Carcinom de colon: simptome, diagnostic, tratament

Salutare

Bună ziua, stimate domnule profesor doctor …,

aș dori să vă prezint acum pacientul Ludwig Jäger.

Are 57 de ani, măsoară un metru şaizeci și șapte și cântărește aproximativ 85 kg. Indicele său de masă corporală (BMI) este de 27,4 și se încadrează astfel în zona supraponderalității.

Anamneză actuală

Pacientul se prezintă cu diareea paradoxală și dureri abdominale sub formă de tenesme de aproximativ cinci luni.
Conform declarațiilor sale, simptomele s-au agravat progresiv în ultimele două luni.

Descrie un tranzit intestinal variabil cu alternanță între constipație și diaree, uneori scaune foarte subțiri de tip creion și senzația de golire incompletă. Alternanța între episoadele diareei și constipației apare la intervale de două până la patru zile. În fazele de diaree pacientul acuză scaune multiple, în general moi, de consistență pastoasă.

A relatat că în urmă cu aproximativ două luni a observat pentru prima dată sânge în vasul de toaletă.
Descrie sângerarea astfel: uneori doar o dungă mică de sânge pe scaun, în alte zile apare mult mai mult sânge, uneori amestecat cu mucus.

Următoarele simptome asociate sunt prezente:

Paliditate, Amețeli, dispnee dependentă de efort, Oboseală precum și hematochezie.

Următoarele semne clinice nu au fost constatate:

Febră, transpirații nocturne accentuate, Greață și vărsături, hematemeză, melena, modificări patologice sau depuneri la nivelul mucoasei orale, disfagie, hemoroizi sau fisuri anale, adenopatie, icter sau prurit.

De asemenea, nu a existat niciun traseu în străinătate și nicio administrare de antibiotice recentă.

Nu există simptome urologice.

Pacientul a venit însoțit de vecinul său.

Până acum pacientul nu a consultat un medic, deoarece spera într-o ameliorare spontană. De asemenea raportează dificultăți în obținerea unei programări în ambulatoriu.

Anamneza vegetativă

Anamneza vegetativă este neobişnuită, cu excepția unei scăderi în greutate neintenționate de 2 kg din cauza inapetenței în ultimele patru săptămâni și a unei insomnii legate de stres.
Tulburările de adormire sunt influențate atât de povara profesională datorată digitalizării, cât și de simptomele existente.

Boli anterioare

Următoarele afecțiuni preexistente îi sunt cunoscute:

Pacientul relatează hipertensiune arterială cunoscută de șapte ani, diagnosticată în cadrul unui control de rutină. Este bine controlată medicamentos și până în prezent nu a dus la complicații ulterioare.

Acum trei luni a prezentat o sinuzită frontală. Inițial a fost tratat cu amoxicilină, care a fost întreruptă din cauza unei intoleranțe/alergii; ulterior s-a administrat azitromicină.

De 5 ani prezintă coxartroză bilaterală. Pacientul acuză dureri de șold dependente de efort, în special la mers și la stat îndelungat. Tratamentul până în prezent include kinetoterapie și administrare ocazională de ibuprofen (aprox. 2× pe săptămână).

Există o claustrofobie cu tendință la atacuri de panică. La nevoie ia medicamentație cu lorazepam (Tavor).

Pacientul menționează că a suferit acum aproximativ cinci ani o borrelioză după o înțepătură de căpușă la nivelul gambei drepte.

Acum un an, în urma unui accident la schi a suferit o fractură a articulației acromioclaviculare stângi. Tratamentul a fost conservator cu imobilizare în bandaj tip rucsac, repaus și analgezie.

Intervenții chirurgicale anterioare

La vârsta de șase ani a avut un strabism la ochiul drept, care a fost corectat chirurgical.

Notă: Dacă o afirmație poate fi obiectiv confirmată prin examinarea medicală – de exemplu prin cicatrici vizibile – se folosește indicativul. (La examenul de limbaj de specialitate nu are loc examinare fizică.)

Ginecologie

————-

Medicație

Valsartan 80 mg 1-0-0

Ibuprofen 400 mg la nevoie

Tavor 0,5 mg la nevoie

Valeriană -tablete 300 mg, inducere a somnului, fără rețetă, fără efect

Notă: Dacă o afirmație poate fi obiectivată printr-o observație medicală – de exemplu printr-o rețetă – se folosește indicativul.

Alergii

Pacientul raportează o alergie la amoxicilină cu dureri abdominale și diaree.
Există, de asemenea, o alergie la pește cu prurit și erupție cutanată.

Noxe

Pacientul fumează de 5 ani aproximativ 5 țigări pe zi; anterior a fumat aproximativ o cutie zilnic timp de circa 15 ani. Aceasta corespunde unei expuneri la nicotină de aproximativ 17,5 pacheţi-ani.
De asemenea raportează indicii anamnestice sugestive pentru posibile modificări asociate COPD.

Pacientul consumă de doi ani zilnic aproximativ două pahare de bere.

Pacientul neagă consumul de droguri.

Anamneză socială

Pacientul lucrează într-o bibliotecă. În prezent se află în proces de divorț; divorțul ar urma să devină definitiv peste aproximativ trei luni. Locuiește într-un apartament împreună cu fiul său în vârstă de 25 de ani.

Anamneză familială

Fiul a suferit la vârsta de 13 ani o torsiune testiculară, care a fost tratată chirurgical, și suferă în prezent de scleroză multiplă.

Tatăl are 82 de ani; la vârsta de 45 de ani i s-au descoperit și îndepărtat multiple polipi colonici .

Mama are 80 de ani, locuieşte într-un azil de bătrâni şi suferă de diabet zaharat. Acum doi ani i s-a efectuat o amputare la nivelul gambei stângi. Urmează tratament cu insulină. Există, de asemenea, indicii în anamneză pentru un posibil sindrom Long-COVID.

Diagnostice suspectate și diferențiale

Din punctul meu de vedere, datele anamnestice – în special diareea paradoxală și hematochezia – indică un carcinom colorectal.
Vârsta, o dietă bogată în grăsimi cu un consum ridicat de carne roșie și anamneza familială pozitivă cu polipoză la tată sunt factori de risc în acest caz.

În cazul unei boli inflamatorii intestinale cronice (BII) ne aşteptăm de regulă la o vârstă mai tânără. Simptomele apar tipic în pusee şi nu sunt progresive. De asemenea pot apărea manifestări extraintestinale sau perianale.

La diverticulită, de obicei se așteaptă dureri acute în fosa iliacă stângă și febră.

Aderențele sunt în special un diagnostic diferențial în caz de intervenții chirurgicale abdominale anterioare.

Simptome precum hematochezia, pierdere în greutate și simptome progresive vorbesc împotriva unui sindrom de colon iritabil.

O enterocolită infecțioasă este mai puțin probabilă, deoarece aceasta se manifestă tipic prin diaree acută însoțită de febră.

Investigații diagnostice

Deoarece pacientul, din cauza vârstei și a hipertensiunii arteriale existente, trebuie considerat pacient cu risc înalt, ar trebui internat pentru inițierea măsurilor diagnostice și terapeutice inițiale. În același timp se recomandă consulturi de gastroenterologie, onco-hematologie și chirurgie. În afară de asigurarea stabilității hemodinamice, în prezent nu sunt necesare alte măsuri acute.

examinare fizică

După anamneză urmează o examinare fizică completă, care începe cu determinarea semnelor vitale, printre care frecvența cardiacă, tensiunea arterială, frecvența respiratorie, saturația oxigenului și temperatura.

La inspecție pot apărea semne de deshidratare, cum ar fi mucoase uscate, semne de anemie sub formă de paloare și indicii de cahexie.

La palpare pot fi evidenţiate un puls slab şi contractură de apărare ca semn al unei peritonite secundare unei perforații.

La percuţie, de regulă, se obțin rezultate normale, cu excepția prezenței unei hepatosplenomegalie.

Auscultaţia poate evidenția tahicardie sau, la pacienții cu obstucție parțială, sunete intestinale hiperactive.

În final se efectuează un examen rectal digital în special pentru detectarea sângelui ocult. În acest caz, totuși, s-a constatat sânge vizibil; cu toate acestea, examinarea este necesară pentru evaluarea rectului distal și a canalului anal.

În cadrul examinării fizice pot apărea manifestări extraintestinale, așa cum apar tipic în Peutz-Jeghers– sau sindromul Gardner .

Manifestările extraintestinale ale bolilor inflamatorii intestinale cronice includ, printre altele, eritem nodos, irită, uveită (în special la boala Crohn), episklerită, artrită precum și degete în tobă (clubbing).

Localizare	Prezentare clinică tipică
Colon proximal	Anemie feriprivă ca urmare a pierderii oculte de sânge
Colon distal	Modificarea tranzitului intestinal (constipație/diarie), hematochezie
Rect	Modificarea calibruului scaunului, sângerări rectale, dureri rectale

Investigații de laborator

Am solicita următoarele investigații de laborator: hemoleucogramă completă, parametrii funcției renale, electroliți, teste hepatice (ALT, AST, GGT, FA, bilirubină), enzime pancreatice și proteina C reactivă.

Markerii tumorali CEA și CA 19-9 pot fi crescuți în sângele periferic, dar sunt relativ nesensibili și pot crește și în alte tumori solide. Prin urmare sunt folosiți în principal pentru monitorizarea evoluției și a terapiei în cancere.

Electrocardiogramă

Un EKG este indicat deoarece pacientul are hipertensiune arterială; de asemenea pot fi detectate dezechilibre electrolitice.

Diagnostice anatomice

O colonoscopie este metoda de alegere la pacienții cu sânge ocult în scaun, anemie feriprivă neclară sau simptome clinice sugestive pentru carcinom colorectal.

