Salut
Bună ziua, stimat domnule profesor doctor …,
Aș dori acum să vă prezint pacienta dna. Beate Schreiber.
Are 36 de ani, 1,72 metri înălțime și cântărește aproximativ 80 kg. Indicele de masă corporală (BMI) este de 27 kg/m² și se încadrează astfel în categoria supraponderalității
Motivul prezentării / istoricul actual
Pacienta s-a prezentat în regim de urgență din cauza unui episod care a avut loc în urmă cu aproximativ patru ore, paroxistic dispnee cu senzație de sufocare la secția noastră. Ea a raportat, de asemenea, un tuse iritantă, tahipnee, șuierat expirator și o stare pronunțată de agitație.
Ca urmare a tusei repetate, pacienta s-a plâns de dureri pleuritice toracice.
Următoarele simptome sunt absente: febră, durere în gât, disfonie, rinoconjunctivită, iritație în gât, hemoptizie, ortopnee, tahicardie, greață, vărsături, adenopatie cervicală, tulburări gastrointestinale și erupție cutanată.
Rareori apare spută clară, transparentă și ușor lucioasă.
Potrivit relatării sale, atacul a durat aproximativ 20 de minute, simptomele fiind deosebit de severe timp de aproximativ 10 minute. Simptomele s-au ameliorat doar parțial.
(A menționat că au avut loc două atacuri similare încă din ieri – unul în timpul unei călătorii cu mașina într-un tunel în timp ce era blocată în trafic, care s-a ameliorat după părăsirea tunelului și deschiderea geamului, și un altul în jurul orei 3–4 dimineața în timp ce dormea. În timpul acelui episod, fereastra dormitorului era deja deschisă.)
Anamneza relevă un diagnostic din copilărie de hiperreactivitate a căilor aeriene.
Episoadele anterioare au fost, totuși, semnificativ mai ușoare ca durată și intensitate. Ea a raportat că deseori trebuie să tușească sau să strănute în timpul plimbărilor prin pădure, în special primăvara.
Anamneza autonomă
Anamneza autonomă nu relevă probleme, în afară de o dietă țintită evitând alimente care produc gaze, cum ar fi leguminoasele și varza, pentru a ameliora meteorismul și balonarea postprandială.
Există, de asemenea, insomnie sub forma dificultății de a adormi, pe care pacienta o asociază cu o pierdere de sarcină acum șase luni.
Antecedente medicale personale
Următoarele afecțiuni din antecedente sunt raportate:
Pacienta raportează simptome recurente încă din copilărie la nivelul meatului acustic extern sub forma pruritului, xerodermiei și descuamării.
Ea menționează ca factori declanșatori în special contactul cu apa (de ex. la înot) și iritarea mecanică de la bețișoare de urechi.
În lunile de iarnă apare o uscăciune pronunțată a pielii mâinilor cu ocazionale fisuriformate.
Pacienta raportează că a avut un panaritiu dureros la degetul mijlociu drept în urmă cu aproximativ două luni.
Terapie: s-a efectuat o incizie și irigare, urmate de aplicarea unui pansament umed cu lactat de etacridină.
Ulterior degetul afectat a fost imobilizat cu o atelă din ghips.
Pacienta raportează, de asemenea, cervicalgie cronică de aproximativ cinci ani, care, conform evaluării ortopedice, este legată de muncă din cauza șederii prelungite. cervicalgiede aproximativ cinci ani, care, conform evaluării ortopedice, este legată de muncă din cauza șederii prelungite.
Acum șapte ani pacienta a suferit o fractură zigomatică pe partea stângă ca urmare a unui traumatism direct de la lovitura unei mingi de volei.
Fractura a fost tratată conservator.
Intervenții chirurgicale / proceduri anterioare
Acum patru ani pacienta și-a lezat genunchiul drept jucând volei. Deoarece simptomele au persistat, s-a efectuat un RMN care a detectat un corp liber (artrolit) care a fost ulterior tratat.
Acum aproximativ șase luni pacienta a avut o pierdere de sarcină în săptămâna a 11-a de sarcină.
O examinare ecografică a arătat absența bătăilor inimii fetale.
Aceasta a fost urmată de, sub anestezie locală , o chiuretaj. Nu au apărut complicații.
Notă: Dacă o afirmație poate fi confirmată obiectiv printr-un examen medical – de exemplu prin cicatrici vizibile – indicativul este adecvat. (Nu se efectuează examinare fizică la Fachsprachprüfung.)
Ginecologie
Ultima sângerare menstruală a fost acum opt zile.
Ciclul este regulat și nu sunt plângeri notabile.
Ca metodă contraceptivă, pacienta folosește de 2 luni un plasture transdermic (Lisvy).
Medicație
Următoarele medicamente sunt listate în prescripția ei:
În prezent pacienta ia următoarele medicamente conform prescripției:
unguent corticosteroid topic la nevoie pentru tratarea unui eczem la ureche sau mână
Ibuprofen 400 mg la nevoie
Notă: Dacă o afirmație poate fi confirmată obiectiv prin observația unui medic – de exemplu printr-o rețetă – indicativul este adecvat.
Alergii
Pacienta a raportat o alergie sezonieră la polen primăvara cu simptome de rinoconjunctivită și o alergie alimentară la nuci, în special alune și nuci, care se manifestă prin parestezii orale în zona buzelor și limbii.
Consum de substanțe / agenți nocivi
Referitor la consumul de substanțe recreative, pacienta a declarat că nu fumează.
Bea ocazional, la ocazii speciale, unul-două pahare de bere.
De aproximativ trei luni folosește ocazional jointuri.
Istoricul social
Pacienta lucrează ca tehnician de mediu și locuiește cu partenerul său. Este planificată în curând căsătoria. Nu are copii.
Antecedente familiale
Antecedentele familiale includeau mai multe afecțiuni parentale preexistente relevante. Tatăl pacientului, în vârstă de 76 de ani, suferă de aproximativ opt luni de un stadiu avansat de carcinom pancreatic. Din cauza stadii tumorale, i se administrează doar terapie antalgică în cadrul îngrijirii paliative. În antecedente este menționat un consum cronic de alcool.
Mama, în vârstă de 72 de ani, locuiește într-un cămin din cauza unei demențe . La vârsta de 52 de ani a fost supusă unei intervenții chirurgicale pentru un carcinom abdominal care s-a prezentat clinic, printre altele, cu sângerare vaginală puternică și durere abdominală. Uneori a fost prezent un scotom la ochiul drept.
(Vă rugăm să rețineți: Contextul are întotdeauna prioritate. Să scrii o secțiune întreagă în Konjunktiv I sau să o exprimi astfel este cu adevărat un coșmar!)
Diagnostice suspecte și diferențiale
Anamneza — în special tusea paroxistică iritativă și dispneea pe fondul unei hiperreactivități a căilor respiratorii cunoscute, precum și afecțiunile atopice concomitente precum eczemă și rinoconjunctivită sezonieră — indică clinic prezența astmului bronșic.
Diagnosticele diferențiale includ infecții virale ale căilor respiratorii superioare sau inferioare, precum și pneumonie bacteriană. Totuși, absența febrei, lipsa altor simptome constitutionale și cursul paroxistic contrazic aceste diagnostice.
Bronșita poate apărea după o infecție virală; evoluția este, de obicei, autolimitantă și se ameliorează spontan.
În pneumotorax se așteaptă apariția bruscă a dispneei și durere toracică ascuțită.
Boala pulmonară obstructivă cronică (COPD) este puțin probabilă la acest pacient, totuși, deoarece nu există istoric de consum de tutun, expunere relevantă la praf și vârsta pacientului nu este tipică pentru acest diagnostic.
Deși utilizarea contraceptivelor hormonale crește riscul trombozei venoase profunde (TVP), cursul clinic și absența simptomelor tipice precum durerea sau edemul de gambă contrazic acest diagnostic suspect.
Insuficiența cardiacă este, de asemenea, puțin probabilă, întrucât nu există factori de risc cardiovasculari precum consumul de tutun, hipertensiune arterială sau diabet zaharat, iar vârsta pacientului nu este tipică pentru aceasta.
|
Cunoștințe adiționale |
|
Simptomul principal al astmului bronșic este creșterea rezistenței căilor respiratorii, care este cauzată de obstrucția acestora. Aceasta apare din cauza contracției musculaturii netede bronșice, îngroșării epiteliului bronșic și îngustării lumenului datorită secrețiilor. Simptomele astmului apar în principal în timpul expirației deoarece presiunea intratoracică crește la expirație și comprimă în continuare bronhiile deja îngustate. |
|
Triada atopică constă de obicei din dermatită atopică (piele), astm bronșic (căile respiratorii) și rinită alergică (mucoasa nazală). |
Investigații diagnostice
Pacientul ar trebui inițial internat și trebuie începută imediat terapia inițială.
Aceasta include în primul rând administrarea de oxigen, posibil completată de bronhodilatatoare inhalatorii (de ex., salbutamol prin nebulizator) și, dacă este necesar, glucocorticoizi sistemici pentru a reduce inflamația bronșică.
examen clinic
După anamneză efectuăm un examen clinic complet. Acesta începe cu înregistrarea semnelor vitale, inclusiv frecvența cardiacă, tensiunea arterială, frecvența respiratorie, saturația de oxigen și temperatura corporală.
Urmează un examen clinic țintit, începând cu inspecția. Căutăm diverse anomalii precum semne de atopie, incluzând dermatită atopică (de ex., piele uscată, eczemă) și rinoconjunctivită alergică. De asemenea, evaluăm cavitatea orală și faringele precum și tiparul respirator, în special pentru semne precum folosirea musculaturii respiratorii accesorii sau o fază expiratorie prelungită. Cianoza poate apărea în forme severe.
La percuție se găsește tipic un timbru hiperrezonant — mai ales peste zone pulmonare supraînfundate datorită obstrucției bronșice, așa cum poate apărea în astmul bronșic.
Auscultația arată de obicei wheeze expirator (fluierător)/ stridor expirator, precum și zgomote respiratorii modificate, parțial diminuate sau zgomote tubare. se manifestă tipic printr-un wheeze expirator (fluierător)/ stridor expirator, precum și prin zgomote respiratorii modificate, parțial diminuate sau tubare.
În pneumotorax percuția dezvăluie de obicei un timbru hiperrezonant peste hemitoracele afectat. Auscultația arată zgomote respiratorii diminuate sau complet absente peste aria pulmonară afectată.
În contrast, în pneumonie percuția relevă un timbru cedeant peste segmentul pulmonar inflamat. Auscultația produce tipic crepitații fine, zgomote tubare crescute și posibil bronhofonie accentuată.
