PAD – boala arterială periferică

Salut

Bună ziua, dragă Profesor Doctor …,

Aș dori să vă prezint acum pacientul Alfons Ziegler.

Are 69 de ani, are înălțimea de un metru şaizeci și trei și cântărește aproximativ 89 kg. Indicele său de masă corporală (BMI) este de 27 kg/m², ceea ce îl situează în intervalul de supraponderalitate.

Anamneză actuală

Pacientul s-a prezentat astăzi din cauza unei dureri progresive, legate de efort, de trăgutură, în zona gambelor drepte, cu o durată de aproximativ patru săptămâni. gambăîn special la nivelul dorsal al pulpei.

Conform declarației sale, simptomele s-au intensificat semnificativ astăzi dimineață . Durerea radiază din gambă distal către picior.

Intensitatea durerii în timpul efortului este aproape de două ori mai mare decât în repaus.

El a raportat că după aproximativ 100 de metri de mers sau după urcarea unei scări de un etaj de obicei trebuie să facă o pauză de câteva minute. Astăzi această limită de efort a fost atinsă deja după aproximativ 50 de metri.

(Pacientul a raportat că simptomele se ameliorează când se așază într-un fotoliu și lasă picioarele să atârne.)

Pacientul a precizat că ibuprofen 400 mg nu a avut efect.

Pielea este palidă și rece, suprafața uscată și solzoasă. Deasupra maleolei există un effluvium. În plus, există onicorrexis, în special a hallux.

În spațiul interdigital dintre degetele I și II, mersul desculț prin grădină a dus la apariția unui ulcer care se vindecă greu ulcer .

Mai mult, el raportează parestezii la ambele picioare precum și hipotensiune orto-statică .

Următoarele simptome au fost negate: piroză, cianoza, edem, tahicardie, tahipnee, evenimente traumatice, ortopnee și sincopă.
Nu există indicii de tromboză venoasă profundă (TVP), erizipel, varice sau insuficiență venoasă, radiculopatie sau stenoză a canalului spinal.

Din cauza situației dificile privind programările, a venit direct la noi.

Anamneză autonomă

Anamneza autonomă este neimportantă, cu excepția polifagiei cu creșterea senzației de foame. Pacientul a raportat că nu a avut o greutate corporală stabilă în ultimele șase luni.
În plus, există constipație cronică constipațiede aproximativ patru ani.
Mai mult, suferă de insomnie sub forma tulburării de întreținere a somnului, din cauza povărarilor nocturne legate de îngrijirea soției sale.

Antecedente medicale

Următoarele condiții preexistente sunt cunoscute din anamneză:

Pacientul are diabet zaharat tip 2de 15 ani, care este în prezent slab controlat din cauza terapiei neregulate.
Valorile glicemiei fluctuează: glicemie a jeun între 130 și 160 mg/dl, uneori până la 200 mg/dl postprandial. Are, de asemenea, polineuropatie diabetică.

	Fără diabet	prediabet	diabet
Glicemie a jeun	< 100 mg/dl	100–125 mg/dl	≥ 126 mg/dl
Glicemie aleatorie	–	–	≥ 200 mg/dl
HbA1c	< 5,7 %	5,7–< 6,5 %	≥ 6,5 %
OGTT (valoare la 2 h)	< 140 mg/dl	140–199 mg/dl	≥ 200 mg/dl

Hipertensiunea arterială este de asemenea cunoscută de 15 ani și este în prezent controlată adecvat.

	sistolice (mmHg)	diastolice (mmHg)	Tratament
Tensiune arterială normală	< 120	< 70	–
Tensiune arterială crescută	120–139	70–89	+

O hipercolesterolemie este cunoscută de 15 ani.

Acum aproximativ patru ani pacientul a prezentat dureri toracice dependente de efort și postprandiale compatibile cu angină pectorală. La acea vreme o stenoză coronariană – probabil a arterei coronare drepte – a fost tratată prin dilatare cu balon și a fost implantat un stent.

În spațiul interdigital dintre degetele I și II, mersul desculț prin grădină a dus la apariția unui ulcer care se vindecă greu. În acest context i s-au prescris amoxicilină 1000 mg, ibuprofen 400 mg la nevoie și un tratament local cu Betaisodona.

De aproximativ cinci ani are boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Exacerbările sunt rare și sunt observate, în majoritate, în legătură cu infecții ale căilor respiratorii superioare.

Pacientul a declarat că are durere lombară dependentă de efort Durere de spate . Nu au fost încă efectuate investigații suplimentare.

Intervenții chirurgicale anterioare

——————–

Notă: Dacă o afirmaţie poate fi confirmată obiectiv printr-un examen medical – de exemplu prin cicatrice vizibile – indicativul este adecvat. (Nu se efectuează examinare fizică în Fachsprachprüfung.)

Ginecologie

——————–

Medicaţie

Următoarele medicamente sunt trecute pe reţeta lui:

• Icandra® 1-0-1

• Metoprolol 50 mg dimineaţa

• Lisinopril 10 mg o dată pe zi

• Atorvastatin 40 mg seara

• Ibuprofen 400 mg la nevoie

• Tamsulosin 0,4 mg o dată pe zi

• Aspirină 81 mg o dată pe zi

• Symbicort® spray regulat

• Salbutamol spray la nevoie

• Nitrolingual® spray la nevoie

• Betaisodona® unguent topic

Clopidogrel 75 mg o dată pe zi
Amoxicilină (pe termen limitat, dacă este prescrisă în prezent)

Notă: Dacă o afirmaţie poate fi confirmată obiectiv prin observaţia medicului – de exemplu printr-o reţetă – indicativul este adecvat.

Alergii

Pacientul raportează o alergie de contact la latex, care se manifestă ca un exantem vezicular, parţial supurativ.
De asemenea are rinoconjunctivită alergică la polenul de iarbă şi mesteacăn.

Toxice sociale

Pacientul este nefumător de cinci ani. Anterior a fumat 10–15 ţigări pe zi pentru o perioadă de 20 de ani, corespunzând unui istoric de fumat de aproximativ 12,5 pachet-ani .

Pacientul consumă un spritzer de vin de două-trei ori pe săptămână.

Consumul de droguri a fost negat.

Istoric social

Pacientul este în prezent pensionat. Anterior a lucrat ca şef de bucătărie într-o bucătărie italiană mare din centrul vechi al Nürnbergului.
Locuieşte cu soţia sa, care suferă de paraplegie după un accident vascular cerebral.
Are un fiu şi o fiică şi patru nepoţi.

Istoric familial

Tatăl are 93 de ani și locuiește cu o demență într-un azil de bătrâni.
Mama a decedat în urmă cu aproximativ 25 de ani, la vârsta de 63 de ani, din cauza unui accident vascular cerebral .

Diagnostice suspectate şi diferenţiale

În evaluarea mea, durerea descrisă şi localizarea acesteia sunt consecvente cu un tulburare circulatorie. Având în vedere factorii de risc existenţi, multe elemente indică boala arterială periferică (BAP / PAD).

O tromboză venoasă profundă (TVP) pare de asemenea mai puţin probabilă, deoarece nu există diferenţă de circumferinţă a gambei şi niciun factor declanşator evident.

La insuficienţa venoasă cronică, persoanele afectate raportează de obicei o senzaţie de greutate în picioare – mai ales după statul prelungit în picioare – ceea ce nu este cazul aici. Totuşi, pacientul prezintă factori de risc precum lipsa exerciţiului fizic, supraponderabilitatea şi vârsta înaintată.

În celulită sau limfangită ne aşteptăm la roşeaţă, căldură şi durere.

În tromboflebita superficială se aşteaptă roşeaţă, un cordon venos palpabil şi durere locală la palpare.

Absenţa simptomelor radiculare şi a deficitului neurologic vorbeşte împotriva stenozei spinale sau a unei hernii de disc. În plus, durerea de spate este de obicei simptomul proeminent în aceste afecţiuni.

Investigaţii diagnostice

Deoarece pacientul raportează durere acută severă, trebuie avuta în vedere o ocluzie arterială acută. În acest caz, este necesară internarea imediată pentru tratament.

În cazul unei evoluţii strict cronice cu simptome dependente de efort şi stabile, evaluarea în regim ambulator ar fi posibilă.

examinare fizică

După anamneză, ar trebui efectuat un examen fizic structurat. Acesta începe cu măsurarea semnelor vitale (frecvența cardiacă, tensiunea arterială, frecvența respiratorie, saturația de oxigen și temperatura), urmată de inspectarea membrului afectat.