Colonoscopie

Colonoscopia este o investigație endoscopică a întregului colon – și, dacă este necesar, a ileonului terminal – cu ajutorul unui tub flexibil cu cameră integrată introdus prin anus. Pacientul trebuie să efectueze o curățare riguroasă a intestinului (soluție laxativă) și să rămână nemâncat în ziua examinării. Investigația durează de obicei 20–45 de minute și se efectuează, în general, sub sedare. Mucoasa intestinală poate fi evaluată, se pot preleva probe de țesut (biopsii) și, dacă este necesar, se pot efectua intervenții terapeutice precum polipectomii sau hemostaze. Complicațiile posibile, deși rare, includ sângerări, leziuni ale mucoasei sau, în cazuri foarte rare, perforație.

Colonoscopia se realizează de regulă în scurt timp după stabilizarea pacientului și pregătirea adecvată, dar nu neapărat imediat în faza acută.

Pentru colonoscopie trebuie să goliți complet intestinul. Cu o zi înainte beți doar lichide clare și nu mai consumați alimente solide. De asemenea, veți lua o soluție laxativă care curăță complet colonul. În ziua examinării rămâneți nemâncat. Dacă luați anumite medicamente, de exemplu anticoagulante, vom discuta împreună dacă și când să le întrerupeți.

Koloskopie

Kolonpolyp

Zoom

Proceduri imagistice

Tomografie computerizată (CT) toracică, abdominală și pelvină

Tomografia computerizată (CT) este o metodă imagistică care, cu ajutorul razelor X, produce imagini detaliate în secțiuni ale organelor interne. Pacientul este introdus într-un scanner tubular și trebuie să stea nemișcat pe durata examinării. Uneori se administrează un agent de contrast pentru o vizualizare mai precisă. Investigația este nedureroasă și durează doar câteva minute. Înainte de examinarea cu substanță de contrast este important să consumați suficiente lichide. Anumite medicamente, precum metforminul, ar trebui întrerupte înainte. În cazuri rare poate apărea o reacție alergică la substanța de contrast (dar nu vă faceți griji: suntem pregătiți și avem toate medicamentele și măsurile necesare la dispoziție).

Un CT se efectuează în carcinomul de colon pentru a evalua extinderea bolii, a evidenția adenopatii și implicarea organelor și pentru a stabili cu acuratețe stadiul.

colonoscopie virtuală

Colonoscopia prin tomografie computerizată (CTC), numită și colonoscopie virtuală (CV), utilizează o scanare spirală CT pentru a genera o imagine virtuală bidimensională sau tridimensională a colonului. Sedarea nu este necesară la CTC. Similar colonoscopiei optice, este necesară o pregătire intestinală, de exemplu cu laxative sau prin administrarea unui agent de contrast iodurat la mese în cele 48 de ore înainte de examinare.

Ecografie

Ecografia este utilizată în carcinomul de colon în general pentru evaluarea metastazelor hepatice și pentru clarificarea altor leziuni abdominale.

Consulturi

Gastroenterologie, onco-hematologie și chirurgie

Tratament:

Chirurgie: Terapia primară pentru carcinoamele colonice timpurii, localizate, este rezecția chirurgicală. În carcinomul rectal, prioritară este conservarea funcției sfincteriene.

Tumori obstruante: trebuie rezecate imediat și ulterior se efectuează o reanastomoză intestinală.

Hemicolectomie dreaptă/stângă → rezecția segmentului colonic afectat cu mezocolonul aferent și teritoriul de drenaj limfatic

Rezecția transversă → în cazul afectării colonului transvers

Resecția sigma → în cazul cancerelor din sigma

Colectomie totală/subtotală → în cazul leziunilor multiple sau al sindroamelor ereditare (de ex. FAP)

Chimioterapie

Prognoză

Prognosticul în cancerul colorectal depinde în mod esențial de stadiul tumoral. Rata de supraviețuire la 5 ani este în stadiul I de aproximativ 90–95 %, dar scade în stadiul IV cu metastaze la distanță sub 10 %. Stadiile II și III au prognostic intermediar.

Factori de risc pentru cancerul colorectal

Anamneză familială

• Cancer colorectal (CRC)

• Sindroame ereditare (de ex. polipoza adenomatoasă familială [FAP])

Anamneză personală

• Vârstă avansată

• Sex masculin

• Polipi colorectali preexistenti sau CRC

• Istoric de boală inflamatorie cronică intestinală

• Diabet zaharat

Stil de viață

• Obezitate

• Consum ridicat de alcool

• Dietă bogată în carne roșie și grăsimi, săracă în fibre

Metode de screening pentru cancerul colorectal
Test		Interval
Test pentru sânge ocult fecal	test guaiac pentru sânge ocult fecal	Anual
	Test fecal imunochimic	Anual
Colonoscopie		La fiecare 10 ani
Sigmoidoscopie flexibilă		La fiecare 5 ani
CT-colonografie		La fiecare 5 ani
Clismă cu bariu în dublu contrast		La fiecare 5 ani
Screeningul începe de la vârsta de 50 de ani la persoanele cu risc mediu. La pacienții cu risc crescut ar trebui început deja de la vârsta de 40 de ani – sau cu 10 ani înainte de vârsta la care cel mai tânăr rudă afectată a dezvoltat cancer colorectal.

Stadiu	Localizare / Extindere		Categorie	Descriere
I	Limitat la mucoasă / submucoasă		N (Ganglioni limfatici)
II	Infiltrarea muscularis propria		N0	Fără afectare a ganglionilor limfatici
III	Afectare a ganglionilor limfatici locali		N1	1–3 ganglioni limfatici afectați sau foci satelitare în țesutul gras pericolic/perirectal
IV	Metastaze la distanță detectabile		N2	≥ 4 ganglioni limfatici afectați
M (Metastaze la distanță)
M0		Fără metastaze la distanță
M1		Metastaze la distanță prezente

Prognoză

Prognosticul carcinomului de colon depinde în mare măsură de stadiul tumoral la momentul diagnosticului. Dacă tumora este detectată precoce (stadiile I–II), șansele de vindecare sunt ridicate, iar rata de supraviețuire la 5 ani este adesea peste 80–90 %. În cazul metastazelor ganglionare regionale (stadiul III) aceasta scade semnificativ, dar se îmbunătățește prin chimioterapie adjuvantă. În stadiul metastatic IV boala nu mai este vindecabilă, dar terapiile sistemice moderne pot prelungi supraviețuirea și pot stabiliza calitatea vieții. Decisivi pentru prognostic sunt și rezecția completă, gradul de diferențiere, markeri moleculare (de ex. RAS, BRAF) și starea generală a pacientei sau pacientului.

Extra

Nume:

Thomas Wachinger, Emma Hölzner, Erna Sommer, Berthold Kröger, Melissa Schwaiger, Robert Habeck, Mia Krena

Profesii:

Pacientul lucrează într-un magazin de mercerie. (articole de cusut)
De o jumătate de an pacientul este șomer. Anterior a lucrat la Rossmann; filială respectivă a fost între timp închisă.
Pacientul a lucrat anterior ca inginer la BMW.
Pacientul lucrează ca bucătar. (în propriul său)
Pacienta este șomeră de un an; anterior a lucrat într-o drogherie.
Pacientul este șomer de 3 ani; anterior a lucrat într-un magazin de biciclete.

Boli anterioare:

Pacientul a avut rigiditate și restricție de mișcare la degetele patru și cinci; s‑a efectuat excizia chirurgicală a cicatricii pentru boala Dupuytren.
Pacientul raportează extrasistole cunoscute, psoriazis și negi pe mână.
Hemoroizi
Operație la clavicula dreaptă cu osteosinteză prin placă metalică, care ulterior a fost îndepărtată.
Tireoidectomie subtotală > Hipertiroidism: L‑Tiroxină
Pacientul raportează reflux gastroesofagian de 5 ani. O endoscopie esofagogastroduodenală efectuată acum 2 ani a fost normală.
Acum 2 ani pacientul a suferit, în urma unui accident de bicicletă, o fractură a articulației umărului drept (Articulatio humeri).

Familial:

Mama suferă de demență
Tatăl său a decedat acum cinci ani din cauza cancerului intestinal
Fiul său cel mai mic suferă de fibroză chistică.
Fiica mai mare a născut recent un copil, fiica mai tânără a suferit o pierdere de sarcină.
Tatăl său a avut varice esofagiene ca urmare a cirozei hepatice alcoolice.
Fiul a fost operat acum 8 ani din cauza unui tumori testiculare.

Alergii:
Alergie la Novalgin cu erupție și prurit, în plus intoleranță la fructoză.

Întrebări

1. Ce boli pot fi transmise prin căpușe?

Borelioză, TBE (encefalita cu transmitere de căpușe), mai rar ehrlichioză sau babesioză.

2. Ce înseamnă carcinofobie?

O frică patologică de a dezvolta cancer.

3. Cum se numește teama de a vorbi în fața oamenilor sau de păianjeni?

Frica de a vorbi în public = glosofobie; frica de păianjeni = aracnofobie.

4. Se poate lua Tavor (Lorazepam) în timpul muncii sau la volan?

Nu, din cauza efectului sedativ și a afectării capacității de reacție este contraindicată.

5. Cu ce risc este de obicei asociată supraponderalitatea?

Sindrom metabolic, diabet zaharat tip 2, hipertensiune arterială, dislipidemie, artroze, boli cardiovasculare.

6. Ce alergii la polen sunt cunoscute?

Cel mai frecvent mesteacăn, alun, alun de pădure (floritori timpurii), ierburi și secara, artemisia (pelin).

7. Cum se tratează un carcinom testicular?

Terapia standard este orhiectomia chirurgicală, eventual completată prin chimioterapie sau radioterapie în funcție de stadiu.

8. Ce este necesar pentru examinarea cavității bucale și cu ce se apasă limba în jos?

Pentru examinarea cavității bucale este de regulă necesară o sursă de lumină (de ex. lampă frontală sau lanternă) și o spatulă de lemn cu care se apasă limba în jos.

9. Ce este un control medical și ce boli pot fi depistate astfel?

Un control medical este un examen de prevenție pentru depistarea precoce a bolilor. Prin acesta pot fi detectate, printre altele, boli cardiovasculare, diabet zaharat, tulburări ale funcției renale sau hepatice precum și anumite tipuri de cancer.