Analize de laborator
Analizele de laborator nu sunt, în general, obligatorii, deoarece diagnosticul de astm bronșic se stabilește în principal clinic și cu ajutorul spirometriei.
Gazometrie arterială (GAS), hemogramă diferentială, CRP, nivelul total al IgE.
Teste cutanate pentru diagnosticul alergic
În testul prick se aplică o cantitate mică dintr-un alergen pe piele.
În testul intracutan se injectează o cantitate mică din alergen direct în piele.
Testul patch este folosit pentru a diagnostica alergiile de contact. Un patch acoperit/încărcat cu un alergen se aplică pe piele pentru 24 până la 48 de ore.
Diagnosticul anatomic
Radiografie toracică:
O radiografie toracică este o examinare imagistică în care structurile cavității toracice sunt redate folosind raze X.
Găsiri radiologice tipice în astmul bronșic pot include hiperinflație pulmonară cu diafragme aplatizate și lucență retrosternală crescută; totuși, modificările radiografice sunt adesea nesemnificative.
Înainte de examinare pacientul își scoate bijuteriile și îmbrăcămintea din zona toracică.
Imaginea este de obicei realizată în proiecție p. a. (posteroanterior) în ortostatism. Pacientul stă cu fața spre plăcuța de raze X și i se cere să inspire profund și să rețină inspirația pentru scurt timp pentru a evita artefactele de mișcare.
Spirometrie
La adulții simptomatici și la copiii peste cinci ani care pot efectua spirometrie, spirometria pre- și post-bronhodilatator este metoda de diagnostic recomandată ca primă linie.
Spirometria este un test al funcției pulmonare în care pacientul inspiră și expiră printr-un piesă bucală într-un dispozitiv (spirometru).
Procedura tipică este următoarea:
1. Măsurătoarea de bază (pre-bronhodilatator):
Pacientul inspiră profund și apoi expiră forțat și rapid (expirație forțată).
2. Administrarea unui bronhodilatator (de ex., salbutamol inhalator)
3. Repetarea măsurătorii (post-bronhodilatator) după aproximativ 15 minute pentru a evalua reversibilitatea obstrucției căilor respiratorii.
În astmul bronșic, spirometria arată tipic un pattern ventilator obstructiv cu FEV₁ redus și raport FEV₁/FVC( < 70%).
Caracteristică este o reversibilitate semnificativă a obstrucției după administrarea de bronhodilatator (↑ FEV₁ ≥ 12% și ≥ 200 ml).
|
Parametri |
Valoare înainte de bronhodilatare |
% prezis |
Valoare după bronhodilatare |
% prezis |
Evaluare |
|
FEV₁ |
2.1 l |
65 % |
2.7 l |
84 % |
marcat redus, reversibil |
|
FVC |
3.5 l |
88 % |
3.7 l |
93 % |
normal până la ușor redus |
|
FEV₁/FVC (Tiffeneau) |
0,60 |
– |
0,73 |
– |
↓ înainte de BD, normalizat după BD |
|
PEF |
5.2 l/s |
60 % |
6.8 l/s |
78 % |
îmbunătățit semnificativ |
|
MEF25–75 |
1.5 l/s |
45 % |
2.6 l/s |
75 % |
Indicație pentru căile aeriene mici |
|
Rezistenţa căilor aeriene (RAW) |
crescută |
– |
scăzută |
– |
sugerează bronhoconstricţie |
|
Curba debit-volum |
ramură expiratorie concavă |
– |
îmbunătăţit semnificativ |
– |
tipic pentru astm |
|
Reversibilitate |
– |
– |
+600 ml / +28 % FEV₁ |
– |
pozitivă |
Pentru clasificarea astmului bronşic se iau în considerare, printre altele, frecvenţa simptomelor în zilele lucrătoare, plângerile nocturne şi parametrii spirometrici.
Pletismografie corp întreg
Pletismografia corpului nu este necesară dacă diagnosticul poate fi stabilit clar prin anamneză şi spirometrie.
Pletismografia corpului întreg (de asemenea pletismografie corporală) este un test avansat al funcţiei pulmonare care permite măsurarea precisă a volumelor pulmonare şi a rezistenţei căilor aeriene.
Pacientul stă într-o cabină etanşă în timpul examinării şi respiră pe un muştiuc. Schimbările de presiune şi volum în piept sunt înregistrate.
Spre deosebire de spirometrie, care înregistrează doar volumele pulmonare mobilizabile (de ex. CVF, VEMS), pletismografia corpului întreg permite şi determinarea capacităţii pulmonare totale (TLC).
Peak flowmetru
Un peak flowmetru este un dispozitiv la îndemână folosit pentru a măsura viteza maximă expiratorie sau fluxul expiratoriu de vârf (PEF).
Tomografie computerizată
Un CT poate fi util când există suspiciunea unor diagnostice diferenţiale, de ex. bronşiectazii sau tumori.
Consultaţii
Consult chirurgie / chirurgie traumatologică precum şi consult anestezie
Tratament
Terapie non-farmacologică pentru astmul bronşic
• Evitarea factorilor declanşatori
(de ex. alergeni, fum de ţigară, aer rece, poluare atmosferică, expuneri profesionale)
• Promovarea activităţii fizice regulate
• Educaţia pacientului
terapie farmacologică
Toţi pacienţii cu astm trebuie să primească, la nevoie, un β₂-agonist cu acţiune rapidă (de ex. salbutamol) ca medicaţie de urgenţă (reliever) care poate fi folosit în obstrucţia bronşică acută.
În plus, pacienţii trebuie instruiţi în utilizarea corectă a dispozitivului de inhalare pentru a asigura o administrare eficientă a medicamentului.
Indiferent de substanţa activă folosită, medicaţia de urgenţă ar trebui să conste din două pufuri de inhalator, cu un interval de 3–5 minute între primul şi al doilea puf.
Terapie etapizată pentru astmul bronşic
• Etapa 1:
Terapie la nevoie cu glucocorticoid inhalator (GCI) la doză mică + β₂-agonist cu acţiune scurtă la nevoie (SABA, de ex. salbutamol)
• Etapa 2:
Utilizare zilnică a unui GCI la doză mică + SABA la nevoie
• Etapa 3: Simptome zilnice, simptome nocturne > 1× pe săptămână; limitare a activităţii; FEV₁ 60–80 %
Combinaţie zilnică GCI-LABA la doză mică + SABA la nevoie
• Etapa 4:
GCI la doză medie spre mare + LABA + SABA la nevoie
• Etapa 5:
Combinaţie zilnică GCI-LABA la doză mare + consult cu un specialist pentru escaladare cu, de ex., tiotropium, anti-IgE, anti-IL-5/5R, anti-IL-4R
Inhalatoare:
• Salbutamol (albastru): β₂-agonist cu acţiune scurtă (SABA)
• Foster (lila deschis): beclometazonă (ICS) + formoterol (LABA)
• Symbicort (roşu): budesonid (ICS) + formoterol (LABA)
• Seretide (mov): fluticazonă (ICS) + salmeterol (LABA)
• Tiotropium (Spiriva) (verde): antagonist muscarinic cu durată lungă de acţiune (LAMA)
Utilizarea inhalatorului
• Agitaţi bine inhalatorul.
• Țineţi inhalatorul în poziţie verticală şi îndepărtaţi capacul protector de pe muştiuc.
• Expiraţi adânc (nu în inhalator) şi apoi plasaţi ferm muştiucul între buze.
• Începeţi să inspiraţi lent şi adânc pe gură. Simultan apăsaţi recipientul pentru a elibera un spray şi ţineţi-vă respiraţia aproximativ 5–10 secunde.
• Clătiţi gura
Complicaţii
• Status asthmaticus (atac prelungit, ameninţător de viaţă)
• „Status asthmaticus” este o exacerbationare a astmului ameninţătoare de viaţă care nu răspunde la măsurile iniţiale uzuale cu bronhodilatatoare şi corticosteroizi
• Pneumotorax
• Obstrucţie bronşică ireversibilă
• Calitate a vieţii redusă (toleranţă la efort, calitatea somnului)
• Întârziere de creştere (la copii, rar)
Prescripţii medicale
Monitorizare
• Semne vitale: TA/FC/FR/Temp/SpO₂ la internare, apoi la fiecare 2–4 h, continuu dacă instabil.
• Pregătirea pentru intubaţie în epuizare respiratorie iminentă
• După stabilizare, programare pentru spirometrie.
• Semne de avertizare (plămân „tăcut”, dispnee la vorbire, cianoză, pierderea stării de conştienţă).
Diagnostic
• GGA (arterial sau capilar) la internare
• Laborator: hemogramă, CRP, electroliţi, creatinină, glucoză (posibil troponină şi BNP cu diagnosticul diferenţial corespunzător şi posibil β-HCG).
• ECG (tahicardie/efecte β₂-agonist, DD cardiacă).
• Radiografie toracică pentru descoperiri neclare, curs sever sau DD (pneumotorax, pneumonie).
• Exudat virologic/infectios doar la suspiciune clinică
Terapie
Oxigen
• O₂ prin canulă nazală 1–4 l/min
Ţintă SpO₂: 92–96 % (diferenţă în retenţie cunoscută de CO₂).
• Ridicarea jumătăţii superioare a corpului
Bronhodilataţie (acută)
• Salbutamol nebulizor 2.5–5 mg (sau 4–8 pufuri a 100 µg prin spacer) la fiecare 20 min × 3, apoi la fiecare 2–4 h sau la nevoie.
• Ipratropium bromură nebulizor 0.5 mg la fiecare 6–8 h în primele 24–48 h.
Glucocorticoizi sistemici
Prednisolon 50 mg p.o. (sau 100 mg i.v.) o dată acum, apoi 40–50 mg p.o. o dată zilnic timp de 5–7 zile, fără necesitatea reducerii treptate pentru un tratament scurt.
Alte
Educaţie a pacientului privind tehnica corectă de inhalare şi evitarea factorilor declanşatori, revizuirea medicaţiei de urgenţă, consult pneumologie pentru ajustarea terapiei.
Extra
Nume:
Karl Lauterbach, Beate Steurmann, Andreas Teufel, Mario Dietrich, Alexa Frank
Detalii:
Când am întrebat despre acidul folic, nu am ştiut ce să răspund, dar pacienta a spus — ginecologul ei i-l prescrisese pentru a se pregăti pentru următoarea sarcină.
logodnica lui a pierdut un copil acum opt luni. Nunta lor este planificată peste trei sferturi de an.