Trebuie evaluate modificările cutanate precum paloare, cianoză, edem, tulburări trofice şi prezenţa ulcerelor (localizare, dimensiune, margini, secreţie, miros). Trebuie documentate şi semnele unei infecţii fungice, de ex. micoza interdigitală.

În ocluzia arterială acută se aşteaptă semne tipice precum piele palidă, rece, absenţa pulsului periferic, cianoză, parestezii şi posibil deficit motor.

Palparea este folosită pentru a verifica pulsaţiile periferice şi timpul de refill capilar.

• Artera femurală: în regiunea inghinală, aproximativ la jumătatea distanţei dintre spina iliacă anterosuperioară şi simfiză

• Artera poplitee: în fosa poplitee cu genunchiul uşor flexat, dificil de palpat

• Artera tibială posterioară arteră : în spatele maleolei mediale• Artera dorsalis pedis

• Artera dorsalis pedis: pe dosul piciorului, lateral față de tendonul mușchiului extensor hallucis longus (este cel mai bine palpabil când pacientul flexează dorsal degetul mare).

În plus, trebuie evaluate sensibilitatea şi funcţia motorie a regiunii afectate. Dacă este prezent edem, verificaţi dacă este cu depresibilitate. Auscultarea deasupra vaselor poate evidenţia sufluri patologice (de ex. peste artera femurală).

La pacienţii cu diabet zaharat cunoscut, se recomandă în plus examenul piciorului diabetic şi fundoscopia.

Pentru evaluări ulterioare când se suspectează BAP, testele funcţionale precum manevra Ratschow şi măsurarea Indicele gleznă-braţ (ABI) sunt obligatorii.

Clasificarea Fontaine
Stadiu		Denumire	Descriere
I		Asimptomatic	Fără simptome în ciuda unui tulburare circulatorie detectabilă
II	a	Distanţă fără durere la mers > 200 m	Claudicaţie intermitentă, dar cu distanţă de mers mai mare
	b	Distanţă fără durere la mers < 200 m	Claudicaţie intermitentă cu distanţă scurtă de mers
III		Durere de repaus / durere nocturnă	Durere în repaus, de obicei în poziție culcată (de ex., noaptea)
IV		Necroză / gangrenă	Moartea țesutului, ulcere, decolorare neagră, posibilă infecție

Analize de laborator

Pentru clarificări suplimentare, ar trebui efectuate un mic hemoleucogramă completă, CRP, VSH, D-dimeri, glicemia a jeun (FBS), HbA1c, un profil lipidic (colesterol total, LDL, HDL, trigliceride), parametri renali (creatinină, uree, GFR) și un test pentru proteinurie.

ECG

Ecografie Doppler color (de rutină)

Ecografia Doppler color este o metodă ecografică noninvazivă care afișează structurile vasculare și fluxul sanguin în culori. Aceasta permite detectarea fiabilă a îngustărilor vasculare, a ocluziilor și a trombozelor. În același timp, se poate evalua direcția și viteza fluxului sanguin: roșu indică flux spre sondă, albastru indică flux îndepărtându-se de aceasta. Culorile deschise reprezintă flux rapid, culorile închise flux lent. Fluxul sanguin turbulent, de exemplu în zona unei stenoze, produce culori mixte multiple. Principiul se bazează pe efectul Doppler, unde frecvența ultrasunetelor reflectate se schimbă în funcție de direcția de mișcare a celulelor sanguine.

La început se aplică un gel de contact special pe piele pentru a îmbunătăți transmiterea undelor sonore. Apoi sonda de ultrasunete este mișcată peste segmentele vasculare afectate. Examinarea este nedureroasă și de obicei durează aproximativ 20 de minute.

Angiografie

Angiografia este o procedură imagistică minim invazivă utilizată pentru diagnostic și, dacă este necesar, tratament intervențional al bolilor vasculare.

În PAD, sub anestezie locală, un cateter subțire este avansat prin artera femurală până la regiunea vasculară stenozată. Apoi se injectează un agent de contrast pe bază de iod, care devine vizibil prin raze X (angiografie digitală prin subtracție) sau câmpuri magnetice (angiografie RM).

Examinarea durează între 30 de minute și 2 ore, în funcție de constatări și de eventualele intervenții terapeutice (de ex., dilatare cu balon, implantare de stent).

Înainte de angiografie pacientul trebuie să fie în post, orice posibilă alergie la contrast precum și funcția renală (de ex., GFR) trebuie verificate. La pacienții cu diabet ar trebui luată în considerare oprirea temporară a metforminei.

Complicațiile posibile sunt hematom local, sângerare la locul puncției, alergii la contrast, disfuncție renală tranzitorie și – foarte rar – complicații vasculare cum ar fi embolii.

Angiografia tradițională cu contrast rămâne standardul de aur,

dar ecografia duplex, CT angiografia (CTA) și angiografia prin RM (MRA) au în mare parte înlocuit angiografia cu cateter pentru evaluarea anatomică înainte de revascularizare.

Indicații pentru o CT– sau RM angiografie în PAD există în caz de constatări neclare la ecografia duplex – de exemplu la pacienți obezi sau vase profund situate – precum și pentru planificare preoperatorie înainte de o revascularizare planificată.

Consultații

Chirurgie vasculară, radiologie / radiologie intervențională, anesteziologie, medicină internă / cardiologie, diabetologie / endocrinologie

Tratament:

Măsuri pentru reducerea factorilor de risc cardiovascular în PAD:

• Reducerea greutății la pacienții supraponderali

• Activitate fizică regulată (antrenament de mers, cel puțin 3×/săptămână)

• Renunțarea la fumat (dacă este necesar terapie de substituție cu nicotină sau terapie comportamentală)

• Diabet zaharat:
FBS < 130 mg/dl
HbA1c < 7 %

• Hipertensiune arterială:
Valoare țintă: < 130/80 mmHg sau < 120/80 mmHg

• Hipercolesterolemie:
LDL țintă < 70 mg/dl la risc cardiovascular înalt

• Îngrijirea consecventă a piciorului:
Inspectare zilnică, evitarea punctelor de presiune și a infecțiilor

Pacienții cu ischemie ireversibilă a membrului nu ar trebui supuși angiografiei, ci programați direct pentru amputare.

Cele mai frecvente cauze ale ischemiei acute a membrului sunt tromboza sau embolia.

Toți ceilalți pacienți cu ischemie acută a căror membru pare încă viabil ar trebui supuși angiografiei de urgență pentru a identifica cauza și, dacă este posibil, a o trata endovascular.

Terapie farmacologică

• Terapie antiplaquetară
Aspirină: 75–325 mg/zi
Clopidogrel: 75 mg/zi (dacă ASA nu este tolerată)

• Cilostazol (inhibitor fosfodiesterazei-III):
50–100 mg de două ori pe zi
îmbunătățește distanța maximă de mers la claudicație

Complicații:

Durere de repaus, ulcere, necroze, tulburări cronice de vindecare a plăgilor, gangrenă/necroză, infecții, amputație

Extra

Nume:

Renate Wirthmann, Paul Breitner, Stephan Baum, Edeltraut Böhm, Richard Wagner, Ferdinand Sauerbruch, Reiner Obermaier, Annemarie Spiegelberg, doamna Lessing, Sophia Mayer, Susanne Krämer, Waltraud Böhm, Anna Füffler, Leopold Henkel, Alfons Böhmermann, Rosa Bier, Petra Henkelmann, Martin Löffler

Detalii:
Insomnie sub formă de dificultate la adormire (din cauza stresului după decesul soției sale).

În plus, pacientul raportează episoade anterioare de convulsii pentru care a luat magneziu.

A lucrat ca ajutor de bucătar.
Manager de pub
Florist
Îngrijitor de animale
în măcelărie

Antecedente personale patologice:

Fibrilație atrială
Sinus pilonidal acum 20 de ani
Astm bronșic la vârsta de 49 de ani!!!
Apendicită perforată
Boală celiacă din vârsta de 20 de ani.
Fractură de scafoid
În copilărie a suferit amigdalectomie și acum 13 ani o cezariană.
Mușcătură de câine acum trei ani la piciorul stâng.

Antecedente familiale:
Mama mea a murit din cauza unui vas rupt în creier.
Fiul ei s-a sinucis acum trei ani.
Nepotul suferă de o anemie congenitală, diagnostic posibil: talasemie sau sferocitoză ereditară. Tatăl are insuficiență renală. Mama a murit acum 40 de ani din cauza unei disecții aortică.
Tatăl a murit de infarct miocardic.
Tatăl a murit de carcinom laringian

Medicație:
Hexal 20 mg
Statină dimineața!!!!
Candesartan

Alergii:
Alergie la crustacee (prurit în gură, hipoestezie a limbii, dureri abdominale)
Intoleranță la lactoză cu diaree și dureri abdominale.

