt recomandate din punct de vedere medical – în special pentru protecția împotriva bolilor severe.
Desigur decideți dvs. singură dacă și care vaccinări sunt potrivite pentru dvs.
PACIENTĂ: Vă mulțumesc, domnule doctor, pentru înțelegere.
MEDIC: Aveți pe cineva cu dvs.?
PACIENTĂ: Nu, am venit singură.
MEDIC: Cum ați venit la spital?
PACIENTĂ: Cu taxiul.
MEDIC: Aveți febră, transpirații nocturne sau frisoane?
PACIENTĂ: Nimic.
MEDIC: Cum este apetitul dvs.?
PACIENTĂ: Apetitul meu nu este prea bun de aproape 2 luni, mă îndestulez mai puțin decât înainte.
MEDIC: Cum vă hrăniți – vegană, vegetariană sau mâncați de toate?
PACIENTĂ: De obicei mănânc de toate.
MEDIC: Ați slăbit sau ați luat în greutate fără să doriți în ultima vreme?
PACIENTĂ: Da, în ultima săptămână am luat în greutate cam trei kilograme fără să vreau.
MEDIC: Aveți dificultăți la defecare?
PACIENTĂ: Da, de mult timp am constipație frecventă și senzația că nu golesc complet intestinul.
MEDIC: Ce ați făcut în privința asta?
PACIENTĂ: Uneori iau Laxoberal când este nevoie.
MEDIC: Astfel de medicamente ajută pe termen scurt, dar mai important este să consumați suficiente fibre – adică mult fructe și legume proaspete – și să beți aproximativ 6–8 pahare de apă pe zi.
Suferiți de boli cronice precum hipertensiune arterială, diabet sau valori crescute ale grăsimilor din sânge?
PACIENTĂ: De 10 ani sufăr de hipertensiune arterială și diabet și am și valori crescute ale lipidelor din sânge.
MEDIC: Cum a fost pus diagnosticul?
PACIENTĂ: A fost la controlul preventiv la medicul meu de familie. Mi-au măsurat glicemia pe nemâncate la 155. În plus, mi-au monitorizat tensiunea arterială 24 de ore cu un astfel de aparat – media a fost 150.
MEDIC: Măsurați tensiunea arterială și glicemia și acasă?
Care sunt valorile?
PACIENTĂ: Nu le măsur regulat, dar valorile variază.
Uneori sunt în limite normale, alteori sunt crescute
MEDIC: De ce variază valorile dumneavoastră?
PACIENTĂ: Pentru că nu iau medicamentele regulat și nici nu sunt atentă la alimentație.
MEDIC: Este foarte important să luați medicamentele regulat și să aveți o alimentație adecvată – în special ar trebui să evitați cât mai mult produsele gata preparate și alimentele foarte sărate sau foarte dulci.
Astfel putem regla mai bine tensiunea și glicemia.
Vă sprijin cu plăcere să gestionați bine asta.
Dacă doriți, putem crea împreună un plan individual. De asemenea ar fi util să vă măsurați tensiunea regulat și să notați valorile – astfel putem ajusta mai bine terapia
Aveți complicații precum leziuni renale, probleme de vedere sau boli cardiovasculare – de exemplu un accident vascular cerebral sau aşa numita boală a ferestrei (claudicaţie intermitentă)?
PACIENTĂ: Nu, până acum nu.
Page 4 · 61–80 / 102
MEDIC: Când ați fost ultima dată la un oftalmolog?
PACIENTĂ: Ultima dată am fost acum trei ani la oftalmolog. Luna trecută am sunat acolo să fac o programare și acum aștept încă un răspuns.
MEDIC: Ați fost vreodată internată din cauza unor valori prea mari sau prea mici ale tensiunii arteriale sau glicemiei?
PACIENTĂ: Da, o dată mi-am întrerupt medicația pentru diabet și glicemia a urcat la aproximativ 700.
Am stat din cauza asta două zile în spital.
MEDIC: Vă amintiți ce au făcut exact în spital?
PACIENTĂ: Da… mai întâi mi-au pus ceva pe venă, o soluție salină. Și mai târziu am primit o perfuzie – pentru zahărul crescut.
MEDIC: Ce luați pentru hipertensiune?
PACIENTĂ: Iau Bisoprolol și Lisinopril zilnic.
MEDIC: În ce dozaj luați medicamentele?
PACIENTĂ: Bisoprolol 5 miligrame dimineața, Lisinopril 10 miligrame o dată pe zi.