Pacientul a relatat că a avut trei plângeri similare de la începutul primăverii, de fiecare dată mai pronunţate. Anterior nu observase astfel de simptome. În prezent nu are simptome; acestea apar exclusiv în timpul şederii în pădure.
Pacientul este homosexual. (Important în privinţa HIV, HBV, HCV şi a altor boli cu transmitere sexuală.)
Şofer de autobuz
Şofer de tramvai
Artist de machiaj (cosmetică/frumuseţe)
Comorbidităţi/ Medicamente:
Îndepărtarea pungilor de sub ochi în urmă cu 2 ani
Hipertensiune arterială de cinci ani
Utilizator de aparat auditiv bilateral (hipoacuzie)
Status post apendectomie la vârsta de 12 ani
Rujeolă
Oreion
Status post osteosinteză a încheieturii drepte după un accident cu bicicleta acum 13 ani
Un medicament de sinteză pentru răceală fără prescripție.
Tuse convulsivă (pertussis)
Varicelă
Exforge® 1-0-0 (conține amlodipină / valsartan, vă rugăm să adăugați doza, ex. 5 mg / 160 mg)
Cetirizină 10 mg 1 tabletă la nevoie
Valsartan 80 mg 1-0-0
Ramipril 5 mg 1-0-0
Istoric familial:
O fiică a unui fost partener care suferă de autism.
Mama suferă de hipertensiune arterială și urticarie.
Tatăl are obezitate și dependență de jocuri de noroc.
Pacienta are trei frați (două surori și un frate).
O soră suferă de demență și locuiește într-un cămin de îngrijire.
Cealaltă soră și fratele au o problemă cu zahărul din sânge, probabil diabet zaharat.
Mama suferă de scleroză multiplă și litiază renală.
Tatăl are obezitate și ludopatie; nu există contact cu el.
Sora suferă de hipertensiune arterială.
Tatăl are dependență de jocuri de noroc. (Cheltuie banii)
Frate: boala Parkinson
Alergii:
Polen de alun, praf de făină
Medicamente:
LSD
Ecstasy
Întrebări
1. Cum recunoașteți intoxicația cu monoxid de carbon, de exemplu într-un blocaj de trafic? Ce este exact, cum se măsoară și la ce nivel devine periculos?
Intoxicația cu monoxid de carbon apare prin inhalarea monoxidului de carbon (CO), de ex. de la un motor pornit într-un spațiu închis sau într-un ambuteiaj cu ventilație slabă. CO se leagă cu mare afinitate de hemoglobină și împiedică transportul oxigenului. Se diagnostichează prin măsurarea nivelului CO-Hb în sânge (carboxihemoglobină). Devine periculos la aproximativ 10–15% CO-Hb – valori mai mari pun în pericol pierderea conștienței, stopul respirator și decesul.
2. Ce înseamnă nebulizare?
Nebulizarea se referă la atomizarea unui medicament lichid în picături fine (aerosoli) pentru a putea fi inhalat pe căile respiratorii.
„Salbutamol a fost administrat prin nebulizare.”
3. Ce înseamnă impotent?
Un bărbat este impotent dacă nu poate obține sau menține o erecție suficientă pentru actul sexual.
4. Cum se recoltează sângele?
Pregătire:
Informați pacientul și obțineți consimțământul, efectuați dezinfectarea mâinilor, puneți mănuși.
Pregătiți materialul:
Garou, ac/butterfly, tuburi de recoltare a sângelui, compresă, plasture, dezinfectant, recipient pentru obiecte ascuțite
Loc de puncție:
De obicei în pliul brațului (vena mediană cubitală).
Puncție
Introduceți acul în venă la un unghi de aproximativ 30°.
5. Ce este desensibilizarea și cum se efectuează?
Desensibilizarea (denumită și imunoterapie specifică) este un tratament specific alergiei în care organismul este treptat obișnuit cu alergenul pentru a reduce sau preveni reacția alergică.
Alergenul (de ex. polen, acarieni, venin de insecte) se administrează pacientului în doze crescătoare. De obicei durează 3–5 ani.
6. În ce țări este mai mare prevalența tuberculozei și de ce este mai frecventă acolo?
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (WHO Global Tuberculosis Report 2024), peste 85% din toate cazurile de TB apar în 30 de țări cu incidență ridicată, inclusiv India, Indonezia, Filipine, Pakistan, Nigeria, Bangladesh, Africa de Sud și China.
7. Cum se clasifică astmul și care tip apare cel mai frecvent?
Astmul se împarte după cauză în astm alergic (extrinsec) și astm nealergic (intrinsec).
Astmul alergic apare cel mai frecvent.
În plus, astmul poate fi clasificat după severitate ca intermitent, persistent ușor, persistent moderat și persistent sever.
Note
IMC
IMC — Definiție
Indicele de masă corporală (IMC) este o măsură adimensională pentru estimarea greutății corporale în raport cu înălțimea. Se calculează prin împărțirea greutății corporale în kilograme la pătratul înălțimii în metri (kg/m²).
Limitări
de urgență
De urgență — Semnificație
Termenul descrie acțiuni sau considerații care necesită evaluare sau intervenție imediată din cauza unei urgențe medicale acute. În context clinic, termenul implică o abordare oportună, prioritizată după evaluarea inițială și posibil răspuns terapeutic rapid.
paroxistic
Paroxistic — Semnificație
„Paroxistic” descrie un debut brusc, adesea de scurtă durată sau recurent, al simptomelor. Caracteristici tipice sunt apariția rapidă și, posibil, sfârșitul la fel de abrupt al manifestărilor.
Dispnee
Dispnee — Definiție
Dispneea se referă la experiența subiectivă a lipsei de aer sau a respirației dificile. Persoanele afectate descriu o senzație de efort respirator, lipsă de aer sau aport insuficient de aer.
Senzație de sufocare
Senzație de sufocare — Semnificație
Senzația de sufocare descrie senzația subiectivă de a nu primi suficient aer sau că respirația este obstrucționată. Pacienții pot descrie aceasta ca strangulare, gâfâială sau retenție acută a respirației.
Distincție și cauze
Această senzație poate apărea în obstrucție parțială a căilor aeriene (de ex. corp străin, edem), bronhospasm, anxietate pronunțată sau alte tulburări acute ale funcției respiratorii; se deosebește de insuficiența respiratorie obiectivă, care poate fi demonstrată prin investigații.
Tahipnee
Tahipnee — definiție
Tahipneea denotă o frecvență respiratorie crescută. La adulți este frecvent considerată o frecvență respiratorie peste aproximativ 20 de respirații pe minut, deși valorile prag variază în funcție de sursă și context clinic.
Semnificație
Respirația accelerată poate indica tulburări respiratorii sau metabolice, febră, durere, anxietate sau probleme hemodinamice și trebuie evaluată întotdeauna în corelare cu alte constatări.
Disfonie
Disfonie
Disfonia se referă la o tulburare a producerii vocii cu modificarea timbrului, volumului sau înălțimii vocii. Cauze comune sunt procese inflamatorii ale corzilor vocale, suprasolicitarea funcțională a vocii, refluxul sau leziuni neurologice. În cazurile cu debut brusc sau disfonie severă persistentă, se recomandă evaluare specialistă, deoarece aceasta poate indica probleme structurale sau neuromusculare.
Rinoconjunctivită
Rinoconjunctivită
Rinoconjunctivita denotă inflamația simultană a mucoasei nazale și a conjunctivei, tipic cu strănut, nas care curge sau înfundat și ochi roșii, apoși. Declanșatori comuni sunt substanțe alergenice (de ex. polen, acarieni) sau, mai rar, stimuli infecțioși. Patternul simptomatic arată deseori comportamente sezoniere sau dependente de situație și este clasificat clinic în funcție de simptome și declanșatori.
Senzație de iritație
Iritație în gât
Iritația în gât este descrisă ca o senzație subiectivă de zgâriere, arsură sau corp străin în faringe. Cauzele pot include reacții virale sau alergice, scurgere postnazală, fumat, aer uscat sau reflux gastroesofagian. Pentru iritațiile persistente sau progresive se recomandă un examen pentru clarificarea cauzelor cronice.
Ortopnee
Ortopnee
Ortopneea este simptomul de dificultate la respirație care se agravează la poziția culcat și se ameliorează în poziție verticală. Cauzele tipice sunt decompensarea cardiacă (de ex. insuficiența ventriculului stâng) sau tulburările pulmonare severe cu suprasarcină de lichid în plămâni. Distincția față de alte probleme respiratorii dependente de poziție și întrebarea despre dependența pozițională sunt relevante din punct de vedere diagnostic.
Greață
Greață
Greața denotă senzația subiectivă de rău cu nevoia de a vomita, fără a se produce neapărat expulzia conținutului. Poate preceda vărsătura și este declanșată de multiple cauze, precum boli gastrointestinale, efecte secundare ale medicamentelor, tulburări vestibulare sau boli sistemice.
Emesis
Emesis
Emesis descrie vărsătura, adică expulzia reflexă sau forțată a conținutului gastric prin gură. Cauzele sunt diverse și variază de la infecții și intoxicații la tulburări vestibulare și boli metabolice. Din punct de vedere clinic sunt relevante posibile complicații precum riscul de aspirație, dezechilibre electrolitice și hidrice și indicația pentru investigații suplimentare în cazul vărsăturilor repetate sau severe.
Hiperreactivitate a căilor respiratorii
Hiperreactivitate a căilor respiratorii
Definiție: O reacțivitate crescută a căilor respiratorii la diverși stimuli fizici sau chimici, care poate duce la îngustarea tranzitorie a bronhiilor.
Semnificație clinică: Manifestările tipice sunt tuse, senzație de strângere sau wheezing după expunerea la alergeni, aer rece, efort fizic, infecții sau substanțe iritante. Hiperreactivitatea căilor respiratorii este un aspect nespecific care poate apărea în astmul bronșic, dar poate exista și izolat.
Clasificare generală: Evaluarea depinde de frecvența și severitatea simptomelor; teste funcționale (de ex. teste de provocare bronșică) și căutarea țintită a factorilor declanșatori sunt frecvente.
Meteorism
Meteorism (flatulență)
Definiție: Meteorismul denotă acumularea crescută de gaze în tractul gastrointestinal, care poate conduce la senzație de plenitudine și la distensie abdominală vizibilă.
Cauze și asocieri: Cauze comune sunt producția crescută de gaze de la anumite alimente, flora intestinală modificată, malabsorbția sau motilitatea intestinală perturbată. Alimente precum leguminoasele sau cruciferele sunt de obicei asociate cu creșterea producției de gaze.