Întrebări

1. Trebuie neapărat să rămân internat? Trebuie să am grijă de soția mea.

Înțeleg că doriți să vă întoarceți repede acasă și să aveți grijă de soția dumneavoastră. Dorim doar să ne asigurăm că nu este omis nimic grav – există suspiciunea unei coagulopatii și ar trebui să clarificăm acest lucru mai amănunțit din precauție.

2. Ce înseamnă tulburări trofice?

Tulburările trofice sunt modificări ale pielii, unghiilor sau părului care rezultă din flux sanguin sau leziune nervoasă afectate. Acestea includ piele uscată, subțire, plăgi cu vindecare deficitară, ulcere, unghii fragile și căderea părului în zonele afectate.

3. Trebuie amputat piciorul meu?

În momentul de față nu putem spune asta cu certitudine. Facem tot posibilul pentru a îmbunătăți fluxul sanguin – dar avem nevoie de teste suplimentare pentru aceasta.

4. Vecinul meu are diabet și folosește insulină. Medicul meu de familie nu mi-a prescris asta – este normal?

Este destul de normal. Nu orice diabetic are nevoie de insulină. Pentru dumneavoastră, tratamentul cu tablete este în prezent suficient pentru că pancreasul dumneavoastră încă produce suficientă insulină. Monitorizăm regulat dacă acest lucru se schimbă.

5. Mama mea a murit din cauza unui vas rupt în creier – este starea mea comparabilă?

Îmi pare rău să aud asta. Un vas rupt în creier – adică o hemoragie cerebrală – este de obicei o afecțiune diferită față de cea pe care o aveți în prezent. Din ceea ce știm până acum, situația dumneavoastră nu pare similară. Vom investiga totul temeinic pentru a fi siguri.

6. Care sunt simptomele unei hemoragii cerebrale?

Simptome tipice ale unei hemoragii cerebrale sunt cefalea severă bruscă, greața, vărsăturile, tulburările de vedere, tulburările de vorbire, paralizia sau modificările stării de conștiență. În unele cazuri pot apărea și convulsii.

7. Care este termenul pentru paralizia pe doar o parte a corpului? Cum se numește când ambele picioare sunt paralizate? Există un termen tehnic pentru paralizia tuturor celor patru membre?

Hemipareză:

→ Hemipareză (paralizie incompletă)

→ Hemiplegie (paralizie completă a unei părți a corpului)

Paralizia ambelor membre inferioare:

→ Parapareză (incompletă)

→ Paraplegie (completă)

Paralizia tuturor celor patru membre:

→ Tetrapareză (incompletă)

→ Tetraplegie (completă)

8. Care sunt simptomele tipice ale hiperplaziei benigne de prostată?

Simptome tipice ale măririi benigne a prostatei (hiperplazie benignă de prostată) sunt: jet urinar slăbit, dificultate la inițierea urinării, picurare, senzația de golire incompletă a vezicii, urinări frecvente (mai ales noaptea) și imperiozitate urinară bruscă

9. Care este diferența între polakiurie, oligurie și anurie?

Polakiuria înseamnă urinare frecventă în cantități mici.
Oliguria este un volum urinar semnificativ redus, adică mai puțin de 500 ml pe zi.
Anuria denotă o retenție aproape completă a urinei – mai puțin de 100 ml pe zi.

10. De ce durerile în PAD se ameliorează în poziție dependentă iar în TVP la ridicare?

În PAD, poziția dependentă îmbunătățește fluxul sanguin datorită gravitației. În TVP ridicarea reduce congestia venoasă și astfel edemul și durerea.

11. Ce medicamente sunt potrivite pentru diabetici cu risc de hipoglicemie?

Medicamentele cu risc scăzut de hipoglicemie includ de ex. metformin, inhibitorii DPP-4, analogii GLP-1 și inhibitorii SGLT2. Sulfonilureele și insulina cresc riscul.

12. Care este diferența între cofetar și brutăre?

Un brutar face în principal pâine, chifle și alte produse de panificație pe bază de aluat.

Un cofetar, pe de altă parte, se specializează în dulciuri – de ex. prăjituri, produse de patiserie, praline, deserturi și produse de patiserie fine.

13. Ce sunt legumele și de ce îmbunătățesc digestia?

Legumele sunt părți comestibile ale plantelor, precum frunzele, rădăcinile sau fructele. Ele conțin multă fibră, care stimulează intestinul, favorizează digestia și previne constipația.

14. Cum se numește o dilatație vasculară când vasul nu s-a rupt?

Un anevrism este o dilatare sau proeminență circumscrisă a unui vas de sânge – de obicei o arteră – fără o ruptură directă a peretelui vascular.

15. Care complicații ale diabetului sunt clasificate ca leziuni micro- și care ca macroangiopatice?

Microangiopatiile includ retinopatia diabetică (ochi), nefropatia (rinichi) și neuropatia (nervi).

Macroangiopatiile afectează vasele mari și se manifestă, de exemplu, ca CAD, PAD sau accident vascular cerebral.

16. Pentru ce boli este consumul excesiv de alcool un factor de risc?

Consumul excesiv de alcool crește riscul de boli hepatice (de ex. ficat gras, ciroză), hipertensiune arterială, aritmii cardiace, anumite cancere (de ex. cavitate bucală, esofag, ficat), pancreatită, precum și tulburări psihiatrice și dependență.

17. pe scurt despre hipertiroidism

Note

BMI

Termen și calcul
Indicele de masă corporală (BMI) este o mărime pentru estimarea greutății corporale în raport cu înălțimea. Se calculează ca greutatea corporală în kilograme împărțită la pătratul înălțimii în metri.

gambă

Termen anatomic
Gamba (crus) denotă segmentul membrului inferior dintre articulația genunchiului și articulația gleznei.
Localizare și relevanță clinică
Din punct de vedere clinic termenul se referă la structurile osoase și musculare ale acestui segment, precum și la țesuturile moi superficiale și profunde. Durerea sau disconfortul în această zonă pot proveni din mușchi, tendoane, piele sau vase și trebuie examinate în consecință.

pulpa

Regiune și structură
Pulpa (regio suralis) se referă la suprafața posterioară a gambei. Aceasta cuprinde în principal musculatura gambei, în special mușchii gastrocnemian și soleus.

astăzi dimineață

Moment și notă de avertizare
Dacă o boală arterială periferică obstructivă existentă (pAVK) se agravează brusc — de exemplu după debutul simptomelor în această dimineață — acest lucru poate indica un eveniment arterial acut, cum ar fi un embol sau o tromboză.

pauză

Pauză (la claudicația indusă de efort)

În boala arterială periferică obstructivă stadial II, apare durerea de gambă legată de efort care permite mersul doar pe distanțe scurte. Persoanele afectate trebuie, prin urmare, să se oprească repetat pentru a lăsa simptomele să cedeze; acest comportament i-a oferit bolii denumirea colocvială de „boala vitrinelor”.

Termenul medical pentru această prezentare este claudicație intermitentă.

niciuna

Nicio cauză inflamatorie sau mecanică (pAVK)

În pAVK, durerea de gambă legată de efort se datorează de obicei perfuziei arteriale reduse a membrului inferior și nu în primul rând bolilor musculoscheletale inflamatorii sau degenerative precum osteoartrita sau simple dureri musculare. Prin urmare, terapiile care vizează în primul rând cauze inflamatorii sau mecanice au adesea puțin efect asupra simptomelor de claudicație ischemică.

rece

Rece (poikiloter mie)

Poikilotermia descrie simptomul prin care un membru ia temperatura mediului înconjurător și se simte rece. La hipoperfuzia arterială pronunțată, pielea afectată este adesea palidă și rece, frecvent și uscată și solzoasă — concluzii care corespund acestei descrieri.

maleolă

Maleolă (gleznă)

Maleola se referă la regiunea osoasă a gleznei a articulației gleznei; clinic, această zonă servește ca reper și loc de examinare. O descriere precum „deasupra maleolei” se referă, prin urmare, la zona de piele și țesut imediat proximală pe gambă sau deasupra gleznei.

effluvium

Effluvium — căderea părului
Effluvium se referă la o creștere a căderii părului, care poate apărea difuz sau local. Clinic, acest lucru rezultă într-o reducere vizibilă a densității părului sau o cantitate crescută de păr la pieptănare și spălare. Localizările pot varia; în descrierea medicală un effluvium poate fi găsit și pe gambe, deasupra maleolei.