10. Ce cauză este responsabilă pentru apariția varicelor esofagiene?

Varicele esofagiene apar de regulă din cauza unei presiuni crescute în sistemul venei porte, adică hipertensiune portală. Cea mai frecventă cauză este ciroza hepatică, de obicei ca urmare a consumului cronic de alcool sau a hepatitei.

Note

IMC

Indicele de masă corporală (IMC)

Indicele de masă corporală este o măsură simplă pentru clasificarea greutăţii corporale. Se calculează ca greutatea în kilograme împărţită la pătratul înălţimii în metri (kg/m²). IMC-ul serveşte la o estimare grosieră a subponderalităţii sau supraponderalităţii, dar nu ia în considerare compoziţia corporală (masă musculară vs. masă grasă) sau distribuţia grăsimii.

paradoxală

La o stenoza colonică materiile fecale se acumulează înaintea îngustării. Prin descompunerea bacteriană acestea se pot fluidiza parţial şi pot trece prin stenoza sub formă de scaun lichid. În plus, iritaţia mucoasei favorizează secreţia de lichid. Deoarece apare diaree în ciuda obstrucţiei fluxului, se vorbeşte despre o diaree paradoxală.

Tenesme

Tenesmele sunt senzaţii chinuitoare, adesea dureroase şi de obicei lipsite de succes, de a evacua intestinul. Caracteristic este senzaţia de golire incompletă şi încercările repetate, nereuşite. Frecvent sunt la bază boli inflamatorii sau rectale care pot conduce la această simptomatologie.

Constipaţie

Constipaţia desemnează o golire intestinală dificilă sau prea rară, cu scaun tare sau doar parţial eliminat. Simptome asociate pot fi efort intens la defecaţie, senzaţia de golire incompletă şi probleme mecanice la tranzitul intestinal. Cauzele sunt variate şi includ factori alimentari şi de stil de viaţă, medicaţii, precum şi tulburări funcţionale sau structurale ale intestinului.

Diaree

Diareea descrie o creştere a frecvenţei scaunelor şi/sau a consistenţei scaunului (scaun fluid) comparativ cu starea normală individuală. Se diferenţiază diareea acută de cea cronică; consecinţe pot fi pierderi de lichide şi electroliţi. Cauzele pot fi procese infecţioase, inflamatorii, secretorii sau malabsorptive.

Paloare

Paloarea (pallor) descrie o deschidere vizibilă a culorii pielii sau a mucoaselor. Poate fi cauzată de un conţinut redus de hemoglobină în sânge (de ex. în anemie) sau de circulaţie periferică scăzută şi nu este un semn specific, motiv pentru care este necesară investigaţie suplimentară.

Ameţeală

Ameţeala desemnează senzaţia subiectivă de tulburare a echilibrului sau senzaţia de rotaţie, balansare ori ameţeală. Se disting fenomenele de vertij vestibular, senzaţiile de nesiguranţă la mers şi senzaţiile presincopale de leşin.

Cauzele sunt variate şi includ afecţiuni ale urechii interne, boli neurologice sau probleme circulatorii; scăderea tensiunii arteriale la ridicare (hipotensiune ortostatică) este o cauză posibilă şi frecventă pentru ameţeală la schimbarea poziţiei.

Dispnee

Dispneea este percepţia subiectivă a lipsii de aer sau a unei respiraţii dificile. Poate apărea la efort fizic sau în repaus şi variază ca intensitate şi caracter.

Oboseală

Oboseala desemnează o epuizare persistentă, adesea relevantă pentru capacitatea de activitate şi care nu se remediază doar prin odihnă. Se diferenţiază de somnolenţa normală sau de oboseala temporară.

Legături frecvente sunt bolile cronice, stresul psihic şi cauze sistemice precum o anemie, care pot contribui la oboseala generalizată.

Hematochezie

Hematochezia desemnează sângele vizibil, proaspăt în materiile fecale. De obicei indică o sursă de sângerare în tractul digestiv inferior, de exemplu în colon sau rect.

În cazuri excepţionale o pierdere de sânge foarte mare din tractul digestiv superior poate determina, de asemenea, sânge de culoare roşie proaspătă în scaun; în mod obişnuit, hematochezia indică însă o sursă de sângerare distală.

Pirexie

Pirexia este denumirea medicală pentru febră, adică creşterea temperaturii corporale ca urmare a reajustării valorii ţintă prin influenţe pirogene. Febra este un semn frecvent în infecţii, inflamaţii, anumite tumori sau ca reacţie la medicamente.

Hipersudoraţie nocturnă

Hipersudoraţia nocturnă desemnează transpiraţia excesivă în timpul somnului, care duce la îmbrăcăminte sau lenjerie de pat umede. Trebuie diferenţiată de transpiraţia nocturnă normală, determinată de temperatura ambientală sau ritmurile de somn.

Nausea

Nausea (greaţă)

Nausea descrie senzaţia subiectivă de disconfort în epigastru sau faringe cu un impuls pronunţat de a vomita. Este un simptom, nu un semn, şi poate avea numeroase cauze, de exemplu afecţiuni gastrointestinale, tulburări vestibulare, efecte medicamentoase, tulburări metabolice sau sarcină. Nauseea precede frecvent emesisul propriu-zis şi poate determina scăderea apetitului şi, la simptomatologie prelungită, probleme secundare precum pierderea de lichide.

Hematemeză

Hematemeză (voma cu sânge)

Hematemeză desemnează vărsăturile cu sânge sau material sanghinolent şi indică o sursă de sângerare în tractul gastrointestinal superior. Conţinutul vărsat poate fi proaspăt sângerânde sau închis la culoare/„ca şi cafeaua”, în funcţie de durata şi descompunerea sângelui în stomac. Hematemneza necesită, de regulă, o evaluare diagnostică rapidă, deoarece poate semnala o hemoragie gastrointestinaIă relevantă.

leziuni patologice sau depozite

Modificările patologice ale mucoasei sau depozitele pot indica o boală inflamatorie intestinală cronică (BII), precum boala Crohn sau colita ulcerativă, dar nu sunt specifice pentru acestea.

Melena

Melena (scaun cu aspect păstos)

Melena desemnează materie fecală neagră, de consistenţa păstii, care apare prin descompunerea şi oxidarea sângelui în tractul digestiv superior. Culoarea închisă rezultă din modificări chimice ale sângelui în timpul trecerii prin stomac şi intestinul subţire. Melena indică frecvent o sursă de sângerare proximală colonului şi este un semnal clinic relevant ce necesită investigaţie suplimentară.

Hemoroizi sau fisuri anale

Hemoroizi şi fisuri anale

Hemoroizii sunt pachete venoase dilatate în regiunea anală, care pot provoca sângerare, prurit sau senzaţie de corp străin uşor. Fisurile anale sunt rupturi dureroase ale mucoasei anale, tipic însoţite de sânge roşu deschis pe scaun sau la toaleta. Factori cauzali frecvenţi sunt efortul mecanic prin defecaţie puternică la constipaţie sau diaree repetată; alte declanşatoare pot fi sarcina, creşterea presiunii venoase sau afecţiuni inflamatorii.

Icter sau prurit

Icter şi prurit

Icterul (icterus) desemnează îngălbenirea pielii şi a sclerei datorită creşterii valorilor bilirubinei. Pruritul este mâncărimea generalizată sau localizată. Ambele simptome sunt semne nespecifice, dar importante clinic, care pot indica tulburări ale funcţiei hepatice, afectare a fluxului biliar (procese colestatice), obstrucţie biliară sau, mai rar, creşterea producţiei de bilirubină (de ex. hemolitic). Apariţia icterului sau a unui prurit pronunţat justifică investigaţii suplimentare pentru diferenţierea cauzelor hepatocelulare, colestatice sau extrahepatice.

Administrare de antibiotice

Prin administrare de antibiotice se înţelege utilizarea de medicamente antimicrobiene. Administrarea recentă sau repetată poate modifica flora intestinală şi creşte riscul complicaţiilor asociate antibioticelor. Clinic relevant este în special riscul crescut pentru infecţia asociată cu Clostridioides difficile sau colita pseudomembranoasă după terapie sistemică cu antibiotice.

Insomnie

Insomnia desemnează dificultăţi persistente la adormire, menţinerea somnului sau o calitate a somnului neodihnitoare, cu afectare diurnă rezultată. Declanşatori frecvenţi sunt stresul psihic, circumstanţe de viaţă stresante, boli psihice, probleme medicale sau tulburări ale ritmului somn‑veghe. Tulburările cronice de somn au adesea efecte negative asupra dispoziţiei, performanţei şi sănătăţii somatice şi ar trebui evaluate şi tratate corespunzător.

Sinuzită frontală

Sinuzita frontală este inflamaţia sinusurilor frontale (sinusul frontal), una dintre sinusurile paranazale. Cauzele pot fi infecţii virale sau bacteriene, reacţii alergice sau obstacole anatomice. Simptome tipice sunt senzaţia de presiune sau durere în regiunea frunţii, secreţie nazală crescută sau obstrucţie nazală şi uneori febră. În implicare bacteriană pot apărea secreţii purulente; rar apar complicaţii cu extindere în regiuni învecinate. Principiile terapeutice includ măsuri pentru drenajul secreţiilor şi decongestie, precum şi tratament simptomatic; la infecţie bacteriană dovedită poate fi necesară terapie antibiotică.

Coxartroză

Coxartroza denotă modificarea degenerativă a articulației șoldului cu pierdere progresivă a cartilajului și tulburare a funcției articulare. Factorii de risc sunt vârsta înaintată, supraponderalitatea, deviațiile de ax, suprasolicitarea repetată și leziunile anterioare. Semnele clinice sunt durerea dependentă de efort în regiunea inghinală, fesieră sau a coapsei, rigiditatea matinală și limitarea mișcării. Tratamentul vizează în stadii precoce măsuri conservatoare precum fizioterapia, reducerea greutății, dispozitivele de asistență și ameliorarea simptomatică analgezică; în cazul distrugerii avansate a articulației poate fi necesară înlocuirea endoprotezică.