Măsuri generale: Ajustările dietetice și identificarea alimentelor tolerate individual sunt adesea recomandate pentru ameliorare; diagnostice și tratamente suplimentare includ evaluarea pentru intoleranțe alimentare posibile sau tulburări funcționale.
Insomnie
Insomnie (tulburare de somn)
Definiție: Insomnia denotă dificultatea de a adormi sau de a menține somnul ori somnul neodihnitor în ciuda oportunității adecvate de a dormi.
Avort spontan
Avort spontan (pierdere de sarcină)
Definiție: Avortul spontan se referă la pierderea sarcinii înainte ca fătul să atingă viabilitatea.
Cauze și evoluție: Cauzele frecvente sunt anomalii cromozomiale, boli materne, probleme anatomice uterine sau infecții; evoluția variază de la pierdere spontană timpurie la avorturi mai tardive.
Consecințe și clasificare: Un avort spontan poate necesita urmărire fizică și clarificare diagnostică; din punct de vedere psihologic, pierderea sarcinii este adesea distressantă și poate declanșa reacții de doliu, tulburări de somn sau alte sarcini psihosociale. Suportul profesional este recomandabil în cazul distressului psihologic persistent.
Meatus acusticus externus
Meatus acusticus externus (canal auditiv extern)
Definiție: Canalul auditiv extern este canalul osos și cartilaginos care leagă pavilionul urechii de membrana timpanică și este căptușit de epidermis cu glande ceruminoase.
Funcție și aspecte clinice: Conduce sunetul către membrana timpanică și protejează urechea medie; plângerile tipice sunt mâncărime, descuamare, durere sau secreție. Expunerea la apă, iritația mecanică prin corpuri străine sau manipularea externă favorizează probleme locale.
Pruritus
Pruritus (mâncărime)
Definiție: Pruritus este senzația neplăcută care declanșează în mod tipic nevoia de a scărpina.
Cauze și localizare: Mâncărimea poate fi localizată sau generalizată și are multe cauze, incluzând afecțiuni dermatologice, iritații locale, infecții, boli sistemice, factori neurologici sau psihogeni. Localizată în canalul auditiv extern, pruritus apare frecvent în dermatoze, piele uscată sau infecții ale urechii externe.
Xeroderma
Xeroderma — definiție și semnificație
Xeroderma denotă uscăciunea crescută a pielii, manifestată prin conținut redus de grăsime și umiditate. Clinic apare adesea ca senzație de întindere, descuamare fină și mâncărime.
Cauze și asocieri
Cauze comune sunt stresul climatic (aer rece, uscat), spălarea excesivă cu detergenți iritanți, modificările pielii legate de vârstă și predispoziția atopică. Anumite boli sistemice și medicamente pot contribui, de asemenea, la uscarea pielii.
Consecințe și aspecte generale
Xeroderma netratată favorizează fisurarea, iritația și infecțiile secundare. Măsurile preventive includ îngrijirea blândă a pielii, evitarea detergenților puternic degresanți și protecția față de factori de mediu extremi.
Formarea fisurilor
Formarea fisurilor — definiție
Fisurile sunt crăpături dureroase, în formă de șliț, în suprafața pielii care pot apărea în special în zone expuse.
Cauze și localizări tipice
Declanșatorii sunt adesea uscarea pronunțată a pielii, stresul mecanic sau ciclurile repetate ud-uscat; locuri frecvente sunt pliurile de pe degete, călcâiele și colțurile gurii. Vremea rece și dermatozele eczematoase favorizează, de asemenea, dezvoltarea lor.
Paronichie
Paronichie — definiție scurtă și clasificare
Paronichia este o inflamație purulentă în zona unui deget de mână sau de picior care poate afecta diferite straturi tisulare (de ex. paronichie, panaritiu, paronichie subcutanată).
Etiologie și evoluție
Infecția apare, de obicei, prin pătrunderea patogenilor bacterieni precum stafilococi sau streptococi prin mici leziuni ale pielii. Leziunile mecanice sau traumatismele unghiale favorizează colonizarea.
Semne clinice și posibile complicații
Semnele tipice sunt durerea locală, roșeața, tumefacția și acumularea de puroi; netratată, se poate extinde și implica structuri mai profunde până la afectarea osoasă. Este indicată asistența specializată.
Incizie
Incizie — concept și scop
O incizie este o tăietură chirurgicală deliberată în piele și structurile subiacente pentru a crea acces sau a deschide interiorul unei zone patologice.
Indicații și observații generale
Motivele comune sunt deschiderea abceselor pentru drenaj, crearea unui acces chirurgical sau obținerea de probe tisulare. Pentru toate inciziile sunt importante tehnica sterilă, analgezia adecvată și cunoașterea anatomiei subiacente.
Posibile consecințe
Complicațiile pot include sângerare, infecție sau cicatrizare; abordarea exactă depinde de constatări și indicație.
Cervicalgie
Dureri cervicale — definiție
Durerile cervicale se referă la durerea din regiunea coloanei cervicale, adică zona gâtului.
Cauze și caracteristici însoțitoare tipice
Cauzele pot include tensiune musculară, probleme posturale, modificări degenerative ale coloanei sau iritație de rădăcină nervoasă. Plângerile însoțitoare frecvente sunt restricțiile de mișcare, cefaleea sau durerea iradiată în membrele superioare.
Relevanță generală
Formele cronice sau legate de efort sunt adesea de natură profesională și necesită măsuri ergonomice și conservatoare pentru controlul simptomelor și păstrarea funcției.
Fractură a osului zigomatic
Fractură a osului zigomatic (fractură a osului zigomaticum) — prezentare generală
O fractură a osului zigomatic afectează osul zigomatic (os zygomaticum), o parte osoasă a regiunii obrajilor, și apare de obicei în urma unui traumatism contondent direct.
Semne clinice și constatări asociate
Semne tipice includ umflături faciale, durere la palpare, posibilă ridicare a poziției obrajului, tulburări senzitive în aria nervului infraorbital, precum și limitarea deschiderii gurii sau simptome oculare însoțitoare dacă orbită este implicată.
Evaluare și posibile consecințe
Tratamentul depinde de gradul de deplasare și de leziunile asociate; deplasările semnificative necesită adesea manevre de repoziționare. Complicațiile importante pot include deformări estetice, disfuncție a mușchilor extraoculari sau leziuni nervoase.
Corp liber
Definiție scurtă
Un corp liber este un fragment intraarticular liber mobil care se deplasează în spațiul articular.
Compoziție și origine
Sunt de obicei fragmente de cartilaj sau os detașate (fragmente osteocondrale); mai rar pot fi părți sinoviale calcificate sau alte formațiuni de reziduuri.
Semnificație clinică
Corpurile intraarticulare libere pot cauza simptome mecanice precum blocarea articulației, pocnituri sau crepitații și durere. Pot fi vizualizate imagistic și sunt adesea îndepărtate artroscopic dacă simptomele persistă.
Avort
Termen și semnificație
Termenul medical avort se referă la pierderea neplanificată a unei sarcini înainte ca fătul să atingă limita de viabilitate.
Clasificare temporală și forme
În practica obstetrică, un avort este în general înțeles ca pierdere a sarcinii înainte de limita definită a viabilității (convențional înainte de aproximativ săptămâna 24 de gestație). O formă specială este avortul rezidual (missed abortion): în acest caz embrionul sau fătul a decedat intrauterin fără a avea loc expulzia spontană.
Consecințe clinice
În funcție de vârsta gestațională și de constatările clinice, se iau în considerare diferite măsuri diagnostice și terapeutice; definiția termenului rămâne independentă de tratamentul specific.
Anestezie
Prezentare generală
Anestezia denotă proceduri menite să suprime percepția durerii și/sau conștiența în timpul intervențiilor diagnostice sau terapeutice.
Tehnici regionale neuraxiale
Anestezia spinală: medicamentul este injectat în spațiul subarahnoidian (spațiul LCR); aceasta produce de obicei un bloc senzitiv și motor rapid și dens al jumătății inferioare a corpului. Indicațiile includ, printre altele, cezariană și intervenții pe extremitățile inferioare.
Anestezia epidurală (peridurală): medicamentul este aplicat în spațiul epidural (în afara durei mater); adesea se montează un cateter astfel încât efectul să poată fi dozat și menținut pe o perioadă mai lungă. Instalarea efectului este, în general, mai lentă, iar intensitatea este mai bine controlabilă.
Distincție
Anestezia locală se diferențiază prin faptul că doar o zonă limitată a pielii sau un nerv este amorțită și nu apare un bloc neuraxial.
Chiuretaj
Definiție
Chiuretajul este o procedură chirurgicală în care țesutul este îndepărtat sau răzuit mecanic din cavitatea uterină cu ajutorul unei chiurete.
Aplicații și indicații
Metoda este utilizată pentru a îndepărta resturi intrauterine (de exemplu după un avort sau pentru anumite întrebări diagnostice). Poate face parte dintr-o procedură de dilatare și chiuretaj (răzuire după dilatarea prealabilă a canalului cervical).
Puncte cheie
Chiureta este instrumentul folosit; amploarea și tehnica depind de indicație și de situația clinică.
Plasture contraceptiv
Principiu de bază
Un plasture contraceptiv este un contraceptiv hormonal combinat care eliberează hormoni prin piele pentru a preveni sarcina.
Mecanism de acțiune
Hormonii eliberați transdermal inhibă, în general, ovulația; în plus, ei modifică mucusul cervical și endometrul, făcând fertilizarea și implantarea mai dificile.
Utilizare
De obicei plasturele se schimbă săptămânal și se folosește trei săptămâni, urmate de o pauză de o săptămână. Diferite preparate folosesc progestagene diferite; plasturele comune conțin etinilestradiol și un progestogen (de exemplu norelgestromină).
Riscuri și efecte secundare importante
Efectele adverse posibile includ sensibilitate la sân, greață, cefalee și reacții locale ale pielii la locul de aplicare. Ca și în cazul altor contraceptive hormonale combinate, există un risc crescut de tromboză venoasă.
Ibuprofen
Ibuprofen
Clasa de medicamente: Antiinflamator nesteroidian (AINS).
Mecanism de acțiune: Inhibă enzimele ciclooxigenază și astfel reduce formarea mediatorilor de tip prostaglandină implicați în durere, inflamație și febră.
Indicații: Tratamentul simptomatic al durerii, afecțiunilor inflamatorii și febrei.
Riscuri și efecte secundare importante: Poate provoca tulburări gastrointestinale până la leziuni ale mucoasei, creșterea tendinței la sângerare, disfuncție renală și reacții alergice; este necesară precauție specială în anumite condiții preexistente.