Onicorrexis

Onicorrexis — fragilitatea unghiei
Onichorrexis se referă la fragilitate crescută și fisurarea plăcii unghiale, adesea cu creste longitudinale și despicare. Poate fi afectată o unghie sau mai multe; clinic se observă structura unghiei modificată și fragilitatea crescută. Cauza exactă poate fi stabilită doar prin investigații suplimentare.

Hallux

Hallux — degetul mare al piciorului
Termenul hallux desemnează primul deget al piciorului, adică degetul mare. Din punct de vedere anatomic este important pentru mișcarea de rulare și distribuția încărcării pe partea anterioară a piciorului. În documentarea clinică termenul este folosit pentru localizarea precisă a constatările pe degetul mare.

Parezestezii

Parezestezii
Definiție: Senzații anormale precum furnicături, amorțeală, arsură sau senzația de ace care apar fără stimul extern corespunzător.
Cauze: Astfel de tulburări senzoriale pot rezulta din leziuni ale nervilor periferici sau căilor nervoase centrale. Cauze posibile includ, printre altele, polineuropatii metabolice (de ex. în diabet), compresii nervoase, leziuni toxice sau inflamatorii ale nervilor.

Hipotensiune

Hipotensiune
Definiție: Tensiune arterială clinic relevant scăzută pentru persoana afectată; aceasta include și forma ortostatică cu scădere a tensiunii arteriale la ridicare în picioare.
Cauze și factori de risc: Declanșatoare frecvente sunt pierderea de volum (de ex. din deshidratare), scăderea debitului cardiac, medicamentele sau tulburările sistemului nervos autonom. Vârsta înaintată crește susceptibilitatea la scăderi simptomatice ale tensiunii, fiind mai mult factor de risc decât cauză directă.

Pirexie

Pirexie
Definiție: Temperatura corporală crescută ca semn clinic, de obicei datorită măririi punctului de reglare în centrul termoreglării.
Semnificație: Febra este un simptom nespecific care poate apărea în infecții, procese inflamatorii sau, mai rar, în reacții medicamentoase și alte boli sistemice.

Cianoză

Cianoză
Definiție: Colorație albăstrie până purpurie a pielii și/sau a mucoaselor datorită unei proporții crescute de hemoglobină redusă sau circulației periferice afectate.
Cauze: Cianoza poate fi cauzată de hipoxie centrală sau periferică, afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare severe, precum și de tulburări locale ale perfuziei.

Edem

Edemele sunt tumefieri vizibile sau palpabile cauzate de acumularea de lichid în interstițiu. Pot fi localizate sau generalizate. Cauze frecvente sunt tulburările de întoarcere venoasă sau limfatică, creșterea permeabilității capilare precum și boli sistemice precum insuficiența cardiacă, hepatică sau renală. Clinic se observă asimetrii între extremități, durere la presiune și depresiunile la palpare (în anumite forme). Semnificația unui edem depinde de distribuție, debut și simptomele însoțitoare.

Tahicardie

Tahicardia denotă o creștere a frecvenței cardiace peste intervalul adecvat vârstei. Poate fi un răspuns fiziologic normal (de ex. în timpul efortului fizic sau al stresului) sau expresia unei tulburări patologice de ritm. În diagnosticul diferențial trebuie distinse tahicardia sinusală, tahicardiile supraventriculare sau ventriculare; simptomele însoțitoare pot include palpitații, amețeli sau sincopă. Relevanța clinică depinde de ritm, frecvență și stabilitatea hemodinamică.

Tahipnee

Tahipneea este o creștere a frecvenței respiratorii comparativ cu intervalul normal adaptat vârstei și indică o activitate ventilatorie crescută. La adulți se referă deseori la o accelerare a respirației care poate avea diverse cauze, cum ar fi afecțiuni pulmonare, tulburări metabolice, durere, febră sau anxietate. Evaluarea clinică se bazează pe tiparul respirator, simptomele asociate și starea generală a pacientului.

TVP

Tromboză venoasă profundă (TVP)

Tromboza venoasă profundă desemnează formarea unui cheag de sânge în venele profunde ale piciorului. Indicii clinici tipici sunt edem unilateral, creșterea circumferinței membrului afectat unilateral, durere sau sensibilitate la palpare, mai rar eritem și creștere a temperaturii locale. O diferență de circumferință între picioare poate fi un indiciu de TVP, dar nu este specifică și necesită evaluare diagnostică suplimentară.

Radiculopatie

Definiție:
Radiculopatia desemnează afectarea funcției unei rădăcini nervoase spinale prin compresie sau inflamație.
Prezentare clinică:
Caracteristice sunt durerile arzătoare sau în șoc care radiază din coloana vertebrală în aria segmentară corespunzătoare a brațului sau piciorului; în plus pot apărea tulburări senzoriale, slăbiciune musculară sau reflexe diminuate.
Cauze și diagnostice:
Declanșatoare includ, printre altele, hernia de disc, stenoza foraminală sau procese inflamatorii; evaluarea se efectuează prin examinare neurologică și tehnici imagistice.

Stenoză de canal vertebral

Descriere sumară:
Stenoza canalului vertebral desemnează îngustarea canalului vertebral cu pierdere de spațiu pentru măduva spinării sau rădăcinile nervoase.
Caracteristici clinice:
În manifestarea lombară apar frecvent dureri dependente de efort la nivelul membrelor inferioare sau claudicație neurogenă, care se ameliorează la flexia înainte și se poate agrava la mers sau stat prelungit.
Cauze și diagnostice:
Modificările degenerative ale discurilor intervertebrale, articulațiilor zigoapofizare sau țesuturilor conjunctive sunt cauze frecvente; confirmarea diagnostică se face clinic și imagistic.

Polifagie

Explicație termen:
Polifagia desemnează o senzație persistentă crescută de foame și aport alimentar mărit.
Legătură fiziopatologică (exemplu în deficiența de insulină):
În cazul acțiunii insuficiente a insulinei, glucoza nu poate pătrunde adecvat în celulele corpului, astfel că, în ciuda nivelurilor crescute de glucoză din sânge, apare un deficit energetic celular; această stare poate intensifica senzația de foame și, implicit, conduce la polifagie.
Constatări asociate:
Metabolismul glicemic necontrolat poate promova simultan scăderea în greutate și eliminarea crescută de glucoză în urină.

Constipație

Definiție:
Constipația descrie dificultăți persistente la eliminarea materiilor fecale, de exemplu scaune rare sau tari, precum și senzația de golire incompletă.
Posibile probleme secundare:
Constipația cronică poate conduce la complicații precum fisuri anale și hemoroizi, precum și alte modificări locale.

Insomnie

Insomnie — tulburare de somn

Definiție: Insomnia desemnează calitatea sau durata somnului afectate astfel încât apare afectare diurnă. Forme tipice sunt dificultățile de adormire, problemele de menținere a somnului și trezirea matinală precoce.

Diabet zaharat tip 2

Diabet zaharat tip 2 — boală metabolică cronică

Definiție și fiziopatologie: În diabetul tip 2 există, de regulă, sensibilitate redusă a țesuturilor periferice la insulină (rezistență la insulină) și un răspuns secretor al celulelor beta compromis, ceea ce conduce la hiperglicemie persistentă.

Tablou clinic și complicații: Diabetul tip 2 de lungă durată, necontrolat, crește riscul pentru complicații micro- și macrovasculare; polineuropatia diabetică este o complicație frecventă.

Hipercolesterolemie

Hipercolesterolemie — nivel crescut de colesterol

Definiție: Hipercolesterolemia desemnează o concentrație crescută de colesterol în sânge, având o importanță clinică deosebită creșterea colesterolului LDL.

Semnificație și riscuri: Un nivel de colesterol persistent crescut favorizează dezvoltarea aterosclerozei și crește riscul de evenimente cardiovasculare.

Relevanță clinică: În hipercolesterolemia cunoscută monitorizarea regulată și evaluările de risc sunt importante pentru depistarea și urmărirea complicațiilor.