Claustrofobie

Claustrofobia este teama specifică de spații înguste sau închise, care poate determina comportamente de evitare și, în consecință, o suferință semnificativă sau atacuri de panică. Factorii declanșatori sunt situațiile cu libertate de mișcare restrânsă sau anticiparea dificultații de a părăsi spațiul. Abordările terapeutice eficiente includ proceduri psihoterapeutice cu expunere și restructurare cognitivă; suplimentar pot fi utilizate tehnici cognitiv-comportamentale pentru gestionarea anxietății și, dacă este necesar, suport medicamentos pe termen scurt pentru ameliorarea simptomelor.

Atacuri de panică

Definiție:
Un atac de panică este o fază cu debut brusc de teamă foarte intensă sau neliniște majoră, însoțită de simptome somatice precum palpitații, dificultăți respiratorii, amețeli, tremor sau senzația de pierdere a controlului ori de a muri.
Tulburare de panică:
Se vorbește de tulburare de panică în prezența unor atacuri de panică recidivante, neașteptate; pentru stabilirea diagnosticului este tipic ca ulterior să apară o îngrijorare persistentă privind atacurile ulterioare sau schimbări semnificative comportamentale (de ex. comportament de evitare). O prescriere fixă de șase luni ca precondiție nu este corectă.
Cauze:
Etiologia este de obicei multifactorială, cu predispoziție genetică, evenimente de viață stresante sau experiențe traumatice, precum și factori neurobiologici.
Tratament:
Procedurile psihoterapeutice, în special terapia cognitiv-comportamentală cu componente de expunere, sunt considerate de primă alegere. Pentru tratamentul farmacologic pe termen lung se folosesc inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI). Pe termen scurt, benzodiazepinele pot fi utilizate pentru ameliorarea acută a simptomelor, însă din cauza riscului de dependență și sedare nu sunt recomandate ca terapie de durată. Beta-blocantele pot diminua anumite simptome somatice, dar nu reprezintă un tratament principal pe termen lung pentru tulburările de panică. Tehnicile de relaxare și respirație pot fi complementare și utile.

Borelioză

Agent patogen și transmisie:
Lyme-borelioza este cauzată de bacterii din genul Borrelia, transmise la om prin înțepătura anumitor specii de căpușe.
Clinic:
Tipic în stadiul precoce este o înroșire laterală, în expansiune, la locul înțepăturii (Erythema migrans). Simultan pot apărea simptome asemănătoare gripei, precum febră, astenie și dureri articulare. În stadii mai tardive pot apărea manifestări neurologice, afectare cardiacă sau artrite recurente.
Diagnostic:
La aspectul tipic de Erythema migrans diagnosticul este adesea clinic; teste serologice (de exemplu ELISA ca screening cu teste de confirmare) sunt utilizate pentru clarificare suplimentară, dar pot fi negative în stadiul foarte timpuriu.
Terapie:
Tratamentul se face cu antibiotice adecvate, alegerea fiind determinată de stadiul și manifestarea bolii.

Accident de schi

Definiție:
Un accident de schi desemnează o leziune survenită în timpul schiatului sau al practicării snowboarding-ului, cauzată de cădere sau coliziune.
Leziuni tipice și consecințe:
Frecvent sunt implicate genunchiul (de ex. leziuni ale ligamentelor încrucișate), umărul și clavicula, leziunile craniene, precum și fracturi ale membrelor superioare și inferioare.
Măsuri acute și îngrijire:
Îngrijirea de urgență include asigurarea stabilității, ameliorarea durerii, imobilizarea și, după caz, investigații imagistice. Tratamentul ulterior poate fi conservator, cu imobilizare și fizioterapie, sau operator în funcție de tipul și severitatea leziunii.

Articulația acromioclaviculară

Anatomie și funcție:
Articulația acromioclaviculară este conexiunea între capătul lateral al claviculei și acromionul scapulei. Ea contribuie la mișcarea și stabilitatea centurii scapulare.
Relevanță clinică:
Articulația poate fi lezată prin căderi directe pe umăr sau prin forțe violente; semne tipice sunt durerea localizată la nivelul articulației și o poziție vizibil deviată în cazul leziunilor ligamentare severe.
Tratament:
La leziuni minore tratamentul este de regulă conservator, cu imobilizare, analgezie și fizioterapie; la rupturi ligamentare extinse sau simptome persistente pot fi indicate intervenții chirurgicale.

Strabism

Definiție:
Strabismul desemnează o deviație a axelor oculare, în care direcțiile de privire ale celor două ochi nu sunt paralele.
Cauze și semnificație:
Cauzele pot fi dezechilibre musculare congenitale, diferențe de refracție, tulburări neurologice sau boli dobândite. La copii, strabismul netratat poate conduce la ambliopie; la adulți pot apărea diplopie.
Diagnostic și terapie:
Evaluarea include examen ortoptic și, dacă este cazul, verificarea ochelarilor. Opțiunile terapeutice sunt ochelari corectori, terapie prin ocluzie (acoperirea ochiului dominant), lentile prismatice și, dacă este necesar, intervenții chirurgicale pentru corectarea musculaturii oculare. Tratamentul precoce este important pentru a evita deficite vizuale permanente.

Valsartan

Grupă: Blocanți ai receptorilor pentru angiotensină II (ARB).

Mecanism de acțiune: Blochează receptorii AT1 pentru angiotensina II și inhibă astfel efectul vasoconstrictor și cel mediat de aldosteron al acestui hormon, ceea ce conduce la scăderea tensiunii arteriale și la ușurarea efortului cardiac. Angiotensina II se formează în RAAS prin conversia angiotensinogenului (ficat) cu implicarea reninei (rinichi) și ACE; nu este „produsă” în principal în rinichi.

Indicații: Predominant hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă; de asemenea post infarct miocardic și în anumite boli renale în funcție de evaluarea clinică.

Riscuri și efecte secundare importante: Scădere a tensiunii arteriale cu amețeli, agravarea funcției renale, creșterea potasiului (hiperkaliemie), angioedem rar. Tusea apare mult mai rar la ARB comparativ cu inhibitori ai ACE. Atenție la administrarea concomitentă cu substanțe care economisesc potasiul sau în cazul funcției renale afectate.

Valeriană

Denumire și utilizare: Valeriana (Valeriana officinalis) este un preparat pe bază de plante folosit tradițional pentru tulburări ușoare de somn și stări de neliniște nervoasă.

Efect și nivel de dovezi: Studii clinice arată rezultate heterogene; unele cercetări raportează efecte ușoare asupra timpului de adormire sau a calității somnului, însă datele nu sunt constant concludente și eficacitatea este considerată limitată.

Siguranță și interacțiuni: Reacții adverse frecvente includ tulburări gastrointestinale, cefalee sau somnolență diurnă. Combinarea cu alte substanțe cu efect sedativ central (de ex. benzodiazepine, alcool) poate intensifica sedarea. Preparatele cu valeriană sunt în multe țări disponibile fără prescripție medicală.

Pachete‑ani

Definiție și calcul: Pachete‑ani descriu expunerea cumulativă la tutun. Formula: (Numărul de țigări fumate zilnic ÷ 20) × Numărul de ani de fumat.

Exemplu de calcul pentru context: Pentru tiparele de consum indicate rezultă o expunere cumulativă de 16,25 pachete‑ani.

Torsiunea testiculară

Definiție: Rotație acută a testiculului în jurul cordonului spermatic, cu perturbare ulterioară a drenajului venos și posibil arterial.
Clinic: Tipic este durerea scrotală unilaterală, foarte intensă, cu debut brusc, adesea însoțită de edem și un testicul în poziție înaltă; pot apărea greață și vărsături. Apare frecvent în adolescență.
Diagnostic: Suspiciunea se stabilește în principal clinic. Ecografia Doppler color poate evalua vascularizația și susține diagnosticul.
Tratament: În suspiciune este necesară îngrijirea chirurgicală rapidă; obiectivul este detorsiunea testiculului și fixarea ambilor testicule (orchidopexie). Dacă modificările tisulare nu mai sunt revascularizabile, este necesară îndepărtarea testiculului afectat.

Scleroza multiplă

Definiție: Boală inflamatorie demielinizantă a sistemului nervos central, cu forme cu pusee și/sau curs progresiv, variabilă.
Manifestări clinice: Simptome frecvente includ tulburări vizuale (de ex. neurită optică), deficit senzorial, pareze, tulburări de coordonare și disfuncții vezicale sau sexuale.
Diagnostic: Datele decisive provin din imagistica prin rezonanță magnetică a creierului și măduvei spinării precum și din lichidul cefalorahidian; monitorizarea clinică a evoluției și criteriile diagnostice consacrate sunt utilizate pentru confirmarea diagnosticului.
Tratament: În fazele acute se aplică terapii pentru puseu; pe termen lung sunt avute în vedere terapii imunomodulatoare modificatoare de evoluție; suplimentar se aplică măsuri simptomatice și de reabilitare.

Polipi colonici

Definiție: Polipii colonici sunt proeminențe localizate ale mucoasei în colon, care pot avea diferite tipuri histologice.
Aspecte clinice: Mulți polipi nu provoacă simptome; posibile manifestări sunt hemoragia rectală, modificări ale tranzitului intestinal sau dureri abdominale nespecifice.
Risc și evoluție: Anumiți polipi pot suferi transformare malignă în timp; riscul depinde de tipul histologic, dimensiune și număr.
Terapie și prevenție: Măsura uzuală este îndepărtarea endoscopică în timpul unei colonoscopii cu prelucrare histologică pentru evaluarea riscului; îndepărtarea precoce reduce riscul de degenerare malignă.