Forme farmaceutice: Disponibil, de exemplu, sub formă de comprimate, capsule, suspensii lichide și supozitoare rectale.
Parezesii
Parezesii
Definiție: Senzații anormale precum furnicături, “ace și paiete” sau tulburări senzoriale fără un stimul extern.
Cauze: Pot rezulta din iritarea sau leziunea nervilor periferici, tulburări circulatorii, boli metabolice sau reacții alergice.
Semnificație clinică: Localizarea, evoluția și simptomele asociate sunt importante pentru diagnosticul diferențial și evaluarea cauzelor subiacente.
Joint-uri (țigarete rulate)
Joint-uri (țigarete rulate)
Definiție: Produse de fumat rulate manual care conțin de obicei produse pe bază de cannabis (de ex. marijuana sau hașiș) și sunt adesea amestecate cu tutun.
Formă de consum: Se fumează ca țigările; compoziția și cantitatea consumată variază în funcție de preparare și utilizator.
Aspecte relevante: Compoziția, puritatea și frecvența utilizării influențează consecințele potențiale asupra sănătății și aspectele legale.
Tehnician de mediu (feminin)
Tehnician de mediu (feminin)
Domenii de activitate: Consilierea companiilor și a autorităților locale privind protecția mediului, gestionarea deșeurilor, economii de energie și concepte durabile.
Sarcini: Analiza datelor de mediu, pregătirea rapoartelor, dezvoltarea de măsuri și uneori suport de proiect la fața locului.
Mediu de lucru: Un amestec între muncă de birou și misiuni pe teren, în funcție de cerințele proiectului.
Carcinom pancreatic
Carcinom pancreatic
Definiție: Tumoră malignă a pancreasului; la adulți boala apare predominant din țesutul glandular exocrin, adesea ca adenocarcinom ductal.
Prezentare clinică: Simptomele apar adesea târziu, astfel încât boala este frecvent depistată în stadii avansate.
Prognostic: Datorită debutului clinic tardiv și cursului adesea agresiv, prognosticul este, în general, nefavorabil.
Tulburare dementă
Definiție: Tulburările dementale sunt afectări progresive ale funcțiilor cognitive superioare care afectează memoria, atenția, limbajul, orientarea și activitățile vieții cotidiene.
Caracteristici clinice: Persoanele afectate prezintă, de obicei, pierdere a memoriei pe termen scurt, limitări în gestionarea sarcinilor de zi cu zi și dezorientare crescândă; simptomele se agravează în timp.
Frecvență și forme: Boala Alzheimer este una dintre cele mai frecvente cauze ale demenței, dar există și alte forme cu modificări subiacente diferite.
Principii terapeutice: În prezent nu există vindecare; terapia urmărește ameliorarea simptomatică și încetinirea progresiei prin măsuri farmacologice și nonfarmacologice.
Tratament farmacologic: Clase de medicamente utilizate includ inhibitorii acetilcolinesterazei și antagoniștii receptorului NMDA; acestea pot stabiliza temporar capacitățile funcționale sau ameliora simptomele, dar au și efecte secundare ce trebuie cântărite individual.
Carcinom pelvin
Definiție: Termenul de carcinom din regiunea iliacă/abdomen inferior cuprinde tumori maligne din zona pelvină/abdomenul inferior; acestea sunt adesea neoplasme ginecologice precum tumori ale uterului, ovarelor sau cervixului.
Observații clinice: Plângerile tipice pot include sângerare vaginală neobișnuită, dureri în abdomenul inferior sau pelvin și un nodul palpabil sau senzație de presiune; simptomele variază în funcție de localizare și tipul tumorii.
Diagnostic și principii de tratament: Evaluarea implică de obicei investigații imagistice, examen clinic și prelevare de țesut; tratamentul depinde de tipul histologic și stadiul tumorii și include măsuri chirurgicale, medicale și/sau radioterapeutice.
Note importante: Deciziile specifice de tratament și prognosticul depind de diagnosticul histologic exact și de extinderea diseminării; declarațiile generale trebuie, prin urmare, precizate.
Scotom
Definiție: Un scotom este o zonă definită din câmpul vizual unde vederea este redusă sau absentă complet.
Tipuri: Se face distincția între scotome relative cu pierdere parțială a vederii și scotome absolute cu pierdere completă a vederii în câmpul afectat.
Cauze și semnificație: Scotomele pot rezulta din boli ale retinei, nervului optic sau cortexului vizual și sunt un semn simptomatic important al patologiilor oculare sau neurologice.
Context clinic: Apariția unui scotom necesită adesea evaluare oftalmologică sau neurologică pentru a determina cauza, prognosticul și terapia necesară.
BPOC
Definiție: BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică) este o boală cronică a căilor respiratorii caracterizată printr-o expirație persistent compromisă.
Caracteristici clinice: Simptome tipice sunt tusea cronică, creșterea producției de secreții și dispneea la efort; funcția pulmonară este redusă persistent.
Cauze și prevenție: Cea mai frecventă cauză este fumatul; expunerile profesionale la substanțe nocive sau alți iritanți inhalați pot contribui, de asemenea. Evitarea factorilor de risc este centrală pentru prevenție și controlul evoluției.
Principii de tratament: Obiectivele terapeutice sunt ameliorarea simptomelor, îmbunătățirea toleranței la efort și prevenirea exacerbarilor; acestea includ renunțarea la fumat, activare fizică, vaccinări, terapie inhalatorie și, dacă este necesar, alte măsuri de suport.
Tensiunea arterială
Termen și semnificație: Tensiunea arterială descrie presiunea sângelui în vasele arteriale și este împărțită în componente sistolică și diastolică, care sunt importante pentru perfuzia organelor.
Măsurare: Tensiunea arterială arterială se determină clinic fie cu un dispozitiv manual (manșetă, balon de umflare, manometru și stetoscop) folosind metoda auscultatorie, fie cu dispozitive automate oscilo-metrice. Condițiile de măsurare și tehnica influențează valorile și trebuie luate în considerare la interpretare.
Frecvența respiratorie
Definiție: Frecvența respiratorie este numărul de respirații pe unitatea de timp și este unul dintre parametrii vitali.
Interval normal și anomalii: La adulți frecvența respiratorie se încadrează de obicei într-un interval caracteristic; abaterile în sus se numesc tahipnee și cele în jos bradipnee.
Saturația oxigenului
Saturația oxigenului
Definiție: Saturația oxigenului descrie proporția hemoglobinei sature cu oxigen în raport cu hemoglobina totală din sângele arterial.
Măsurare: Saturația se măsoară de obicei neinvaziv cu un pulsoximetru la deget, lobul urechii sau degetul de la picior. Aparatul măsoară valoarea saturației periferice de oxigen (SpO2).
Semnificație clinică: Saturația oferă informații despre concentrația hemoglobinei oxigenate și ajută la detectarea hipoxemiei și la evaluarea necesității terapiei cu oxigen sau a investigațiilor suplimentare.
Temperatura corpului
Temperatura corpului
Termen: Temperatura corpului este o măsură a căldurii interne și un parametru vital important.
Locuri de măsurare și comparație: Diferitele locuri de măsurare dau valori diferite; măsurătorile rectale sunt considerate aproximativ temperatura centrală. Valorile măsurate oral sunt, de obicei, ușor mai mici decât cele rectale, iar măsurătorile axilare sunt, în general, și mai scăzute. Prin urmare, rezultatele trebuie interpretate diferit în funcție de locul de măsurare.
Percuție
Percuție
Scop: Percuția este utilizată pentru a evalua structurile subiacente prin sunetele obținute prin lovire și ajută la detectarea hiperinflației, a lichidului sau a consolidării.
Tehnică: Cu un deget plat al mâinii de susținere pe torace, degetul mijlociu al mâinii care lovește se smucește scurt de la încheietură pe falanga distală a degetului așezat. Examinarea se efectuează sistematic, comparând ambele părți și de la cranial la caudal.
Constatări: Fizilogic, țesutul pulmonar plin cu aer produce un sunet rezonant la percuție. O zonă cu conținut crescut de aer produce un sunet hiperrezonant, în timp ce lichidul sau consolidarea parenchimatoasă duc la un sunet de percuție mat/âmutit.
Auscultație
Auscultație
Scop: Auscultația are rolul de a evalua direct sunetele respiratorii și prezența unor sunete adiacente.
Procedură: Plămânii sunt ascultați sistematic și bilateral cu un stetoscop, de obicei dinspre dorsal spre ventral și de sus în jos. Pacientul trebuie să respire liniștit și profund pe gură.
Evaluare: Se evaluează caracteristicile sunetelor respiratorii (de ex., vezicular, bronșic, diminuat) precum și sunetele adventițiale precum wheeze, rhonchi sau crepitații, care pot indica diferite procese fiziopatologice.
Pneumotorax
Pneumotorax
Definiție: Un pneumotorax apare atunci când aerul pătrunde în spațiul pleural, provocând pierderea presiunii negative fiziologice și permițând plămânului să colapseze parțial sau complet.
Cauze: Cauzele includ pneumotoraxul spontan (primar, fără boală pulmonară cunoscută, sau secundar, în cadrul unor afecțiuni pulmonare precum BPOC), traume și proceduri iatrogene. Pneumotoraxul în tensiune este o formă care pune viața în pericol.
Prezentare clinică și diagnostic: Semnele clinice pot include dispnee acută, sunete respiratorii diminuate sau absente unilateral și un sunet hiperrezonant la percuție. Imagistica, precum radiografia toracică, ecografia sau CT, este utilizată pentru confirmare și pentru a evalua întinderea.
Analiza gazelor sangvine arteriale
Analiza gazelor sangvine arteriale în exacerbări acute
Semnele predominante în profilul gazelor arteriale depind de severitatea bolii căilor respiratorii. În deteriorări ușoare apare o tensiune arterială a oxigenului (PaO2) scăzută combinată cu o tensiune arterială a dioxidului de carbon (PaCO2) redusă și o alcaloză respiratorie (pH crescut). În evoluții moderate PaCO2 rămâne adesea în limite normale, în timp ce PaO2 este redus și pH-ul de obicei rămâne neschimbat. În exacerbări severe apar hipoxemie marcată, creșterea PaCO2 și, în consecință, o acidoză respiratorie (pH redus).
Diagnostic diferențial
în special pentru determinarea numărului de eozinofile
CRP
CRP – proteină C reactivă
Scurtă descriere: CRP este o proteină de fază acută produsă în ficat. Servește ca marker nespecific al inflamației.
Semnificație clinică: Nivelurile crescute ale CRP indică o reacție inflamatorie sau infecțioasă acută și sunt utilizate pentru a evalua evoluția și pentru a diferenția procesele inflamatorii.