MEDIC: Ați avut până acum efecte secundare neplăcute sau grave?
PACIENTĂ: La început am avut dureri abdominale și greață, care au dispărut după câteva zile.
MEDIC: Ce luați pentru diabet?
PACIENTĂ: Iău Metformin de două ori pe zi.
De asemenea iau Atorvastatin seara.
MEDIC: În ce dozaj luați Metformin și Atorvastatin?
PACIENTĂ: Iău Metformin în dozaj de 500 miligrame și Atorvastatin 40 miligrame.
MEDIC: Există alte boli anterioare despre care știți?
PACIENTĂ: Da, în urmă cu aproximativ 20 de ani am avut dureri puternice în partea superioară a abdomenului și greață.
În spital s-a constatat atunci o inflamație a pancreasului.
MEDIC: Știți întâmplător care a fost cauza? De exemplu pietre la vezica biliară sau alcool? Sau v-a spus cineva ceva despre asta?
PACIENTĂ: Nu, din păcate nu știu. Atunci mi-au spus doar că pancreasul era inflamat.
MEDIC: Ați avut vreodată o intervenție chirurgicală sau un procedeu medical?
PACIENTĂ: Da, acum trei ani mi s-a implantat o articulație de șold artificială pe partea dreaptă.
MEDIC: Din ce motiv?
PACIENTĂ: Aveam uzură severă a articulației și eram destul de rigidă. Analgezicele nu au mai ajutat după un timp.
Acum trei luni mi s-a făcut și o mamografie.
Ginecologul mi-a spus că a observat ceva suspect în sânul drept și că trebuie investigat mai departe
Săptămâna viitoare am o programare pentru asta.
MEDIC: Ați avut în trecut vreun accident sau un traumatism?
PACIENTĂ: Acum aproximativ 37 de ani mi-am fracturat o coastă jucând volei; tratamentul a fost fără operație, doar cu un bandaj.
MEDIC: Care coastă și ce parte a fost afectată?
PACIENTĂ: A cincea coastă dreaptă.
MEDIC: Luaţi şi alte medicamente?
PACIENTĂ: Da, iau de aproximativ patru luni un preparat de fier, cam la două-trei zile. L-am cumpărat de la Rossmann.
MEDIC: Aveţi reţetă pentru medicamentele dumneavoastră?
PACIENTĂ: Da, am.
MEDIC: Aţi fost vreodată însărcinată?
PACIENTĂ: Da, am fost de două ori însărcinată – o dată acum aproximativ 40 de ani şi o dată acum aproximativ 35 de ani.
MEDIC: Naşterea a fost spontană sau prin cezariană?
PACIENTĂ: Amândoi copiii au venit pe cale naturală pe lume.
MEDIC: Aţi avut probleme în timpul sarcinii sau la naştere?
PACIENTĂ: Nu, nu au fost probleme deosebite.
MEDIC: Sunteţi la menopauză?
Din când?
PACIENTĂ: Deci, de 12 ani.
Page 5 · 81–100 / 102
MEDIC: Aveţi bufeuri, transpiraţii nocturne sau schimbări de dispoziţie?
PACIENTĂ: Uneori bufeuri, dar nu sunt prea supărătoare.
MEDIC: Aveţi alergii sau intoleranţe cunoscute, de exemplu la anumite alimente, medicamente, păr de animale sau alte substanţe?
PACIENTĂ: Da, sunt alergică la înţepături de albine şi la Amoxicillin.
MEDIC: Cum se manifestă alergiile dumneavoastră?
PACIENTĂ: La înţepăturile de albine reacţionez atât de puternic încât fac şoc anafilactic – adică o situaţie de urgenţă reală, de aceea am mereu la mine un Adrenalin-Pen.
La Amoxicillin fac o erupţie pruriginoasă pe tot corpul şi dificultăţi de respiraţie.
MEDIC: Din ce motiv aţi luat acel medicament?
În ce dozare?
PACIENTĂ: A fost acum 20 de ani din cauza unei pneumonii.
Atunci am luat capsule de 500 de miligrame.
MEDIC: Ce antibiotic aţi luat ulterior?
PACIENTĂ: Ulterior am primit Azithromycin.
MEDIC: Fumaţi?
Câte ţigări fumaţi zilnic şi din când?
PACIENTĂ: Nu mai fumez de 4 ani.
Înainte am fumat însă timp de 30 de ani cam o cutie pe zi.
MEDIC: E grozav că aţi renunţat la fumat.