Cancer colorectal

Definiție: Cancerul colorectal desemnează tumorile maligne ale colonului și rectului, care provin predominant din țesut glandular.
Histologie: Majoritatea tumorilor colorectale sunt adenocarcinoame care se dezvoltă din epiteliul glandular al mucoasei.
Subtipuri clinice și prognostice: Există diferite subtipuri histologice cu comportament diferit; unele, precum carcinomul medular cu infiltrat limfocitar dens, pot avea un prognostic relativ favorabil, în timp ce carcinomul cu celule inel cu pecete este adesea mai agresiv.
Factori de risc: Printre factorii de risc cunoscuți se numără vârsta înaintată, anumite obiceiuri alimentare, predispoziții genetice inclusiv sindroame de polipoză familială și alți factori dobândiți.
Prevenție/management: Depistarea precoce prin screening și investigare endoscopică, precum și evaluarea histologică a polipilor sunt măsuri centrale pentru reducerea riscului de boală și a mortalității.

Aderențe

Definiție: Aderențele sunt benzi fibroase de țesut cicatricial care leagă nefiziologic suprafețe interne și organe.
Cauze și semnificație: Apar frecvent după intervenții chirurgicale, dar și ca urmare a inflamațiilor sau traumatismelor. Aderențele pot cauza dureri cronice, ocluzie mecanică intestinală sau, la femei, pot contribui la tulburări ale fertilității.
Relevanță clinică: În diagnosticul simptomelor abdominale, intervențiile chirurgicale abdominale anterioare sunt un indiciu important pentru posibile aderențe ca diagnostic diferențial.

Sindromul de colon iritabil

Definiție și încadrare
Sindromul de colon iritabil este o tulburare funcțională a intestinului în care nu se găsește o cauză structurală sau inflamatorie. Clinic predomină durerile abdominale recurente, care pot fi însoțite de modificări ale tranzitului intestinal (predominant diaree, constipație sau alternanță a consistenței scaunului).
Caracter esențial și delimitare
Este tipic absența semnelor „alarmante” precum scădere în greutate persistentă, scaune cu sânge (hematochezie) sau un curs progresiv; apariția acestor semne crește probabilitatea unei boli organice și justifică investigații ulterioare.
Puncte centrale în tratament
Terapia se concentrează în principal pe modificări ale stilului de viață, inclusiv ajustări dietetice țintite și măsuri de gestionare a stresului. Tratamentul medicamentos sau alte intervenții se adaptează la simptomele dominante și la evoluția clinică.

Frecvența cardiacă

Termen și semnificație
Frecvența cardiacă reprezintă numărul bătăilor inimii pe minut și este un parametru vital de bază.
Măsurare și factori de influență
Se înregistrează în repaus sau la efort; vârsta, activitatea fizică, medicamentele, temperatura și stresul influențează frecvența. Abaterile de la frecvența de repaus așteptată pot indica tulburări cardiovasculare sau sistemice și necesită, dacă este cazul, investigații suplimentare.

Tensiunea arterială

Termen și principiu de măsurare
Tensiunea arterială indică presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereților vaselor și este descrisă prin valorile sistolică și diastolică.
Executarea măsurătorii
Pentru măsurare se utilizează de obicei o manșetă gonflabilă și un aparat de măsură; manșeta aplică o presiune prin care se determină valorile arteriale. Tehnica de aplicare corectă și alegerea mărimii manșetei sunt importante pentru rezultate semnificative.

Frecvența respiratorie

Termen și semnificație clinică
Frecvența respiratorie este numărul de respirații pe minut și este un parametru vital de bază pentru evaluarea funcției respiratorii.
Măsurare și factori influențatori
Se numără în repaus și poate fi modificată de durere, febră, afecțiuni pulmonare sau metabolice, precum și de stres emoțional. Abaterile de la frecvența respiratorie așteptată indică probleme respiratorii sau sistemice și trebuie interpretate în context clinic.

Saturația de oxigen

Termen și procedeu de măsurare
Saturația de oxigen descrie proporția hemoglobinei încărcate cu oxigen din totalul hemoglobinei din sânge și este frecvent determinată non-invaziv prin pulsoximetrie.
Semnificație și relevanță clinică
Măsurarea oferă o evaluare rapidă a oxigenării organismului; valori scăzute pot indica o afectare a schimbului gazos pulmonar sau probleme circulatorii și pot necesita investigații suplimentare.

Temperatura

Termen și locuri de măsurare
Temperatura corporală este un parametru vital care reflectă echilibrul termic al organismului. Poate fi măsurată în diferite locuri, precum rectal, oral sau în axilă, iar locul de măsurare influențează valorile obținute.

examinare rectală digitală

Examinarea rectală digitală

Scop: Examinare clinică prin palpare a rectului distal și a canalului anal pentru evaluarea formațiunilor palpabile, sângerărilor sau modificărilor localizate.

Mod de realizare: Degetul sau mănușa lubrifiată se introduce cu atenție în rect. Examinarea este scurtă și servește la palparea mucoasei, peretelui rectal și, la bărbați, a prostatei.

Constatări și semnale: Pot fi detectate tumori, indurații, surse de sângerare sau modificări palpabile ale sfincterului. Examinarea poate fi inconfortabilă și, în cazul leziunilor inflamatorii sau dureroase, poate provoca durere; ocazional pot apărea sângerări minime.

Peutz-Jeghers

Sindromul Peutz-Jeghers

Definiție: Sindrom ereditar caracterizat prin polipi hamartomatoși multipli în tubul digestiv și macule pigmentate caracteristice la nivelul buzelor și feței.

Clinic: Caracteristice sunt petele pigmentate la nivelul pielii și mucoaselor periorale și polipii gastrointestinali care pot determina sângerări sau invaginație.

Genetică și risc: De obicei transmis autosomal dominant (cauză frecventă: mutație STK11/LKB1). Persoanele afectate au un risc crescut de diverse tumori în tractul gastro-intestinal și în alte organe.

Sindromul Gardner

Definiție: Formă a polipozei adenomatoase familiale care, pe lângă numeroși adenoame colorectale, prezintă manifestări extraintestinale pronunțate.

Caracteristici clinice: Polipi colorectali multipli cu potențial carcinogen ridicat, osteome osoase (frecvent la craniu, mandibulă), chisturi epidermice și tumori ale țesuturilor moi precum desmoidele.

Genetică și prognostic: De obicei transmis autosomal dominant prin mutații ale genei APC. Fără intervenții preventive există un risc foarte mare de a dezvolta cancer colorectal.

hemogramă completă

Pentru excluderea anemiei se determină o hemogramă. La o valoare a hemoglobinei sub 7 g/dl ar trebui să se ia în considerare transfuzia de concentrat de eritrocite. Decizia depinde, de asemenea, de simptome, starea hemodinamică și comorbidități. În prealabil se determină grupa sanguină AB0 și factorul Rhesus, precum și un test de depistare a anticorpilor și o probă de încrucișare. Imediat înainte de transfuzie se efectuează testul la patul pacientului (bedside-test).

Parametri de funcție renală

Definiție și scop: Mărimi biochimice de laborator pentru evaluarea performanței rinichiului și a funcției de excreție renală.

Parametri tipici: Mărimi frecvent determinate sunt creatinina serică și ureea; din valoarea creatininei se calculează de regulă rata de filtrare glomerulară estimată (eGFR). Investigații suplimentare pot include electroliți și analize de urină.

Semnificație: Modificările acestor valori oferă indicii privind insuficiența renală acută sau cronică și sunt folosite pentru monitorizarea evoluției.

Electroliți

Semnificație: Electroliții sunt ioni esențiali (de ex. sodiu, potasiu, clor) importanți pentru echilibrul hidric, echilibrul acid-bază și funcțiile celulare.

Tulburări tipice la pierderi de lichide:
– Vome: pot determina pierderi de potasiu și o alcaloză metabolică hipocloremică însoțită frecvent de hipokaliemie.
– Diaree: poate duce la pierdere de volum, hiponatremie și hipokaliemie, precum și frecvent la o acidoză metabolică.

Indicație clinică: La pierderi semnificative gastrointestinale sunt indicate determinări ale electroliților pentru evaluare și monitorizare.

ALT

Alanin-aminotransferaza (ALT)

Definiție și funcție: ALT este o enzimă implicată în metabolismul aminoacizilor și în reacții de transfer al grupelor amino.

Localizare și semnificație clinică: Se găsește în principal în hepatocite și este detectabil în sânge în cantități crescute după eliberarea în urma leziunii celulelor hepatice. Valorile măsurate servesc la evaluarea afectării celulelor hepatice, dar nu sunt suficiente singure pentru diagnosticul diferențial.

AST

Aspartat-aminotransferaza (AST)

Definiție și funcție: AST este o enzimă implicată în transformarea aminoacizilor, participând la reacții de transaminare.

Localizare și semnificație clinică: Este prezentă în ficat, dar se regăsește și în mușchiul cardiac, mușchiul scheletic și alte țesuturi. Valorile serice crescute indică moarte celulară sau leziune tisulară, AST nefiind specifică pentru ficat și putând crește la leziuni ale altor organe.

GGT

Gamma-glutamiltransferaza (GGT)

Definiție și funcție: GGT este o enzimă implicată în metabolismul glutationului și participă la funcția de transport a aminoacizilor prin membrana celulară.

Prezență și semnificație clinică: Se găsește în celulele hepatice și în celulele epiteliale ale căilor biliare. Creșterile în laborator apar frecvent în bolile hepatice colestactice sau în urma inductiei enzimatice (de ex. prin alcool sau anumite medicamente) și susțin evaluarea bolilor hepatice și biliare.

Enzime pancreatice

Prezentare generală și funcții: Enzimele exocrine ale pancreasului includ amilaza, lipaza precum și enzime proteolitice precum tripsina și chymotrypsina.

Acțiune: Amilaza catalizează degradarea amidonului și a glucozidelor înrudite; lipaza favorizează scindarea grăsimilor din alimente; tripsina și chymotrypsina sunt proteaze care rup legăturile peptidice din moleculele proteice.

Proteina C reactivă

Proteina C reactivă (CRP)

Definiție și funcție: CRP este o proteină de fază acută produsă în ficat ca răspuns la stimuli inflamatori și la leziuni tisulare.