FVC
Capacitate vitală forțată (FVC)
Definiție: FVC este volumul de aer care poate fi expirat forțat și complet după cea mai profundă inspirație.
Semnificație: FVC este un parametru standard în spirometrie și este folosit împreună cu volumul expirator forțat în prima secundă (FEV1) pentru a clasifica tulburările ventilatorii.
PacientSalutare: Dl./Dna. Medic primar ……….., Aș dori să vă prezint pe dna. Beate Schreiber. |
Dată05/07/2025 |
| Vârstă36 ani | Greutate80 kg | Înălțime172 cm |
Alergii (cuvinte cheie)
Polen (primăvară): rinoconjunctivită
Nuci (îndeosebi alune, nuci): parestezii orale (buze, limbă)
Consum de substanțe / droguri (cuvinte cheie)
Fără fumat
Alcool: ocazional 1–2 pahare de bere (la ocazii speciale)
Droguri: jointuri ocazionale timp de 3 luni
Istoricul social (cuvinte cheie)
Tehnician de mediu
locuiește cu partenerul, nuntă planificată
fără copii
Istoric familial (cuvinte cheie)
Tată (76): carcinom pancreatic (paliativ), abuz de alcool
Mamă (72): demență, antecedent de carcinom pelvin (chirurgical), scotom
Medicație (cuvinte cheie)
Ibuprofen 400 mg la nevoie
Unguent care conține steroid la nevoie
Plasture contraceptiv transdermic (Lisvy) de 4 luni
Anamneză (propoziții complete)
Pacienta s-a prezentat de urgență la clinica noastră din cauza unei dispnee acute, paroxistice, cu senzație de sufocare care a început în urmă cu aproximativ patru ore.
Ea a raportat, în plus, tuse uscată, tahipnee, respirație șuierătoare expiratorie și agitație pronunțată.
Din cauza tusei repetate, pacienta s-a plâns de durere toracică dependentă de respirație.
Pacienta a negat următoarele simptome: febră, semne de infecție, hemoptizie, adenopatii cervicale și simptome gastrointestinale.
Conform declarației sale, atacul a durat aproximativ 20 de minute, simptomele fiind deosebit de severe cam 10 minute. Simptomele s-au ameliorat doar parțial.
A declarat că de ieri a avut două atacuri similare – unul într-un tunel în timpul unui ambuteiaj și altul în timp ce dormea în jurul orei 3–4 dimineața.
Anamneza menționează hiperreactivitate a căilor respiratorii cunoscută din copilărie. Episoadele anterioare fuseseră însă semnificativ mai ușoare ca durată și intensitate.
A relatat că atunci când merge în pădure, în special primăvara, deseori trebuie să tușească sau să strănute.
Autonom remarcabil este o dietă țintită pentru reducerea flatulenței precum și un insomnie după un avort cu șase luni în urmă.
Alte relevante Condiții preexistente includ eczeme recurente în conductul auditiv, dureri cronice de gât din cauza muncii sedentare și status post panaritiu al degetului mijlociu drept (terapie: incizie, pansament cu lactat de etacridină, atele cu ghips).
O fractură a osului zigomatic stâng a fost tratată conservator acum șapte ani.
O leziune de genunchi cu dovezi de corp liber a fost de asemenea tratată artroscopic.
Ginecologic ultima sângerare a avut loc acum 8 zile, ciclul este regulat. Avortul menționat la 11 săptămâni de sarcină a fost tratat fără complicații prin chiuretaj.
Diagnosticul suspectat – Diagnostic diferențial (propoziții complete)
Informațiile clinice într-o dispnee paroxistică cu wheeze și tuse uscată, o hiperreactivitate bronșică cunoscută și boli atopice asociate (rinoconjunctivită, eczemă) sugerează astm bronșic.
Diagnostice diferențiale includ atacuri de panică, COPD incipient sau o reacție alergică imediată.
Conducere ulterioară – Terapie (propoziții complete)
La examinarea fizică, auscultația pulmonară este deosebit de importantă, cu atenție specială la prezența wheeze-ului și la semne pentru a exclude pneumonie sau pneumotorax.
În același timp, pacienta ar trebui internată și stabilizată prin terapie cu oxigen și administrare de bronhodilatatoare.
Ulterior, este planificată spirometria ambulatorie pentru investigații suplimentare. În plus, educația pacientului este o parte esențială a terapiei, în special privind tehnica corectă de utilizare a inhalatorului și clătirea gurii după utilizare.
Semnătură
Prenume Nume
Cu stimă
1. Vârstă
2. Sex
3. Plângerea principală
1. Debut, de obicei înainte de vârsta de 25 de ani
Poate apărea nou la orice vârstă
2. Băieții afectați mai frecvent decât fetele
3. Un episod cu dispnee acută, tuse uscată, wheezing (respirație șuierătoare, expirator) și anxietate sau agitație.
4. Durată
5. Alte puncte
4. De regulă 10–20 minute.
Criza se poate remite și fără tratament.
O criză prelungită poate duce însă la epuizarea musculaturii respiratorii.
5. Afectarea activității zilnice și a capacității fizice
Simptome nocturne
Tahipnee (parțial superficială și neregulată), folosirea mușchilor respiratori accesorii, răgușeală
6. Factorii declanșatori
Efort fizic (astm indus de efort)
Frig (iarnă)
Inhibitori COX-1 (de ex. Aspirină)
Alergeni (de ex. polen, blană de animale, acarieni din praful de casă)
Iritanți (de ex. fum, noxe, parfum)
Expuneri profesionale (de ex. făină, substanțe chimice, vopsele)
Infecții ale căilor respiratorii
Stres sau încărcare emoțională
Fără cauză cunoscută (astm intrinsec)
7. Atopie
8. Genetica
9. Examinare fizică
7. Rinoconjunctivită sezonieră, eczemă atopică
8. Antecedente familiale (predispoziție genetică)
9. Parametri vitali Ritm respirator crescut (aprox. 25–40/min), tahicardie, modificări ale stării de conștiență, pulsus paradoxus (cădere sistolică accentuată la inspirație), saturație a oxigenului aproximativ 90 %
Fază fără criză: adesea clinic neobservabilă
10. Diagnostice diferențiale
infecții virale ale căilor respiratorii superioare/inferioare, pneumonie bacteriană: lipsa febrei, fără simptome constitutive, nu apare în accese
Bronșită: după infecție virală, autolimitantă, ameliorare spontană
Pneumotorax: dispnee bruscă, durere toracică înjunghietoare
COPD: puțin probabil (fără consum de nicotină, fără expunere la praf, vârstă tânără)
11. Spirometrie
Test de funcție pulmonară cu spirometru
Pacientul respiră prin piesa bucală în inspirație și expirație
1. Pre-bronhodilatator
2. Administrare bronhodilatator: de ex. Salbutamol
3. Post-bronhodilatator: măsurare repetată după aprox. 15 minute
Tipic pentru astm: model obstructiv al ventilației ↓ FEV₁ și ↓ FEV₁/FVC (< 70 %)
Reversibilitate: creștere a FEV₁ ≥ 12 % și ≥ 200 ml după administrare de bronhodilatator
12. Analize de laborator
13. Radiografie toracică
12. (nu este necesar între crize)
Gazometrie arterială (BGA), hemoleucogramă diferențială, CRP
13. de regulă nu este necesară, doar dacă se suspectează alte diagnostice (de ex. pneumotorax, pneumonie)
În criză astmatică: semne de hiperinsuflație pulmonară
14. Tratament
14. Clasificare după frecvența simptomelor (ziua, noaptea) și spirometrie
Evitarea factorilor declanșatori (alergeni, fum de țigară, frig, poluare, expuneri profesionale)
Promovarea activității fizice regulate
14. Tratament
Salbutamol (albastru): beta2-simpatomimetic cu acțiune scurtă (SABA), medicație la nevoie
Foster (liliachiu deschis): Beclometason (ICS) + Formoterol (LABA)
Symbicort (roșu): Budesonid (ICS) + Formoterol (LABA)
Spitalizare: + administrare O₂ prin sondă nazală (1–4 l/min) + Prednisolon 50 mg p.o.
15. Utilizare spray
Agitați bine inhalatorul
Îndepărtați capacul de protecție
Expirați profund (nu în inhalator)
Plasați ferm piesa bucală între buze
Inhalați lent și profund, declanșând concomitent spray-ul
Țineți aerul 5–10 secunde
Clătiți ulterior gura
16. Eczemă + rinoconjunctivită sezonieră
Eczemă: de regulă unguente cu cortizon precum hidrocortizon sau Advantan
Rinoconjunctivită sezonieră
Local:
Spray nazal cu Mometazon sau Beclometason
Picături oftalmice cu Azelastină sau Olopatadină
Tablete: Cetirizin, Loratadin, Fexofenadin
17. Complicații
Status asthmaticus (criză prelungită, amenințătoare de viață, care nu răspunde la măsurile inițiale uzuale cu bronhodilatatoare și corticosteroizi)
Pneumotorax
Obstrucție bronșică ireversibilă
Scăderea calității vieții (toleranță la efort redusă, calitatea somnului)
Întârziere de creștere (la copii, rar)
18. Imaginați-vă: Cum ați prezenta tipic o pacientă cu astm?
Pacienta s-a prezentat de urgență din cauza unei dispnee paroxistice cu senzație de sufocare apărute cu aproximativ patru ore în urmă. A raportat concomitent tuse iritativă, tahipnee, un șuierat expirator și un nivel accentuat de agitație.
Din cauza acceselor repetate de tuse, pacienta a acuzat dureri toracice dependente de respirație.
1. dispneea
2. șuieratul
3. tahipneea
4. bradipneea
5. hiperreactivitatea căilor respiratorii
6. obstrucția
7. expirația
8. inspirația
9. sputa
10. răgușeala
11. rhinoconjunctivita
12. cianoza
13. bronșita
14. pneumonia
15. pneumotoraxul
16. bronhodilatatorul
17. puf
1. Dispnee
2. Sunet în fluierat
3. respirație rapidă
4. respirație lentă
5. căi respiratorii sensibile
6. îngustare
7. expirare
8. inspirare
9. secreții
10. răgușeală
11. inflamație nazală și oculară
12. colorație albastră
13. inflamație bronșică
14. pneumonie
15. aer în cavitatea toracică
16. bronhodilatator
fachleiterinfo@gmail.com
instagram.com/fachleiterinfo
fachleiterinfo@gmail.com
instagram.com/fachleiterinfo
Cunoștințe de bază
Simptom principal: rezistență crescută a căilor respiratorii
Cauză: obstrucția căilor respiratorii
Mecanisme:
Contracția musculaturii netede bronșice
Îngroșarea epitelului bronșic
Producția de mucus → îngustarea lumenului
Simptomele apar frecvent la expir pentru că bronhiile tind să se colabeze mai mult în acel moment și rezistența la fluxul de aer crește.