Durere de spate

Durere lombară cronică
Definiție: Durere persistentă sau recurentă în regiunea coloanei lombare care poate dura luni.
Cauze și diagnostice diferențiale: Cauze frecvente sunt modificările degenerative ale coloanei și slăbiciunea musculară. La debut acut cu iradiere, tulburări senzoriale sau deficite neurologice, este posibilă hernia de disc. Durerea dependentă de încărcare, cu creștere graduală și semne radiologice de uzură sugerează mai degrabă spondiloartroză. Bolile inflamatorii precum spondiloartrita axială (boala Bechterew) se prezintă de obicei cu durere care se ameliorează la mișcare și cu rigidizare progresivă.
Diagnostice: Examinarea clinică este primară; la suspiciunea cauzelor structurale sau la semne neurologice se efectuează imagistică complementară (de ex. RMN) și, dacă este necesar, teste de laborator specifice. Detectarea HLA‑B27 poate fi utilă când se suspicionează spondiloartrită axială.
Principii terapeutice: Terapia prin exerciții, întărirea musculară țintită, fizioterapia și terapia multimodală a durerii sunt măsuri centrale. Scăderea în greutate la supraponderali poate reduce încărcarea. Procedurile chirurgicale sau intervenționale sunt indicate pentru anumite leziuni structurale specifice.

BPOC

Boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC)
Aspect esențial: BPOC este o boală progresivă cu limitare persistentă a fluxului de aer care afectează în principal expirația.
Etiologie și simptome: Cauza principală este fumul de tutun; expunerile profesionale la poluanți (de ex. pulberi fine, pulberi, vapori chimici) contribuie de asemenea. Clinic se observă dispnee la efort, tuse cronică și producție crescută de mucus.
Diagnostic și evoluție: Boala se evaluează prin spirometrie. Acutizările (exacerbările) sunt frecvent declanșate de infecții respiratorii; în contextul actual astfel de episoade sunt rare.

Icandra

Icandra este un medicament combinat pentru tratamentul diabetului tip 2 și conține substanțele active vildagliptin și metformin. Îmbunătățește controlul glicemic atunci când dieta și exercițiul fizic singure sunt insuficiente. Vildagliptina stimulează eliberarea de insulină, în timp ce metforminul reduce producția de glucoză la nivel hepatic. Efecte adverse posibile includ greață, diaree, dureri de cap și amețeală. În cazuri rare pot apărea afectare hepatică sau acidoză lactică.

Metoprolol

Metoprolol
Clasa de medicamente și mecanismul: Metoprolol face parte din clasa blocantelor beta‑1 adrenergice selective. Reduce încărcarea cardiacă și necesarul de oxigen miocardic prin scăderea frecvenței cardiace și a contractilității.
Indicații: Utilizat pentru hipertensiune arterială, anumite aritmii cardiace și pentru stabilizare în situații ischemice sau ca profilaxie secundară în situații clinice adecvate.
Riscuri și avertismente importante: Efecte însoțitoare frecvente sunt oboseala, amețelile și bradicardia. Metoprololul este contraindicat sau trebuie utilizat cu mare prudență în bradicardie marcată, șoc cardiogen sau decompensație clinic relevantă a debitului cardiac. Prudență deosebită este necesară în astm, diabet și tulburări ale circulației periferice, deoarece beta‑blocantele pot agrava efectele adverse sau pot masca simptomele. Nu sunt furnizate informații specifice privind dozarea.

Lisinopril

Grup: Inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei (inhibitor ACE).
Mecanism de acțiune: Inhibă enzima care convertește angiotensina I în angiotensina II, reducând astfel formarea hormonului vasoconstrictor și producând vasodilatație.
Utilizare: Indicat pentru hipertensiune arterială și pentru susținerea tratamentului insuficienței cardiace prin reducerea pósîncărcării și diminuarea efortului cardiac.
Riscuri și efecte secundare importante: Poate provoca amețeli și dureri de cap; mulți pacienți dezvoltă o tuse uscată persistentă. Sunt posibile creșteri ale nivelului potasiului din sânge. În cazuri rare pot apărea tumefieri ale feței sau căilor respiratorii cu risc vital (angioedem).

Atorvastatină

Grup: Statine (inhibitori HMG‑CoA reductază).
Mecanism de acțiune: Inhibă enzima cheie a biosintezei hepatice a colesterolului, ducând la reducerea producției endogene de colesterol și scăderea în special a LDL‑colesterolului.
Utilizare: Folosit pentru scăderea nivelurilor crescute de colesterol și reducerea riscului cardiovascular ca parte a terapiei de reducere a riscului.
Riscuri și efecte secundare importante: Pot apărea dureri musculare până la afecțiuni musculare cu leziuni; unii pacienți prezintă creșteri ale enzimelor hepatice, necesitând monitorizare.

Tamsulosin

Grup: Blocante alfa‑1 adrenergice selective.
Mecanism de acțiune: Blochează receptorii alfa‑1 în mușchiul neted al prostatei și uretrei, determinând relaxarea acestor celule musculare și facilitând fluxul urinar.
Utilizare: Indicat în hiperplazia benignă de prostată pentru ameliorarea simptomelor supărătoare ale tractului urinar inferior, cum ar fi jet urinar slab sau dificultatea de inițiere a micțiunii.
Riscuri și efecte secundare importante: Poate provoca amețeli și dureri de cap; pot apărea scăderi posturale ale tensiunii arteriale. Au fost raportate tulburări ejaculatoare, precum emisii seminale reduse sau absente.

Symbicort

Symbicort — terapie combinată
Grup: Produs inhalator combinat de corticosteroid inhalator și agonist beta‑2 cu durată lungă de acțiune.
Efect: Budesonida acționează ca antiinflamator pe căile respiratorii; formoterolul dilată bronhiile prin stimularea receptorilor beta‑2 și astfel îmbunătățește fluxul de aer.
Utilizare: Pentru terapia de întreținere în astmul bronșic și pentru tratamentul simptomatic în BPOC; inhalare regulată pentru controlul inflamației și bronhoconstricției.
Riscuri și efecte secundare importante: Efecte frecvente sunt răgușeala, iritația gâtului, infecții fungice locale orale (candidoză orală) și durerea de cap. Efectele sistemice ale corticosteroizilor inalatori sunt mai puțin pronunțate la utilizarea corectă, dar pot apărea.

Salbutamol

Salbutamol — bronhodilatator cu acțiune scurtă
Grup: Simpaticomimetic beta‑2 cu acțiune scurtă (SABA).
Efect: Relaxează rapid mușchiul neted bronșic prin stimularea receptorilor beta‑2, rezultând bronhodilatație.
Utilizare: Ameliorare acută a simptomelor pentru tulburări bronhospastice precum crizele de astm și pentru ușurare pe termen scurt a dispneei legate de BPOC; utilizare la nevoie pentru bronhodilatare rapidă.
Riscuri și efecte secundare importante: Efecte adverse tipice sunt tremor, accelerație a ritmului cardiac (tahicardie), neliniște internă și ocazional durere de cap. Efectul începe de obicei în câteva minute.

Nitrolingual

Nitrolingual — preparat nitratic pentru situații acute
Grup: Nitrat organic (glicerină trinitrată) ca agent vasodilatator.
Efect: Produce vasodilatație venoasă și arterială, reducând astfel precarga și îmbunătățind perfuzia miocardică; efect rapid după administrare sublinguală.
Utilizare: Folosit pentru tratamentul acut al crizelor anginoase și pentru prevenirea pe termen scurt a unor astfel de crize asociate cu efort predictibil.
Riscuri și efecte secundare importante: Efecte frecvente sunt durerea de cap, amețelile, scăderea tensiunii arteriale cu posibil sincop și înroșirea feței. Prudență la combinare cu alți vasodilatatori și în hipotensiune marcată.

Ani pachet

Termen și calcul:
Anii pachet sunt o măsură a expunerii cumulative la tutun. Pentru a-i determina, se împarte numărul mediu de țigări fumate pe zi la 20 și se înmulțește rezultatul cu anii de fumat.
Exemplu de context:
Cu un consum anterior mediu de 12,5 țigări pe zi timp de 20 de ani, rezultatul este (12,5/20) × 20 = 12,5 ani pachet.

Demencă

Descriere succintă:
Demencetele sunt tulburări progresive care afectează tot mai mult memoria, gândirea, orientarea și activitățile vieții zilnice. Boala Alzheimer este forma cea mai frecventă.
Notă terapeutică:
În prezent nu există vindecare completă; totuși, sunt disponibile măsuri farmacologice și nefarmacologice pentru controlul simptomelor și întârzierea progresiei. Opțiunile medicamentoase includ inhibitori ai acetilcolinesterazei (de ex. donepezil) și antagoniști ai receptorilor NMDA (de ex. memantină), care pot fi utilizați în anumite tipuri de demență.

Camin de îngrijire

Definiție și scop:
Un cămin de îngrijire este o unitate rezidențială pentru persoane care necesită asistență permanentă pentru îngrijirea zilnică, intervenții de nursing sau supraveghere medicală. Oferă ajutor la igiena personală, mobilitate, administrarea medicației și îngrijire socială.