Semnificație clinică: Determinarea în ser este utilizată pentru a monitoriza prezența și evoluția proceselor inflamatorii. CRP oferă indicii despre activitatea și dinamica unei inflamații, însă nu reprezintă o dovadă specifică pentru cauza acesteia.

CEA

CEA (antigen carcinoembrionar)

Definiție: CEA este un marker tumoral care joacă inițial un rol în dezvoltarea fetală și care în viața adultă poate reapărea crescut în anumite afecțiuni tumorale.

Semnificație clinică: Valorile crescute în sânge se găsesc la unele tumori solide (în special neoplaziile colorectale), dar nu sunt suficiente ca sensibilitate sau specificitate pentru screening. Markerul este folosit în principal pentru evaluarea evoluției și monitorizarea postterapeutică, nu ca diagnostic unic.

CA 19-9

Definiție
CA 19‑9 este un antigen carbohidrat măsurabil în sânge și care poate fi asociat cu anumite tumori epiteliale.

Utilizare clinică
Markerul este folosit în principal pentru monitorizarea evoluției și a terapiei în bolile tumorale, în special în afecțiunile pancreasului și ale căilor biliare. Nu este potrivit ca test de screening independent.

Limitări
Sensibilitatea și specificitatea sunt limitate. Valorile crescute ale CA‑19‑9 pot apărea și la alte tumori solide, precum și la diverse afecțiuni benigne (de ex. condiții colestactice, pancreatită, boli hepatice). Valorile de laborator trebuie prin urmare interpretate întotdeauna în context clinic și împreună cu investigațiile imagistice.

Download PDF

Pacient/ă

Formule de adresare: Domnule/Doamnă medic primar ………..,

Prin prezenta doresc să vă prezint pacientul Ludwig Jäger.

Dată

31/08/2025

Vârstă57 ani

Greutate85 kg

Înălțime176 cm

Alergii (cuvinte cheie)

Amoxicilină → dureri abdominale, diaree

Pește → pruritul, erupție cutanată

Substanțe recreative / Droguri (cuvinte cheie)

Fumător de 5 ani, în prezent aprox. 5 țigări/zi (în total ~17,5 pachete-an)

Anterior 15 ani 1 pachet/zi

Alcool: de 2 ani aprox. 2 pahare de bere zilnic

Fără droguri

Anamneză socială (cuvinte cheie)

Profesie: bibliotecar

În prezent în proces de divorț (sentința definitivă în aprox. 3 luni)

Locuiește cu fiul său de 25 de ani într-un apartament

Anamneză familială (cuvinte cheie)

Tată (82 ani): polipi colonici multipli (diagnosticați la vârsta de 45 de ani)

Mamă (80 ani): diabet zaharat, tratament cu insulină, amputație tibie stângă, suspiciune Long-COVID

Fiu (25 ani): torsiune testiculară (tratată chirurgical), scleroză multiplă

Medicație (cuvinte cheie)

Valsartan 80 mg 1-0-0

Ibuprofen 400 mg la nevoie

Lorazepam (Tavor) 0,5 mg la nevoie

Valeriană 300 mg (fără prescripție, fără efect)

Anamneză (propoziții complete)

Pacientul se prezintă cu diaree paradoxală existentă de aproximativ cinci luni precum și dureri abdominale sub formă de tenesme.

Conform declarațiilor sale, simptomele s-au agravat progresiv în ultimele două luni.

Descrie scaune variabile cu alternanță de constipație și diaree, ocazional scaune subțiri ca un creion și senzația unei goliri incomplete. Alternanța între fazele diaree-constipație apare la intervale de două până la patru zile. În timpul fazelor diaree pacientul se plânge de multiple evacuări, de obicei ușoare, cu scaun pastos.

A declarat că a observat pentru prima dată sânge în vasul toaletei în urmă cu aproximativ două luni.

Descrie sângerarea astfel încât uneori este vizibil doar o dungă mică de sânge pe scaun, în timp ce în alte zile apare mult mai mult sânge, uneori amestecat cu mucus.

Următoarele simptome însoțitoare sunt prezente:

Paliditate, amețeli, dispnee la efort, fatigabilitate precum și hematochezie.

Fără pirexie, transpirații nocturne, greață, vărsături, hematemeză, melenă, disfagie, icter, prurit, hemoroizi sau fisuri anale.
Fără ședere în străinătate sau administrare de antibiotice recent.

În anamneza vegetativă s-a observat o scădere involuntară în greutate de 2 kg în ultimele patru săptămâni precum și insonnie stres-relatedă cu dificultăți de adormire.

Boli anterioare: hipertensiune arterială (de 7 ani, bine controlată), coxartroză bilaterală (fizioterapie, ibuprofen la nevoie), claustrofobie cu atacuri de panică, borelioză (acum 5 ani), fractură tratată conservator a articulației acromioclaviculare stângi (acum 1 an), sinuzită frontală (acum 3 luni).
Operație anterioară: strabism dreapta (la vârsta de 6 ani).

Diagnosticul suspect – diagnostice diferențiale (propoziții complete)

Având în vedere diareea paradoxală progresivă, hematochezia și constelația de risc există suspiciunea unui carcinom colorectal. În diagnosticul diferențial intră boala inflamatorie intestinală cronică și diverticulita.

Pași următori – terapie (propoziții complete)

Internare spitalicească
Echilibru hidro-electrolitic
Examinare rectală digitală

Colonoscopie cu prelevare de biopsii pentru confirmare histologică

Analize de laborator

Sonografie abdominală

CT abdominal

Terapie simptomatică a simptomelor

Prezentare la o ambulatorie gastroenterologică specializată

Semnătură
Prenume Nume
Cu stimă

Front

1. Vârstă

2. IMC

3. Plângerea principală

1. Peste 50 de ani.

2. De regulă supraponderal.

3. Diaree paradoxală progresivă prezentă de mai multe luni însoțită de tenesme.

4. Simptome însoțitoare

Scaune variabile cu alternanță de constipație și diaree, ocazional scaune subțiri ca un creion, senzația de golire incompletă, frecvența scaunelor: variabilă

Paliditate, amețeli, hematochezie, dispnee la efort, fatigabilitate, pierdere în greutate în ultimele săptămâni

5. Negări importante

6. Factori de risc

5. Pirexie, transpirații nocturne, greață, vărsături, hematemeză, melenă, icter, prurit, hemoroizi, fisuri anale, ședere în străinătate/administrare de antibiotice în ultima perioadă

6. Vârstă, alimentație bogată în grăsimi și consum mare de carne roșie, sindroame de polipoză ereditară, polipoză adenomatoasă familială, sindromul Gardner, boli inflamatorii intestinale cronice

7. Examinare fizică

7. Parametrii vitali

Semne de deshidratare/anemie (paliditate) sau cahexie

Indiciu de perforație → peritonită → contractură de apărare

Indiciu de obstrucție → zgomote intestinale hiperactive

Examinare rectală digitală

8. Diagnostice diferențiale

8. Carcinom colorectal

Boli inflamatorii intestinale cronice (BII): episodice, eventual cu manifestări extraintestinale sau perianale

Aderențe: după intervenții chirurgicale abdominale anterioare

Sindromul de colon iritabil: fără hematochezie sau pierdere în greutate

9. Localizare

9. Localizare:

Colon proximal: anemie feriprivă datorată pierderilor oculte de sânge

Colon distal: modificarea obiceiurilor intestinale (constipație/diarree), hematochezie

Rect: modificarea calibrului scaunului, sângerări rectale, dureri rectale

10. Laborator

10. hemogramă completă, statusul fierului, parametri de funcție renală, electroliți, teste hepatice (ALT, AST, GGT, AP, bilirubină), enzime pancreatice și proteină C reactivă

CEA și CA 19-9, nesensibili/ în alte tumori solide, pentru monitorizarea evoluției și a terapiei

11. Procedeul ulterior

11. Metoda de alegere: colonoscopie

Colonoscopie: pregătirea intestinală înaintea examinării, inspectarea mucoasei intestinale, biopsii și de ex. polipectomie sau hemostază

Tomografie computerizată (CT) torace, abdomen și pelvis: evaluarea extinderii bolii (stadializare)

Sonografie: detectarea metastazelor hepatice

12. Patobiologie

12.

Aproximativ trei sferturi din carcinoamele colonului apar în colonul proximal. Adenocarcinoamele constituie peste 90% din cancerele colorectale. Adenocarcinoamele colorectale provin din epiteliul glandular prismatic al mucoasei.

Subtipul carcinomului medular: prognostic favorabil.

Carcinomul cu celule inelare cu mucină: prognostic nefavorabil

13. Terapie

13. Chirurgie:
rezecție operatorie + conservarea funcției sfincteriene

Hemicolectomie

Rezecție a colonului transvers

Rezecție sigmoidiană

Colectomie totală/subtotală

Chimioterapie

14. Prognostic

14. Prognosticul în carcinomul colorectal depinde în mare măsură de stadiul tumoral. Rata de supraviețuire la 5 ani este în stadiul I de aproximativ 90–95%, dar scade în stadiul IV cu metastaze la distanță sub 10%. Stadiile II și III au un prognostic intermediar.

15. Imaginați-vă acum: Cum ați relata tipic despre un carcinom de colon?

15. Pacientul s-a prezentat cu diaree paradoxală existentă de aproximativ cinci luni, care s-a agravat progresiv. Însoțitor prezintă tenesme, tranzit intestinal alternant cu constipație și diaree, uneori scaune foarte subțiri de tip creion și senzație de evacuare incompletă. De asemenea raportează scădere în greutate, paloare, amețeli, hematochezie, dispnee la efort și fatigabilitate.