To run an AI simulation, download the PDF with the prompt, then upload it to an AI application such as ChatGPT.
Page 1 · 1–20 / 92
MEDIC: Bună ziua,
Numele meu este Doctor Lauterbach.
Sunt astăzi rezident pe secție.
Aș dori să port o discuție anamnezică cu dumneavoastră.
Dacă nu ați înțeles ceva sau aveți întrebări, vă rog să-mi spuneți.
Mai întâi am nevoie de câteva informații personale, apoi putem continua.
Cum vă numiți?
PACIENTĂ: Mă numesc Beate Schreiber.
MEDIC: Am înțeles corect – Beate, cu e și a, sau?
PACIENTĂ: Corect, domnule doctor.
MEDIC: În primul rând aș dori să știu dacă suportati durerea sau simptomele mai mult sau mai puțin.
PACIENTĂ: Acum mă simt foarte rău.
Pur și simplu nu mai pot respira.
Vă rog să faceți ceva.
MEDIC: Îi voi măsura mai întâi semnele vitale și apoi voi vedea ce tratament vi se potrivește cel mai bine.
Vă vom administra de asemenea oxigen pentru a putea respira mai bine.
Nu vă faceți griji – ne ocupăm imediat de toate.
PACIENTĂ: În regulă, domnule doctor.
MEDIC: Vă este acum mai bine?
PACIENTĂ: Da, mulțumesc.
MEDIC: Câți ani aveți, doamnă Schreiber?
PACIENTĂ: Am 36 de ani.
MEDIC: Când v-ați născut exact?
PACIENTĂ: M-am născut la cincisprezece iulie 1989.
MEDIC: Câți cm măsurați?
PACIENTĂ: Am unu, şaizeci și doisprezece – (nota: păstrez forma numerică din original).
MEDIC: Cât cântăriți?
PACIENTĂ: Din păcate nu pot spune exact, cântarul nostru e stricat. Ultima dată, în urmă cu aproximativ trei luni, erau cam 80 kg. Totuși mărimea hainelor nu s-a schimbat.
MEDIC: Cum se numește medicul dumneavoastră de familie?
PACIENTĂ: Medicul meu de familie este Doctor Karla Scholz.
MEDIC: Puteți să povestiți puțin mai mult despre simptomele dumneavoastră?
PACIENTĂ: Astăzi, dintr‑o dată, am avut mare dificultate în respirație – ca un atac adevărat.
A părut ca și cum cineva mi‑ar fi strâns gâtul. Am început să tușesc.
MEDIC: De când aveți aceste simptome?
PACIENTĂ: A început acum aproximativ patru ore.
În plus, ieri am avut două atacuri similare.
O dată în tunel pe drumul spre casă cu mașina, a doua dată în somn, cam pe la 3 sau 4 dimineața.
MEDIC: Sunt simptomele permanente sau apar treptat, pe episoade?
PACIENTĂ: Simptomele s-au ameliorat probabil după aproape 20 de minute, dar nu au dispărut complet. Aproximativ zece minute dintre ele au fost cu adevărat foarte supărătoare.
MEDIC: Au început simptomele brusc sau mai degrabă lent?
PACIENTĂ: Simptomele au apărut de fiecare dată brusc.
MEDIC: Ați putea descrie atacurile puțin mai exact, vă rog?
PACIENTĂ: Ieri seară am avut un atac când conduceam cu mașina în coloană printr-un tunel.
Dintr-odată am avut foarte greu aer – a fost cu adevărat neplăcut.
Când am ieșit din tunel, am deschis geamul lateral, atunci s-a ameliorat și, din fericire, în cele din urmă s-a rezolvat de la sine. Mai târziu, când dormeam, m-am trezit brusc din cauza unei puternice senzații de constricție în piept și a tusei.
MEDIC: Ați stat mult timp blocată în tunel?
PACIENTĂ: Da, cam trei sferturi de ceas.
MEDIC: Erau ferestrele în dormitor deschise?
PACIENTĂ: Da, vara la noi geamurile sunt de obicei mereu deschise – altfel nu merge.
MEDIC: Câte perne folosiți pentru somn?
PACIENTĂ: Folosesc de mult două perne, dar asta nu are legătură cu lipsa de aer.
Îmi este pur și simplu mai comod așa.
MEDIC: Există ceva ce agravează sau ameliorează tusea, de ex. o anumită poziție a corpului sau activitate?
PACIENTĂ: Când m-am liniștit și am deschis geamul, simptomele s-au îmbunătățit.
Aerul proaspăt îmi face în general bine.
MEDIC: Aveți dureri în piept?
PACIENTĂ: Deoarece am tușit intens în timpul atacurilor, am avut dureri în piept ulterior.
Presupun că aceste dureri au fost cauzate de tusea repetată.
MEDIC: Aveți dreptate.
Respirați mai repede sau mai încet decât de obicei?
PACIENTĂ: Am impresia că respir puțin mai repede – în special în timpul atacurilor.
Totuși, nu se simte ca o respirație normală, eficientă.
MEDIC: Ați observat palpitații, bătăi rapide ale inimii sau ritm neregulat?
PACIENTĂ: Nu, astfel de simptome nu le-am observat.
Page 2 · 21–40 / 92
MEDIC: Tusea dumneavoastră este uscată sau eliminați secreții?
PACIENTĂ: Deci, în majoritatea cazurilor este uscată, dar uneori vine puțină mucus.
Știți, acum vreo trei săptămâni am avut o gripă.
Ar putea avea legătură cu asta?
MEDIC: Da, este posibil – dar nu trebuie să fie singura cauză.
După un episod gripal poate persista o tuse uscată, cum aveți dumneavoastră și care nu este foarte intensă, timp de una-două luni. Asta înseamnă că ar fi putut fi și un factor declanșator.
Important este că simptomele se vor ameliora în timp de la sine.
Vom clarifica însă cu atenție pentru a putea stabili un diagnostic sigur.
Cum arată mucusul – mai degrabă limpede sau gălbui? Ați observat sânge?
PACIENTĂ: Este cam transparent și puțin lucios. Nu, nu am văzut sânge.
MEDIC: Aveți raguseală sau durere în gât?
PACIENTĂ: În prezent nu am nici raguseală, nici durere în gât.
Dar acum vreo trei săptămâni, când am avut gripa, am avut dureri în gât și febră, însă simptomele s-au ameliorat semnificativ între timp.
Colegele și colegii mei au avut și ei gripă, însă puțin mai scurtă decât a mea.
Deși am purtat mereu mască, nu știu de unde m-am infectat.
MEDIC: Virusurile răcelii și gripei se transmit în principal prin picături – de exemplu când cineva tușește sau strănută.
De fapt, te poți infecta și prin mâini sau prin obiecte pe care le-a atins o altă persoană.
De aceea este important să vă dezinfectați regulat mâinile – ideal cu un produs pe bază de alcool.
Astfel se poate evita bine infectarea
PACIENTĂ: Vă mulțumesc, domnule doctor, un sfat interesant.
MEDIC: Auziți un şuierat sau un zumzet la inspir sau expir?
PACIENTĂ: Da, mai ales în timpul atacurilor aud un sunet şuierător la expir.
MEDIC: Ați avut asemenea probleme și anterior?
PACIENTĂ: Da, de fapt le am încă din copilărie. Am căi respiratorii sensibile și înainte mai aveam atacuri – de obicei cu tuse, care durau cam două, trei minute.
Dar atât de grave ca acum nu au fost niciodată.
Merg des la plimbare în pădure și uneori atunci apare tusea și trebuie să strănut – în special primăvara când zboară polenul.
Dar până acum nu a fost niciodată atât de rău ca acum.
MEDIC: Ați observat o zgâriere în gât?
PACIENTĂ: Uneori am o zgâriere în gât, care apare de obicei înainte de tuse sau de un atac.
MEDIC: Aveți nas înfundat sau curge nasul?
PACIENTĂ: În prezent nu, dar primăvara, când totul înflorește, începe rinita alergică.
MEDIC: Ce înțelegeți exact prin rinita alergică?
Ce simptome aveți atunci?
PACIENTĂ: Mai ales nas înfundat și ochi care curg.
Uneori trebuie şi să strănut sau mă mănâncă ochii.
MEDIC: Ce faceţi în legătură cu asta?
PACIENTĂ: Port o mască.
Dar uneori simptomele sunt totuşi destul de puternice.
MEDIC: Puteţi lua şi un medicament precum loratadină sau cetirizină cu aproximativ una-două ore înainte de contactul cu polenul – asta ajută destul de bine.
Aveţi dureri de cap?
PACIENTĂ: Nu, nu am dureri de cap.
MEDIC: Cum vă simţiţi în timpul crizelor?
PACIENTĂ: Dispneea mă sperie foarte mult în timpul crizelor.
În plus, am senzaţia că plămânii mi se umflă şi nu reuşesc să scot corect aerul.
MEDIC: Aveţi pe cineva cu dumneavoastră?
PACIENTĂ: Da, partenerul meu vine imediat.
Este pe drum spre aici.
MEDIC: Aveţi febră, transpiraţii nocturne sau frisoane?
PACIENTĂ: Nimic.
MEDIC: Cum e apetitul dumneavoastră?
PACIENTĂ: Am un apetit bun şi nu am restricţii deosebite.
MEDIC: Cum vă alimentaţi – vegană, vegetariană sau mâncaţi orice?
PACIENTĂ: Practic mănânc cu plăcere orice.
MEDIC: Aveţi dificultăţi la adormire sau la menţinerea somnului?
PACIENTĂ: De aproximativ 6 luni mi se întâmplă des să dureze foarte mult până adorm.
MEDIC: De ce suferiţi din această cauză?
PACIENTĂ: Noaptea îmi trec multe gânduri prin cap şi asta mă împiedică să adorm.
Acum aproximativ şase luni am pierdut o sarcină – nu pot scăpa de asta.
MEDIC: Asta e cu adevărat trist.
Îmi pare rău că a trebuit să treceţi prin asta.
MEDIC: Aţi putea să-mi spuneţi în care săptămână de sarcină s-a întâmplat?
PACIENTĂ: A fost în săptămâna a unsprezecea.
S-a constatat la ecografie că inima nu mai bate.
MEDIC: Ce tratamente s-au efectuat atunci?