Apoplexie

Explicație termen:
Apoplexia, în utilizarea modernă de obicei numită accident vascular cerebral, este un deficit neurologic brusc datorat circulației cerebrale perturbate. Distincțiile principale sunt accidentele ischemice (întrerupere circulatorie prin tromboză sau embolie) și cele hemoragice.
Distincția tipurilor de sângerare:
Accidentele hemoragice includ hemoragii intracerebrale și hemoragii subarahnoidiene. Hematoamele subdurale și epidurale sunt adesea legate de traumatisme și de obicei nu sunt clasificate ca „apoplexie” în sens strict.

Tensiunea arterială

Măsurarea tensiunii arteriale

Prezentare dispozitiv: Pentru măsurarea manuală a tensiunii arteriale sunt necesare manșetă de mărime potrivită, dispozitiv de umflare manuală (balon de cauciuc) și un manometru plus un stetoscop. Alternativ, se folosesc aparate automate oscillometrice care funcționează fără stetoscop.

Note importante: Mărimea manșetei trebuie să corespundă circumferinței brațului, deoarece o manșetă nepotrivită conduce la măsurători eronate. În metoda auscultatorie se evaluează sunetele Korotkoff cu stetoscopul în timp ce manometrul afișează simultan presiunea.

Frecvența respiratorie

Definiție și măsurare: Frecvența respiratorie este numărul de respirații pe minut și se numără în repaus observând mișcările toracelui sau abdominale (de ex. pe 60 de secunde sau 30 de secunde înmulțit cu doi).

Clasificare clinică: O frecvență respiratorie peste 20/min este considerată tahpnee, o rată sub 12/min se numește bradipnee. Modificările frecvenței respiratorii sunt un parametru vizibil precoce pentru tulburări respiratorii sau sistemice și trebuie evaluate în contextul celorlalte semne vitale.

Saturația cu oxigen

Saturația cu oxigen (SpO2)

Principiul măsurării și utilizare: Saturația periferică de oxigen se măsoară noninvaziv cu un pulsoximetru; dispozitivul măsoară procentajul de hemoglobină saturată cu oxigen la niveluri periferice precum degetul, degetul de la picior sau lobul urechii.

Temperatura

Temperatura corpului — locuri de măsurare și diferențe

Principiu: Temperatura corpului măsurată variază în funcție de loc. Măsurarea rectală este considerată cea mai apropiată de temperatura centrală.
Axilar: adăugați +0,5 °C,
Oral: adăugați +0,3–0,5 °C
Rectal: considerat valoarea de referință

Testul de ridicare Ratschow

Scop
Testul de ridicare Ratschow este un test funcțional clinic pentru evaluarea suplimentară a tulburărilor circulației arteriale ale membrului inferior.

Procedură
Pacientul stă întins pe spate. Picioarele sunt ridicate (aproximativ la un unghi drept față de axa corpului) și activate timp de aproximativ două minute prin mișcări repetate la nivelul articulației gleznei (de ex. mișcări circulare sau de flexie dorsală/plantară). Ulterior pacientul se așază și lasă picioarele să atârne liber peste marginea patului.

Evaluare
După ridicare se evaluează culoarea pielii și timpul până la reumplerea venoasă vizibilă. Paliditate persistentă la ridicare și umplere venoasă întârziată sau apariția întârziată a roșeții reactive indică hipoperfuzie arterială a membrului examinant.

Indicele glezna‑braț (ABI)

Scop
Indicele glezna‑braț (ABI) se folosește pentru estimarea obiectivă a perfuziei arteriale a picioarelor și susține diagnosticul bolii arteriale periferice obstrucțive.

Procedură
Pacientul stă liniștit în decubit dorsal timp de cel puțin cinci minute. Presiunea sistolică se măsoară la ambele brațe și la glezne (de obicei la artera tibială posterioară și/sau dorsalis pedis) folosind o manșetă pentru tensiune arterială și o sondă Doppler.

Calcul și interpretare
ABI se calculează ca raportul dintre valoarea sistolică mai mare de la gleznă și valoarea sistolică mai mare de la braț. Valorile de aproximativ 0,9 până la 1,3 sunt considerate normale. Un ABI < 0,9 indică boală arterială periferică obstrucțivă; un ABI > 1,3 poate indica vase necomprimabile, calcificate și limitează interpretabilitatea.

Hemogramă

Scop
Hemograma completă servește în principal la detectarea sau excluderea anemiei și oferă suplimentar informații privind numărul de leucocite și trombocite.

CRP

Scop
Proteina C reactivă (CRP) este un marker inflamator nespecific care crește în evenimente acute.

Origine și utilizare
CRP este produsă în principal în ficat și crește în procese inflamatorii și infecții. Valorile de laborator ale CRP sunt folosite pentru detectarea și monitorizarea reacțiilor inflamatorii, dar nu sunt specifice cauzei.

VSH

Denumire și măsurare
Viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH) denotă distanța parcursă de eritrocite într-o oră în sânge anticoagulat; rezultatul este de obicei exprimat în milimetri pe oră (mm/h).

Download PDF

Pacient

Salutare: Dl./Dna. Medic senior ………..,

Aș dori să vi-l prezint pe domnul Alfons Ziegler.

Dată

14/07/2025

Vârstă 69 de ani

Greutate 89 kg

Înălțime 173 cm

Alergii (cuvinte cheie)

Latex (exantem vezicular, supurativ)

Polenul ierbii și al mesteacănului (rhinoconjunctivită)

Consum de substanțe / Droguri (cuvinte cheie)

Fost fumător (12,5 pachete-pe-an), abstinent de 5 ani

2–3×/săptămână vin cu sifon

Consumul de droguri: negat

Istoricul social (cuvinte cheie)

Pensionar, fost șef bucătar

locuiește cu soția paraplegică

1 fiu, 1 fiică, 4 nepoți

Istoric familial (cuvinte cheie)

Tată: 93 de ani, demență, cămin de bătrâni

Mamă: accident vascular la 63 de ani (decedată acum 25 de ani)

Medicație (cuvinte cheie)

Icandra 1-0-1
Metoprolol 50 mg dimineața
Lisinopril 10 mg o dată pe zi
Atorvastatin 40 mg seara
Ibuprofen 400 mg la nevoie
Caps. Tamsulosin
Aspirină 81 mg
Spray Symbicort
Spray salbutamol la nevoie
Spray Nitrolingual
Unguent Betaisodona

Istoric (propoziții complete)

Pacientul s-a prezentat astăzi din cauza unor aproximativ patru săptămâni de durere progresivă, declanșată de efort, de tip tras în zona gambei drepte inferioare, în special partea dorsala a gambei.

Conform declarațiilor sale, simptomele s-au intensificat semnificativ din această dimineață. Durerea radiază din zona gambei către picior, distal.

Intensitatea durerii este aproape de două ori mai mare la efort decât în repaus.

A relatat că după aproximativ 100 de metri de mers sau după urcatul unei scări de un etaj, de obicei trebuie să se odihnească câteva minute. Astăzi această limită de efort a fost atinsă deja după aproximativ 50 de metri.

Pacientul a declarat că simptomatologia se ameliorează atunci când stă pe un scaun și lasă picioarele atârnate în jos.

Pacientul a afirmat că ibuprofen 400 mg nu a avut efect.

Pielea este palidă și rece, suprafața uscată și scuamoasă. Deasupra maleolei există un eflorescență. Există și onicorrexis, în special al halucelui.

În spațiul interdigital dintre degetele I și II, mersul desculț în grădină a condus la dezvoltarea unei ulcerații dificil vindecabile.

A relatat, de asemenea, parestezii la ambele picioare și hipotensiune ortostatică.

Următoarele simptome au fost negate: febră, cianoză, edem, tahicardie, tahipnee, evenimente traumatice

Din cauza timpilor lungi de așteptare, pacientul s-a prezentat direct la noi.

În istoricul autonom există polifagie, fluctuații ușoare în greutate, constipație cronică și insomnie din cauza poverii îngrijirii.

Referitor la afecțiunile preexistente există diabet zaharat tip 2 slab controlat cu polineuropatie, hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, angină pectorală (stent pe dreapta), BPOC (răceli rare care exacerbează), și dureri cronice de spate fără evaluare prealabilă.

Diagnostic suspect – Diagnostic diferențial (propoziții complete)

Tabloul clinic indică cel mai probabil boala arterială periferică (PAD), susținut de localizare, caracterul durerii și factorii de risc.
Tromboza venoasă profundă (TVP) pare puțin probabilă, deoarece nu există diferență de circumferință sau declanșator tipic.