Termeni generali:

1. Dureri abdominale

2. imperiozitate dureroasă de defecație

3. Constipație

4. Evacuare intestinală

5. Sânge proaspăt în scaun

6. Dificultate de respirație, lipsă de aer

7. Oboseală, epuizare

8. Febră

Termeni de specialitate:

1. Durere abdominală

2. Tenesme

3. Obstipație

4. Defecație

5. Hematochezie

6. Dispnee

7. Fatigă

8. Pirexie

Termeni generali:

9. Transpirații nocturne

10. Greață

11. Vărsături

12. Vărsături cu sânge

13. Scaun negru, de aspect păstăi

14. Mucoasă

15. Dificultăți la înghițire

16. tamponări vasculare mărite la nivelul anusului

Termeni de specialitate:

9. Hiperhidroză nocturnă

10. Nausea

11. Emesis

12. Hematemesis

13. Melena

14. Mucosa

15. Disfagie

16. Hemoroizi

Termeni generali:

17. mici rupturi în pielea perianală

18. Icter (piele și ochi galbeni)

19. Mâncărime

20. Endoscopie colonică

21. intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea parțială sau completă a colonului

Termeni de specialitate:

17. Fisuri anale

18. Icter

19. Pruritus

20. Colonoscopie

21. Colectomie

fachleiterinfo@gmail.com

instagram.com/fachleiterinfo

fachleiterinfo@gmail.com

instagram.com/fachleiterinfo

Download flashcards as PDF

To run an AI simulation, download the PDF with the prompt, then upload it to an AI application such as ChatGPT.

PDF without prompt

PDF with prompt

Search transcript…

Page 1 · 1–20 / 85

MEDIC: Bună ziua,
Numele meu este doctor Habeck.
Astăzi sunt medic rezident pe secție.
Aș dori să port cu dumneavoastră un interviu de anamneză.
Dacă nu ați înțeles ceva corect sau aveți întrebări, vă rog să-mi spuneți.
Mai întâi am nevoie de câteva informații personale, după care putem continua.
Cum vă numiți?

PACIENT: Mă numesc Ludwig Jäger.

MEDIC: Ați putea, vă rog, să vă pronunțați încet prenumele și numele pe litere?

PACIENT: Desigur,
prenumele meu: L, U, D, W, I, G
numele meu: J, Ä, G, E, R

MEDIC: Câți ani aveți, domnule Jäger?

PACIENT: Am cincizeci și șapte de ani.

MEDIC: Când v-ați născut exact?

PACIENT: Am avut ziua de naștere alaltăieri.

MEDIC: Ah, toate cele bune cu întârziere pentru ziua de naștere!
deci aveți ziua de naștere pe șaptesprezece ianuarie 1968.

PACIENT: Așa e, domnule doctor

MEDIC: Cât măsurați?

PACIENT: Am unu șaptezeci și șase înălțime.

MEDIC: Cât cântăriți?

PACIENT: Cântăresc aproximativ optzeci și cinci de kilograme.

MEDIC: Cum se numește medicul dumneavoastră de familie?

PACIENT: Medicul meu de familie se numește doctor Karla Scholz.

MEDIC: Ce vă aduce astăzi la noi?

PACIENT: Vecinul meu a spus că arăt palid.
De aceea am venit aici cu el.
Dar acesta nu este de fapt problema mea principală.
Problema mea reală este că de câteva luni am constipație – și, ciudat, uneori se alternează cu diaree.

MEDIC: De când aveți probleme intestinale?

PACIENT: De aproximativ cinci luni.
Atunci simptomele au început treptat – dar în ultimele două luni s-au înrăutățit semnificativ.

MEDIC: Ați putea vă rog să descrieți mai exact simptomele?
Ce înțelegeți exact prin constipație și diaree?

PACIENT: Da, tranzitul meu s-a schimbat.
Uneori este mai subțire decât înainte, uneori chiar subțire ca un creion.
În plus, am alternanță între diaree și constipație.
Adesea am senzația că intestinul nu se golește complet.
Și uneori văd și sânge sau mucus în scaun. Și scaunul este mai degrabă pastos.

MEDIC: Când ați observat prima dată sânge în scaun?

PACIENT: Prima dată l-am văzut în vasul toaletei – era mucos-hemoragic, și asta a fost cam acum patru luni.

MEDIC: A fost scaunul vreodată negru sau ca turtă neagră?

PACIENT: Nu, scaunul nu a fost niciodată negru sau ca turtă neagră.
De obicei este mai degrabă maroniu normal, dar uneori văd sânge roșu deschis sau puțin mucus.

MEDIC: Cât de des suferiți de constipație sau diaree?

PACIENT: Este foarte variabil. De obicei se schimbă la câteva zile. Uneori merg la toaletă doar la două până la patru zile, iar între timp am diaree din nou – uneori chiar de trei-patru ori pe zi, adesea doar în cantități mici.

MEDIC: Cât sânge este prezent?

PACIENT: Este variabil. Uneori e doar o dungă foarte mică pe scaun, iar alteori este mult mai mult sânge, amestecat cu mucus.

MEDIC: Cum arată sângele în scaun?

PACIENT: Este roșu deschis.

MEDIC: Aveți și dureri?

PACIENT: Da, durerile sunt în partea inferioară a abdomenului, adică sub buric.
Vin în valuri, trec și apoi reapar.

MEDIC: Cât durează de obicei durerile?

PACIENT: Durerile durează de obicei câteva minute și apoi reapar în crize.

MEDIC: Se iradiază durerea către vreo parte?

PACIENT: Nu, nu spre alte părți.

MEDIC: Cât de puternice sunt durerile pe o scară de la 1 la 10 — o dată în repaus și o dată la defecație, unde 1 e durere ușoară și 10 e durere insuportabilă?

PACIENT: În repaus cam 2, dar la defecație crește la aproximativ 7 sau 8.

MEDIC: Există ceva care influențează durerile, adică le face mai bune sau mai rele?
De exemplu defecația, mâncatul sau o anumită poziție a corpului?

PACIENT: Da, înainte de defecație durerile sunt cele mai puternice.
După aceea, de obicei se ameliorează puțin.
Dar mâncarea nu are legătură cu durerile.

Page 2 · 21–40 / 85

MEDIC: Ați mai avut asemenea simptome?

PACIENT: Nu, e ceva nou pentru mine.
Dar știți, domnule doctor, tatăl meu a avut mai mulți polipi.
Au fost îndepărtați pentru că medicul a spus că ar putea deveni maligni.
La vremea respectivă avea și el mai des sânge în scaun și uneori dureri abdominale.
Și acum mi-e teamă că poate e la fel și la mine.

MEDIC: Îmi înțeleg îngrijorarea.
La apariția unei boli contribuie adesea mulți factori – de exemplu genele, alimentația, stilul de viață și altele.
În același timp ar trebui să continuăm discuția în detaliu pentru a obține toate informațiile importante.
Apoi vom efectua investigațiile necesare și după aceea vom putea stabili un diagnostic mai precis.

MEDIC: Ați încercat ceva împotriva simptomelor?

PACIENT: Am încercat ceaiuri din plante, dar din păcate nu a ajutat.

MEDIC: Ați participat vreodată la screeningul pentru cancer colorectal, de exemplu un test de sânge ocult în scaun sau o colonoscopie?

PACIENT: Nu, încă nu.

MEDIC: Ați consultat deja un medic din cauza simptomelor până acum?

PACIENT: Nu, sincer speram că se va rezolva de la sine.
Și știți cum e acum cu programările – e greu să obții una.

MEDIC: Ați observat dificultăți sau dureri la înghițire sau mestecare?

PACIENT: Nu, nu am astfel de probleme.

MEDIC: Ați observat ceva neobișnuit la corp, de exemplu umflături, noduli sau modificări de sensibilitate – de pildă în zona inghinală?
Nu, nu am observat nimic neobișnuit

MEDIC: Aveți dificultăți de respirație, tuse, amețeli sau palpitații?

PACIENT: Doar la efort fizic mă sufoc.
Și când mă ridic brusc, mi se învârte în cap.

MEDIC: Sunteți cunoscut cu probleme cardiace sau anemie?

PACIENT: Din câte știu, nu.

MEDIC: Aveți greață?

PACIENT: Nu.

MEDIC: Ați vomitat?

PACIENT: Până acum nu am vomitat.

MEDIC: Ați observat arsuri la stomac sau un gust acru în gură?

PACIENT: Nu, nu am observat asta.

MEDIC: Aveți durere sau mâncărime în zona anală?

PACIENT: Nu, nu am asta.

MEDIC: Ați observat o îngălbenire a pielii sau a albului ochilor sau urina dvs. e mai închisă la culoare decât de obicei?

PACIENT: Nu, nu am observat nimic.

MEDIC: Aveţi mâncărimi pe tot corpul?

PACIENT: Nu, nu am mâncărimi

MEDIC: A crescut în ultima vreme circumferinţa taliei – de exemplu, pentru că pantalonii vă sunt mai mulaţi decât înainte?

PACIENT: Nu, nu mi-am dat seama de aşa ceva.

MEDIC: Cum vă simţiţi?

PACIENT: De trei săptămâni mă simt foarte slăbit şi obosit.

MEDIC: Ce alimente aţi consumat recent?

PACIENT: Nu am mâncat nimic deosebit – pur şi simplu mâncarea mea obişnuită.

MEDIC: Aveţi febră, transpiraţii nocturne, frisoane sau episoade de transpiraţie?

PACIENT: Nimic

MEDIC: Cum e apetitul dumneavoastră?

PACIENT: Trebuie să mă forţez să mănânc.

MEDIC: Cum vă alimentaţi?
Vegan, vegetarian sau omnivor?

PACIENT: Ani de zile m-am alimentat destul de nesănătos, multă carne roşie, puţină fructe şi legume.

MEDIC: Vă mulţumesc că spuneţi asta atât de deschis.
Alimentaţia joacă într-adevăr un rol important pentru sănătate.
E bine că sunteţi conştient de asta – putem să ne gândim împreună cum să vă îmbunătăţiţi obiceiurile alimentare pas cu pas.

PACIENT: Mulţumesc pentru sprijin.