Puteţi să-mi spuneţi ce v-a motivat să renunţaţi?
PACIENTĂ: Medicul meu mi-a recomandat insistent.
MEDIC: Beţi alcool?
Dacă da, cât de des, cât şi ce tip de alcool consumaţi?
PACIENTĂ: De obicei un pahar de bere pe zi – cam de vreo patru ani.
MEDIC: Frau Koch, chiar şi un pahar de bere pe zi poate fi dăunător sănătăţii în prezenţa unor afecţiuni preexistente – în special dacă a existat vreodată o inflamaţie a pancreasului. Alcoolul este un factor de risc cunoscut pentru aceasta.
De aceea ar fi util să reduceţi consumul treptat. Vă sprijin cu plăcere. Dacă doriţi, putem analiza împreună ce soluţie s-ar potrivi stilului dumneavoastră de viaţă.
PACIENTĂ: Vă mulţumesc, domnule doctor.
MEDIC: Aţi avut vreodată simptome de intoxicare din cauza consumului excesiv de alcool?
PACIENTĂ: Nu, până acum nu s-a întâmplat.
MEDIC: Pot să vă întreb dacă aţi consumat vreodată droguri?
PACIENTĂ: Înainte am fumat de câteva ori joint-uri. Acum e legal – poate că am încercat din nou ocazional.
MEDIC: Vă mulţumesc pentru deschidere.
Vă rog să reţineţi însă că „legal” nu înseamnă automat „sănătos” – acelaşi lucru se aplică şi ţigaretelor sau alcoolului.
Dacă aveţi întrebări sau sunteţi nesigură, vorbiţi cu mine – putem discuta asta împreună, în linişte.
MEDIC: Faceţi sport regulat?
Ce fel şi cât de des?
PACIENTĂ: Nu chiar, sunt mai neglijentă în această privinţă.
MEDIC: Care este starea dumneavoastră civilă?
PACIENTĂ: Sunt văduvă.
Soţul meu a murit acum 5 ani într-un accident de maşină.
MEDIC: Cu cine locuiţi?
Unde locuiţi?
PACIENTĂ: Locuiesc singură într-un apartament, dar uneori dorm la copiii mei – şi uneori ei dorm la mine.
MEDIC: Câți copii aveți?
PACIENTĂ: Am două fiice și trei nepoți.
MEDIC: Sunt băieți sau fete?
PACIENTĂ: Am două fiice.
MEDIC: Sunt sănătoase?
PACIENTĂ: Unul dintre nepoții mei are de la naștere un defect cardiac – are o gaură în inimă.
MEDIC: Știți unde se află gaura – între atrii sau între ventricule?
PACIENTĂ: Între atrii.
MEDIC: Și cum a fost tratat?
PACIENTĂ: Cardiologii au spus că nu este necesară o operație, pentru că gaura este mică.
MEDIC: Există în familia dumneavoastră boli importante, de exemplu la părinți, frați sau alți rude apropiate?
PACIENTĂ: Tatăl meu avea 83 de ani și suferea de cancer pancreatic.
A fost operat acum un an, dar a decedat la șase luni după aceea.
MEDIC: Condoleanțe sincere.
PACIENTĂ: Mama mea are 84 de ani, are demență și locuiește într-un cămin de îngrijire.
La 52 de ani a fost operată din cauza unui cancer abdominal, pentru că atunci avea sângerări puternice și dureri abdominale.
MEDIC: Ați făcut recent o călătorie?
PACIENTĂ: Nu, nu am călătorit recent.
Page 6 · 101–102 / 102
MEDIC: Aveți animale de companie?
PACIENTĂ: Nu, niciunul.
MEDIC: Am terminat anamneza.
Aveți întrebări?
PACIENTĂ: De ce am o insuficiență cardiacă? De ce au început toate simptomele atât de brusc?
MEDIC: Insuficiența dumneavoastră cardiacă este legată de mai mulți factori de risc pe care îi aveți – cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială, o tulburare a metabolismului lipidelor și și istoricul de fumat. Aceste lucruri pun presiune pe inimă de-a lungul multor ani. Simptomele se dezvoltă de obicei lent, dar le observați acum mai puternic, de aceea par atât de bruște. În ultimele zile s-a înrăutățit, ceea ce numim o decompensare. Motivul exact pentru aceasta îl putem stabili abia după investigațiile suplimentare. Vă rog să nu vă faceți prea multe griji – avem opțiuni bune pentru a trata și stabiliza situația.