Insuficiența venoasă cronică este, de asemenea, puțin probabilă, deoarece nu există senzație de greutate sau îmbunătățire posturală. Totuși, pacientul prezintă factori de risc precum lipsa exercițiului, supraponderabilitatea și vârsta înaintată.

Stadiul Fontaine: IIb-III

Management ulterior – Terapie (propoziții complete)

Pacientul va fi internat pentru evaluare și terapie ulterioară, cu efectuarea unui ABI și a unei ecografii Doppler color pentru a exclude ischemia acută. Se va solicita consult de chirurgie vasculară. Controlul diabetului trebuie optimizat și se va realiza educație pentru îngrijirea piciorului. Analizele de laborator vor include parametri inflamatori (CRP, VSH), hemoleucogramă completă, D-dimer, funcția renală, HbA1c și profil lipidic. Îngrijirea plăgii se va continua, dacă este necesar cu recoltare de exsudat. Se va urmări optimizarea terapiei antialgice.

Semnătură
Prenume Nume
Cu stimă

To run an AI simulation, download the PDF with the prompt, then upload it to an AI application such as ChatGPT.

PDF without prompt

PDF with prompt

Search transcript…

Page 1 · 1–20 / 101

MEDIC: Bună ziua,
Numele meu este doctorul Breitner.
Astăzi sunt medic rezident pe secție.
Aș dori să port o discuție anamnezică cu dumneavoastră.
Dacă nu înțelegeți ceva corect sau aveți întrebări, vă rog să-mi spuneți.

PACIENT: Da, sigur, nicio problemă.

MEDIC: Super, mai întâi am nevoie de câteva informații personale, apoi putem continua.
Cum vă numiți?

PACIENT: Mă numesc Alfons Ziegler.

MEDIC: Ați putea, vă rog, să vă spuneți prenumele și numele de familie litere cu litere, încet?

PACIENT: Desigur,
prenumele meu: A, L, F, O, N, S
și numele meu: Z, I, E, G, L, E, R

MEDIC: Mulțumesc, mai întâi aș dori să știu dacă puteți tolera durerile sau simptomele relativ bine.

PACIENT: Deocamdată nu sunt prea grave – când mă odihnesc este destul de suportabil.

MEDIC: Înțeleg. Voi verifica imediat ce tratament este cel mai potrivit pentru dumneavoastră.
Câți ani aveți, domnule Winter?

PACIENT: Am șaizeci și nouă de ani.

MEDIC: Când v-ați născut exact?

PACIENT: Mâine este ziua mea.

MEDIC: Ah, deci v-ați născut pe 10 februarie 1957?

PACIENT: Da, exact.

MEDIC: Cât măsurați?

PACIENT: Am 1,73 m.

MEDIC: Cât cântăriți?

PACIENT: Cântăresc aproximativ 89 kg.

MEDIC: În regulă, cum se numește medicul dumneavoastră de familie?

PACIENT: Medicul meu de familie se numește doctorița Karla Scholz.

MEDIC: Ce vă aduce astăzi la noi, domnule Ziegler?

PACIENT: De ceva vreme am dureri la gambele drepte.

MEDIC: Hm, bine. Unde exact vă doare?

PACIENT: Mai ales în partea din spate a gambei, cam în jumătatea inferioară a gambei.

MEDIC: De când exact persistă durerile?

PACIENT: Cam de patru săptămâni. La început era ușor, apoi a devenit treptat mai intens.

ARZT: Înțeleg, ați observat în ultimele zile vreo schimbare, adică modificări resimțite?

PATIENT: Da, în special de dimineață — s-a înrăutățit semnificativ.

ARZT: Aha, durerile sunt permanente sau apar în accese?

PATIENT: Durerile apar mai ales când merg sau mă plimb. În repaus sunt doar ușoare și nu-mi cauzează probleme mari.

ARZT: Cât de intense sunt durerile pe o scară de la 1 la 10 – o dată în repaus și o dată la efort?

PATIENT: În repaus aș evalua durerea la 4.
La efort, adică la mers sau urcat scări, mai degrabă 8.

ARZT: Oh, da, cam cât de departe puteți merge aproximativ fără să faceți o pauză? Și cum e cu scările?

PATIENT: Hm, durerile se intensifică după aproximativ 100 de metri, astfel încât trebuie să mă opresc – de obicei pentru câteva minute. Astăzi însă a fost deja după 50 de metri.
La urcatul scărilor e și mai rău. De obicei trebuie să mă opresc după un etaj sau câteva trepte, pentru că durerile cresc semnificativ.

ARZT: Cum ați descrie durerile?
Sunt mai degrabă surde, trase, arzătoare sau crampiforme?

PATIENT: Ca un traseu sau o senzație de tensiune – piciorul devine greu.

ARZT: Iradiază durerea undeva?

PATIENT: Da, durerea se întinde din zona gambei până în picior.

ARZT: Există vreo poziție sau mișcare care ameliorează durerile?

PATIENT: Când mă așez în fotoliu și las picioarele să atârne, se ameliorează.

ARZT: Ce ați făcut când au apărut durerile?

PATIENT: Am fost la supermarket să iau câteva lucruri pentru petrecerea mea de ziua mea. După cumpărături durerile au început după câțiva metri – aveam cumpărăturile (aprox. 5 kg) în mână – și a trebuit să mă opresc puțin.

Page 2 · 21–40 / 101

ARZT: Înțeleg, ați încercat ceva pentru acestea? De exemplu vreun analgezic?

PATIENT: Da, am luat Ibuprofen 400, dar nu a ajutat mult.

ARZT: Ați observat dacă piciorul afectat apare uneori mai palid decât celălalt?

PATIENT: Da, am senzația că este într-adevăr mai palid decât celălalt.

ARZT: Ați observat dacă piciorul are uneori o decolorare albăstruie?

PATIENT: Nu, asta nu am observat până acum.

ARZT: Aveți impresia că piciorul afectat este uneori mai rece decât celălalt?

PATIENT: Da, am observat asta de mai multe ori – se simte mai rece decât piciorul sănătos.

ARZT: Ați observat modificări ale pielii precum uscăciune, scuame sau căderea firelor de păr?

PATIENT: Da, în special în zona gambei drepte – mai exact în față și lateral, puțin deasupra gleznei. Pielea e foarte uscată și scuamoasă acolo și aproape nu cresc fire de păr.

ARZT: Ați observat ceva la unghiile de la degete — de exemplu că se rup sau se fisurează longitudinal?

PATIENT: Da, am observat asta de fapt – în special la degetul mare. Unghia este crăpată, are niște riduri longitudinale fine și se tocmește ușor când o tai. În plus, crește mai încet decât pe partea stângă.

ARZT: Aveți în prezent vreo rană sau leziune la picior?

PATIENT: Da, între degetul mare și al doilea am o zonă rănită – s-a produs când mergeam desculț prin grădină, alergând după câinele meu. Nu se vindecă corect.

ARZT: De când aveți rana?

PATIENT: A apărut acum aproximativ trei săptămâni – mai exact într-o duminică, când eram desculț în grădină.

ARZT: Ce tratamente s-au efectuat până acum?

PATIENT: Medicii de familie au luat-o în serios și m-au trimis apoi la spital din cauza stării mele de sănătate. Acolo s-au efectuat câteva investigații, rana a fost tratată, schimbată regulat și am primit medicație.

ARZT: Ce medicamente ați primit? Și vă mai amintiți dozele?

PATIENT: Am primit un antibiotic – Amoxicillin 1000 Milligramm, de trei ori pe zi. De asemenea un analgezic, Ibuprofen 400, la nevoie. Pentru rană trebuia să aplic o unguent, Betaisodona, de două ori pe zi.

ARZT: Ați observat o umflare?

PATIENT: Nu, nu am observat așa ceva.

ARZT: Apariția de furnicături, amorțeli, slăbiciune sau restricții de mișcare se întâmplă la dvs.?

PATIENT: Da, uneori am un furnicăit în picior, ca niște furnici care trec. Medicul meu de familie a spus că ar putea fi din cauza diabetului meu zaharat.

ARZT: Bine, aveți impresia că unul dintre picioare este mai gros decât celălalt?

PATIENT: Nu, nu am observat asta – arată practic la fel.

ARZT: Aveți tulburări de coagulare cunoscute?

PATIENT: Nu, până acum nu mi s-au diagnosticat probleme de coagulare.

ARZT: Aveți dificultăți de respirație?

PATIENT: Nu în prezent, dar acum aproximativ cinci ani tușeam frecvent noaptea cu expectorație. De aceea am fost atunci la un internist. După câteva investigații, inclusiv un test de funcție pulmonară, a spus că totul se datorează fumatului.