PACIENTĂ: Uterul a fost evacuat uşor sub anestezie.
MEDIC: Vă amintiţi ce fel de anestezie a fost?
PACIENTĂ: Medicii au curăţat uterul sub anestezie, adică au făcut o chiuretaj.
Page 3 · 41–60 / 92
MEDIC: Au apărut complicaţii în timpul sau după aceasta?
PACIENTĂ: Nu, de fapt nu.
Dar chirurgul mi-a spus că pot apărea ulterior cicatrici.
MEDIC: Ce faceţi când dormiţi prost noaptea?
PACIENTĂ: De obicei beau un ceai din plante ca să mă liniştesc puţin.
Asta ajută uneori puţin.
MEDIC: Cum vă simţiţi dimineaţa? Sunteţi mai degrabă somnoroasă sau aveţi dureri de cap?
PACIENTĂ: Uneori am dureri de cap dimineaţa, dar nu puternice.
MEDIC: Aveţi dificultăţi la tranzitul intestinal sau la urinare?
PACIENTĂ: De aproximativ doi ani am probleme repetate cu balonarea – mai ales după masă.
Uneori apare şi senzaţia de plenitudine.
De aceea de patru luni urmez o dietă specială, evitând alimente care provoacă balonare, precum leguminoase, varză sau mâncăruri foarte condimentate.
MEDIC: Minunat, suferiţi de boli cronice precum hipertensiune arterială, diabet sau valori crescute ale lipidelor din sânge?
PACIENTĂ: Am asta încă din copilărie.
Din când în când am probleme la ureche – în special în canalul auditiv.
Atunci mă mănâncă foarte tare, uneori e uscat sau se descuamează.
MEDIC: În ce situaţii se agravează?
PACIENTĂ: Când intră apă în ureche – de exemplu la înot – sau când mă scarpin sau introduc un beţişor de urechi, de obicei se înrăutăţeşte.
MEDIC: Ce faceţi în legătură cu asta?
PACIENTĂ: Încerc să ţin urechea uscată şi să nu mă scarpin.
Uneori folosesc un unguent pe care mi l-a prescris medicul ORL.
Acela ajută foarte bine când se agravează.
MEDIC: Cum se numeşte unguentul pe care îl folosiţi?
PACIENTĂ: Folosesc un unguent cu cortizon, dar acum nu-mi amintesc numele exact.
MEDIC: Aveți și în alte locuri probleme ale pielii – de exemplu la păr, sprâncene sau mâini?
PACIENTĂ: Da, iarna mâinile îmi devin foarte uscate – uneori atât de tare încât apar fisuri.
MEDIC: Folosiți pentru mâini aceeași unguent ca pentru ureche?
PACIENTĂ: Da, de obicei mă ajută destul de bine și pentru asta.
MEDIC: Mai este ceva?
PACIENTĂ: Da, acum vreo două luni am avut o inflamație la unghie la deget.
A fost destul de dureroasă.
MEDIC: La ce deget a fost exact?
Și la ce mână?
PACIENTĂ: A fost la degetul mijlociu al mâinii drepte – destul de aproape de unghie.
MEDIC: Cum a fost tratat?
PACIENTĂ: Doctorul l-a tăiat puțin ca să iasă puroiul și apoi a spălat zona.
După aceea am primit un bandaj umed – și degetul a fost imobilizat cu o atele.
În plus, de aproximativ cinci ani am dureri de ceafă.
Ortopedul mi-a spus că vin de la statul mult pe scaun – din cauza meseriei.
MEDIC: Ați observat și furnicături, amorțeli sau o slăbiciune în mâini sau brațe?
PACIENTĂ: Nu, deloc.
MEDIC: Cu ce vă ocupați profesional?
PACIENTĂ: Sunt liber-profesionistă – lucrez ca tehnician în domeniul mediului.
MEDIC: Puteți să-mi spuneți puțin ce faceți concret?
PACIENTĂ: Consiliez firme și administrații publice – de exemplu cu privire la protecția mediului, eliminarea deșeurilor, economii de energie sau concepte durabile.
Lucrez mult la birou, redactez rapoarte, analizez date și uneori însoțesc proiecte la fața locului.
MEDIC: Ce luați pentru durerile de ceafă?
PACIENTĂ: Ia ocazional ibuprofen.
MEDIC: În ce dozaj?
PACIENTĂ: în doza de 400 miligrame
MEDIC: Ați făcut vreun RMN la nivelul gâtului?
PACIENTĂ: Nu, până acum nu.
MEDIC: Ați avut vreodată un accident în trecut?
PACIENTĂ: Da, în urmă cu șapte ani am avut o fractură a osului zigomatic.
Page 4 · 61–80 / 92
MEDIC: Ce parte a fost afectată?
PACIENTĂ: Partea stângă.
MEDIC: Cum s-a întâmplat?
PACIENTĂ: Am primit la volei o minge destul de puternică în față – astfel s-a fracturat osul zigomatic.
MEDIC: Cum a fost tratat atunci?
PACIENTĂ: Din fericire fără operație.
MEDIC: Ați fost operată vreodată sau ați suferit o intervenție medicală?
PACIENTĂ: Da, am avut o artroscopie.
MEDIC: De ce a fost efectuată?
PACIENTĂ: M-am accidentat la genunchiul drept la volei.
Durerile nu au dispărut.
După RMN s-a observat că era un corp liber în articulație.
MEDIC: Când a fost asta exact?
PACIENTĂ: A fost în urmă cu patru ani.
MEDIC: Și operația a ajutat?
PACIENTĂ: Da, cu siguranță – acum e mult mai bine.
MEDIC: Luați și alte medicamente?
PACIENTĂ: Folosesc un plasture contraceptiv.
MEDIC: Știți cum se numește?
PACIENTĂ: Cred că se numește Lisvy
MEDIC: De când folosiți plasturele?
PACIENTĂ: De aproximativ două luni.
MEDIC: Aveți probleme la locul unde lipiți plasturele?
PACIENTĂ: Nu, este totul în regulă.
MEDIC: Aveţi o reţetă pentru medicamentele dumneavoastră?
PACIENTĂ: Da, o am.
MEDIC: Sunteţi complet vaccinată, adică aţi primit toate vaccinările încă din copilărie?
PACIENTĂ: Aş spune că sunt vaccinată împotriva Covid şi împotriva TBE (FSME). Restul ar trebui să verific în carnetul galben de vaccinări.
MEDIC: Când a fost ultima dumneavoastră sângerare?
PACIENTĂ: În urmă cu 8 zile.
MEDIC: Au existat recent probleme legate de menstruaţie sau alte simptome?
PACIENTĂ: Nu, totul normal.
MEDIC: Aveţi alergii sau intoleranţe cunoscute, de exemplu la anumite alimente, medicamente, păr de animale sau alte substanţe? În afară de polen?
Da, reacţionez la nuci.
MEDIC: Cum se manifestă alergia la dumneavoastră?
PACIENTĂ: Simt o senzaţie de amorţeală/puf pe buze şi pe limbă – uneori începe şi să mă mănânce uşor.
MEDIC: Ştiţi la ce nuci anume reacţionaţi?
PACIENTĂ: Mai ales la alune şi la nuci – la migdale de obicei nu se întâmplă nimic.
MEDIC: Fumaţi?
PACIENTĂ: Nu, nu fumez.
MEDIC: Consumaţi alcool?
Cât de des, cât şi ce anume consumaţi?
PACIENTĂ: Doar la ocazii speciale, de exemplu la petreceri – atunci poate beau unu‑două pahare de bere.
Page 5 · 81–92 / 92
MEDIC: Pot să vă întreb dacă aţi consumat vreodată droguri?
PACIENTĂ: Ocazional consum cannabis în weekend sub formă de jointuri.
MEDIC: Vă mulţumesc pentru sinceritate.
Ce înţelegeţi exact prin „ocazional”?
PACIENTĂ: Cam, uneori o dată pe lună
MEDIC: De când fumaţi jointuri?
PACIENTĂ: De aproximativ trei luni.
MEDIC: Cu cine locuiţi?
Unde locuiţi?
PACIENTĂ: Locuiesc cu partenerul meu într‑un apartament.
Plănuim să ne căsătorim în următoarele luni.
MEDIC: Câţi copii aveţi?
PACIENTĂ: Nu am copii.
MEDIC: Există în familia dumneavoastră boli importante, de exemplu la părinţi, fraţi sau alţi rude apropiate?
PACIENTĂ: Tatăl meu are 76 de ani şi suferă de aproximativ opt luni de cancer pancreatic.
A consumat mult alcool în trecut.
Deoarece boala era deja într‑un stadiu avansat, nu s‑a efectuat intervenţie chirurgicală şi nici radioterapie sau chimioterapie.
În prezent primeşte tratament pentru durere şi îngrijire paliativă.
Mama mea are 72 de ani, are demenţă avansată şi locuieşte într‑un azil de bătrâni.
La 52 de ani a fost operată pentru un cancer pelvin, după ce s‑a plâns de sângerări abundente şi dureri abdominale.
De asemenea a avut, temporar, o restricţie a câmpului vizual.
MEDIC: Îmi pare rău să aud asta. Trebuie să fie foarte dificil pentru dumneavoastră când ambii părinţi sunt afectaţi de probleme de sănătate.
Ştiţi care a fost cauza pentru câmpul vizual?
Nu, nu ştiu exact.
MEDIC: Îşi mai amintiţi care ochi a fost afectat?
PACIENTĂ: Cred că a fost la ochiul drept.
A spus că deodată vedea o pată întunecată acolo.
MEDIC: A fost tratat atunci?
PACIENTĂ: Ce anume – din păcate nu mai ştiu.
MEDIC: Aţi făcut recent o călătorie?
PACIENTĂ: Nu, nu am călătorit recent.
MEDIC: Aveţi animale de companie?
PACIENTĂ: Nu, niciunul.
MEDIC: Am terminat anamneza.
Aveţi întrebări?
PACIENTĂ: De ce sunt acum crizele mai grave decât înainte?
Poate să se întâmple din nou?
MEDIC: Există mai multe motive posibile.
Uneori astmul se agravează din cauza infecțiilor, alergiilor, stresului sau și când medicamentele nu sunt luate regulat.
Schimbările bruște de vreme sau efortul fizic joacă, de asemenea, un rol.
Da, din păcate se poate întâmpla din nou – dar putem face împreună multe lucruri pentru a reduce riscul.
Este important ca tratamentul să fie bine stabilit, să luați medicamentele regulat și să știți ce trebuie făcut în caz de urgență.
Acum voi efectua un examen fizic pentru a evalua mai exact starea dumneavoastră de sănătate actuală.