Page 3 · 41–60 / 85

MEDIC: Aţi slăbit sau aţi luat în greutate neintenţionat recent?
Cât şi în ce interval de timp?

PACIENT: Da, în ultimele patru săptămâni am slăbit neintenţionat cam două kilograme.

MEDIC: Aveţi probleme cu somnul?

PACIENT: Da, am nevoie cam de două ore ca să adorm.
Lucrez într-o bibliotecă şi momentan se digitalizează totul acolo.
Nu am o relaţie bună cu asta – îmi provoacă mult stres.
Pur şi simplu nu sunt genul digital.
În plus, uneori diareea şi durerile abdominale îmi deranjează somnul.

MEDIC: Asta sună a o povară profesională.
Astfel de situaţii apar frecvent.
Important e să păstraţi calmul şi să nu vă faceţi prea multe griji.
Oricine greşeşte din când în când – e perfect normal.
Ce aţi făcut în legătură cu asta?

PACIENT: Am mers singur la farmacie şi am luat Baldrian-Tabletten 300 ca să dorm.

MEDIC: V-a ajutat asta?

PACIENT: Să fiu sincer, bomboanele ar fi avut mai mult efect – pastilele nu au făcut nimic.

MEDIC: Înţeleg, la sfârşitul consultaţiei putem discuta asta mai pe larg.

PACIENT: Bine, domnule doctor.

MEDIC: Aveţi dificultăţi la urinare?

PACIENT: La ultima vizită la urolog, acum vreo doi ani, totul era normal.
Examinările pentru o posibilă mărire a prostatei au fost normale.

MEDIC: Sufriţi de boli cronice, de exemplu hipertensiune arterială, diabet sau valori crescute ale grăsimilor din sânge?

PACIENT: Am hipertensiune de 7 ani.

MEDIC: Cum s-a pus diagnosticul?

PACIENT: În timpul controlului la medicul meu de familie am fost rugat să port un monitor de tensiune ambulator 24 de ore.
Mi-a recomandat şi un test de scaun pentru aşa-numita sânge ocult, dar nu l-am făcut niciodată.

MEDIC: Înţeleg, e o investigaţie importantă – bine că abordaţi acum subiectul.
Vă măsuraţi tensiunea acasă? Care sunt valorile?

PACIENT: Da, îmi măsor tensiunea regulat acasă.
Valorile sunt de obicei 130 la 80.

MEDIC: Există complicaţii precum probleme renale, tulburări de vedere sau boli cardiovasculare?

PACIENT: Nu, nu am aşa ceva.

MEDIC: Aţi fost vreodată internat din cauza unor valori prea mari sau prea mici ale glucozei din sânge?

PACIENT: Nu, niciodată.

MEDIC: Când aţi mers ultima oară la un oftalmolog?

PACIENT: Nu am fost niciodată la oftalmolog.
De ce sunt importante examinările oftalmologice?

MEDIC: Controalele regulate la oftalmolog sunt importante pentru a detecta la timp eventualele consecinţe ale hipertensiunii arteriale la nivelul ochilor.
Ce medicamente luaţi pentru aceasta?

PACIENT: Mulţumesc, domnule doctor. Ia Valsartan 80 miligrame, o dată pe zi.
În plus, am avut acum trei luni o sinuzită frontală.

MEDIC: Ce tratament aţi primit pentru asta?

PACIENT: La început mi s-a dat Amoxicillin, dar după prima tabletă nu l-am tolerat.
Am avut dureri abdominale şi diaree, aşa că l-am oprit.

MEDIC: Ce vi s-a mai prescris apoi?

PACIENT: Nu-mi amintesc prea bine.
Ştiu doar că cutia conţinea 6 tablete.

MEDIC: Aveţi şi alte boli?

PACIENT: Da, am artroză de şold de 5 ani.
Şoldul îmi cauzează probleme de mai mult timp, în special la mers sau când stau în picioare mai mult timp.

MEDIC: Este afectată o singură parte sau ambele?

PACIENT: Am dureri de ambele părţi, dar uneori o parte doare mai mult decât cealaltă.

MEDIC: Ce tratamente s-au efectuat?
Şi cât de eficiente au fost?

PACIENT: Am făcut kinetoterapie, ceea ce a ajutat puţin — cel puţin pentru mobilitate.
Am încercat şi unguente analgezice precum Voltaren, dar ajută doar pe termen scurt.
Ibuprofen 400 însă calmează bine durerea.

MEDIC: Cât de des luaţi ibuprofen — săptămânal sau lunar?

PACIENT: Nu foarte des, cam de două ori pe săptămână, când durerile sunt puternice.

MEDIC: Dacă în viitor doriţi să luaţi ibuprofen mai des, luaţi în considerare şi un protector gastric precum Pantoprazol, ca să nu vă suprasolicitaţi inutil stomacul şi pentru a evita leziuni ale mucoasei gastrice.

PACIENT: Bine.
În plus, mă simt foarte incomod în spaţii înguste, îmi intră repede panică.

MEDIC: V-a fost prescris ceva pentru atacurile de panică?

PACIENT: Da, iau Tavor după necesitate.

MEDIC: În ce dozaj luaţi Tavor?

PACIENT: 1 miligram, dar iau mereu doar jumătate de tabletă.
Şi am avut şi boala Lyme — asta a fost acum vreo cinci ani, m-a muşcat o căpuşă la gambă dreaptă în pădurea Zerzabelshofer.
Aveam atunci pantaloni scurţi.

Page 4 · 61–80 / 85

MEDIC: Ce tratamente aţi făcut atunci?

PACIENT: Atunci mi s-a prescris Doxy-Denk 100, pe care a trebuit să-l iau două săptămâni.
De asemenea, s-a verificat prin analize serice prezenţa Borrelia.

MEDIC: Aţi fost vreodată supus unei operaţii sau unei intervenţii medicale?

PACIENT: Da, când eram copil. Am avut strabism la ochiul drept şi am fost operat din cauza asta.
Oftalmologul i-a spus mamei mele atunci că ochelarii nu ar fi fost suficienţi.

MEDIC: Ce înţelegeţi exact prin «când eraţi copil»?
La ce vârstă aproximativ a fost asta?

PACIENT: A fost când aveam cam şase ani.

MEDIC: Aţi avut vreodată un accident?

PACIENT: Da, acum un an am avut un accident de schi.
Am căzut şi mi-am fracturat articulaţia acromioclaviculară stângă.

MEDIC: Cum a fost tratat? Prin operaţie?

PACIENT: Nu, nicio operaţie.
A trebuit să o protejez, am avut un bandaj tip rucsac şi am primit analgezice.

MEDIC: Aveţi în prezent dureri sau restricţii de mişcare?

PACIENT: Nu, deloc — s-a vindecat bine.

MEDIC: Luaţi şi alte medicamente?

PACIENT: Nu, niciun altul.

MEDIC: Luaţi medicamente anticoagulante precum Aspirină, Marcumar sau preparate similare?

PACIENT: Nu, nu iau astfel de medicamente. Ia doar antihipertensivul meu Valsartan o dată pe zi.
Analgezice precum Ibuprofen le iau doar ocazional, când mă doare şoldul.

MEDIC: Aveţi o reţetă pentru medicamentele dumneavoastră?

PACIENT: Da, am.

MEDIC: Sunteţi complet vaccinat, adică aţi primit toate vaccinările încă din copilărie?

PACIENT: Nu, sincer să fiu nu sunt adeptul vaccinurilor.
Am impresia că este adesea mai mult vorba de bani şi marketing decât de sănătate.

MEDIC: Înteleg îngrijorările dumneavoastră şi le iau în serios.
Dacă doriţi, vă pot explica de ce anumite vaccinuri sunt recomandate din punct de vedere medical – în special pentru protecţia împotriva bolilor grave.
Desigur decideţi dumneavoastră dacă şi ce vaccinări sunt adecvate pentru dumneavoastră.
Aveţi alergii sau intoleranţe cunoscute, de exemplu la alimente, medicamente, animale sau alte lucruri?

PACIENT: Da, în afară de amoxicilină nu tolerez nici peştele.
În urma consumului mă mănâncă şi fac erupţii cutanate.
Am observat asta pentru prima dată la şapte sau opt ani.

MEDIC: Fumaţi?
Câte ţigări fumaţi pe zi şi din când când?

PACIENT: Fumez de aproximativ 5 ani cam 5 ţigări pe zi. Înainte am fumat timp de aproximativ 15 ani o întreagă pachet pe zi.

MEDIC: E minunat că aţi decis să fumaţi mai puţin.
Având în vedere că aţi reuşit să reduceţi, sunt sigur că puteţi renunţa complet.
Puteţi să-mi spuneţi ce v-a motivat?

PACIENT: Am observat că tuşesc mai des noaptea.
M-a iritat destul de mult şi m-am gândit că ar fi mai bine să fumez mai puţin.

MEDIC: S-a îmbunătăţit?

PACIENT: Corect.

MEDIC: Beţi alcool?
Ce fel?

PACIENT: De obicei beau două pahare de bere pe zi.
Fac asta de 2 ani.

MEDIC: Mulţumesc că spuneţi asta deschis.
Două beri pe zi timp de 2 ani reprezintă deja o povară pentru organism.
Dacă sunteţi interesat, putem analiza împreună cum aţi putea reduce consumul

PACIENT: Desigur, domnule doctor.

MEDIC: S-a întâmplat vreodată să aveţi, din cauza consumului excesiv de alcool, simptome de intoxicaţie?

PACIENT: Niciodată.

MEDIC: Pot să vă întreb dacă aţi consumat vreodată droguri?

PACIENT: Niciodată

MEDIC: Faceţi sport regulat?
Ce fel şi cât de des?

PACIENT: Nu fac mult sport – merg cam o dată pe săptămână la înot.

MEDIC: Care este starea dumneavoastră civilă?

PACIENT: Sunt în proces de divorţ.
Ne vom divorţa oficial peste trei luni.

MEDIC: Unde locuiţi?
Cu cine locuiţi?

PACIENT: Locuiesc într-un apartament cu fiul meu.