ARZT: Fumați în prezent?

PATIENT: Nu, m-am lăsat acum cinci ani.

MEDIC: Și cât timp și cât ați fumat înainte?

PACIENT: Am fumat aproximativ 20 de ani – de obicei cam 10 până la 15 țigarete pe zi.

MEDIC: Cât de des se înrăutățește tusea sau lipsa de aer?

PACIENT: Aproape deloc – practic doar când am o răceală sau sunt foarte răcit.

MEDIC: Ce tratamente primiți în prezent pentru asta?

PACIENT: Am un spray albastru pentru urgențe, pe care îl iau după nevoie. De asemenea, folosesc regulat un alt spray – se numește Symbicort.

MEDIC: Vă spălați gura după utilizarea spray-ului?

PACIENT: Da, fac asta de obicei imediat după.

Page 3 · 41–60 / 101

MEDIC: Ați observat ceva neobișnuit în cavitatea bucală – de exemplu roșeață, depuneri sau o senzație ciudată?

PACIENT: Nu, nu mi-a atras atenția nimic până acum.

MEDIC: Aveți dureri în piept în plus?

PACIENT: Nu, în momentul de față nu. Dar în urmă cu vreo patru ani am avut dureri în piept – mai ales la efort fizic sau după masă. Atunci a fost dilatată cu balon artera îngustată și a fost implantat un stent.

MEDIC: Știți care arteră coronară a fost afectată?

PACIENT: Cred că a fost dreapta – dar nu mai sunt sigur.

MEDIC: Știți dacă atunci a fost constatat un infarct miocardic?

PACIENT: Nu, nu a fost constatat un infarct – probabil a fost tratat la timp.

MEDIC: Ce medicamente ați luat după intervenție?

PACIENT: Deoarece luasem deja Aspirin, mi s-a prescris suplimentar Clopidogrel – trebuia să-l iau timp de un an. După aceea am continuat doar cu Aspirin.

MEDIC: Ați observat că respirați mai greu când stați întins la orizontală?
Trebuie să ridicați mai sus partea superioară a corpului ca să respirați mai bine?

PACIENT: Nu, nu am observat asta. Pot sta întins normal pe spate.

MEDIC: Ați avut leșinuri sau senzația că vă întunecă la ochi?

PACIENT: Nu, nu am leșinat propriu-zis, dar m-am simțit amețit.

MEDIC: Când apare amețeala în special la dumneavoastră?

PACIENT: Amețeala apare în special când mă ridic brusc – de exemplu, când sună la ușă și mă ridic repede de pe canapea, mi se întunecă la ochi.

MEDIC: Ați simțit palpitații, bătăi rapide ale inimii sau bătăi neregulate?

PACIENT: Nu, deloc – nu am observat așa ceva.

MEDIC: Aveți senzația că uneori piciorul e lipsit de putere sau cedează?

PACIENT: Nu, nu am avut așa ceva.

MEDIC: Aveți dureri de spate sau tensiune în partea inferioară a spatelui?

PACIENT: Soția mea a avut un accident vascular cerebral acum un an. Avem sprijin la domiciliu, dar și eu ajut mult. Și da, uneori am dureri de spate – dar doar când mă solicit fizic mult. Durerile apar de obicei după astfel de eforturi, nu pur și simplu.

MEDIC: Are o paralizie pe o jumătate de corp sau la picioare ori brațe?

PACIENT: Da, este paralizată la ambele picioare. Acum depinde de fotoliu rulant.

MEDIC: Înțeleg. Vom monitoriza durerile de spate. Dacă devin mai frecvente sau mai puternice, ar trebui să investigăm în mod specific.
Aveți uneori senzația că picioarele sunt grele sau obosite – în special seara sau după stat prelungit în picioare?

PACIENT: Nu, asta nu îmi întâmplă de obicei.

MEDIC: Ați observat vene vizibile la nivelul picioarelor?

PACIENT: Nu, nu am observat.

MEDIC: A avut loc în ultima vreme vreun accident sau o leziune la picior sau gleznă?

PACIENT: Nu, nu a fost nimic – nu îmi amintesc vreun accident sau vreo leziune.

MEDIC: Ați observat că pielea sau mucoasele dvs. par mai palide decât de obicei?

PACIENT: Nu, nu am observat asta.

MEDIC: Ați observat apnee în somn sau v-a spus cineva că sforăiți?

PACIENT: Nu, nu știu nimic despre asta.

MEDIC: De ce nu ați consultat un medic în ultimele șase săptămâni?

PACIENT: Am vrut mai întâi să aștept și să văd dacă se îmbunătățește. Știți, nu e ușor să obții o programare – de aceea am venit direct la dumneavoastră.

MEDIC: Cu cine și cum ați venit astăzi?

PACIENT: Vecinul m-a adus cu mașina.

MEDIC: Aveți febră, transpirații nocturne sau frisoane?

PACIENT: Nimic

Page 4 · 61–80 / 101

MEDIC: Ați observat greață sau vărsături?

PACIENT: Nu.

MEDIC: Cum este apetitul dumneavoastră?

PACIENT: Mănânc mai mult decât înainte – mi se face des foame, în special poftă de dulciuri.

MEDIC: Măsurați regulat acasă? Valorile glicemiei sunt sub control?

PACIENT: valorile glicemiei fluctuează puțin. Dimineața am uneori în jur de 130 mg/dl, alteori însă peste 160. După masă ajunge uneori până la 200.
Dar tensiunea mea arterială este bine controlată – de obicei undeva pe la 130 la 80.

MEDIC: Știți de ce ar putea fi așa?

PACIENT: Sincer, uit să îmi iau medicamentul.
Din păcate mi se întâmplă destul de des.

MEDIC: Înțeleg, este important să luați medicamentele regulat pentru a preveni complicațiile.
Un memento pe telefon sau o listă de verificare a medicamentelor v-ar putea ajuta.
Cum și când a fost determinată glicemia și tensiunea arterială?

PACIENT: La un control de rutină, cam acum 15 ani.

MEDIC: Ați slăbit sau ați luat în greutate recent, fără să doriți?

PACIENT: Ei bine, greutatea mea nu este foarte stabilă. În ultimele șase luni am slăbit puțin și apoi în trei luni am luat din nou cam trei kilograme.

MEDIC: Aveți dificultăți la adormire sau la menținerea somnului?

PACIENT: Da, destul de mult. Am mult stres – cum am spus, soția mea a suferit un accident vascular cerebral și trebuie să am grijă de ea. Mă preocupă mult, chiar și noaptea.

MEDIC: Ce faceți pentru tulburările de somn?

PACIENT: Uneori beau seara un spritz cu vin – mă ajută să mă liniștesc puțin.

MEDIC: Cât de des faceți asta pe săptămână?

PACIENT: Cam de două‑trei ori pe săptămână, în funcție de cât a fost de stresantă ziua.

MEDIC: Deși alcoolul pare calmant la început, nu reprezintă o opțiune potrivită, deoarece este dăunător pentru sănătate și are un potențial mare de dependență.
Putem discuta mai pe larg despre asta – sunt oricând disponibil.

PACIENT: Vă mulțumesc mult, domnule doctor.

MEDIC: Aveți dificultăți la tranzitul intestinal sau la urinare?

PACIENT: Da, am constipație de aproximativ patru ani.
Și în ceea ce privește urinarea: acum trei ani trebuia să mă trezesc frecvent noaptea ca să merg la toaletă. Din această cauză am fost atunci la urolog.
Urologul a spus că prostata mea este mărită.
Mi‑a propus două opțiuni – fie tratament medicamentos, fie operație. Deoarece mi‑e frică de operație, de atunci iau capsule.

MEDIC: Se recomandă o alimentație bogată în fibre, cu mult fructe, legume și produse integrale. De asemenea, trebuie avută grijă la aportul adecvat de lichide (aproximativ 6–8 pahare pe zi). Orice activitate fizică regulată poate stimula suplimentar motilitatea intestinală.
Cum se numesc capsulele?

PACIENT: Se numesc Tamsulosin.

MEDIC: Luați în plus și Finasterid sau Dutasterid?

PACIENT: Nu, nu le iau.

MEDIC: Cât de eficientă a fost tratamentul?

PACIENT: Sincer, sunt foarte mulțumit de el.

MEDIC: Ce folosiți pentru constipație?

PACIENT: Nimic

MEDIC: Beți suficientă apă și mâncați alimente bogate în fibre precum fructe și legume?

PACIENT: Încerc, dar uneori nu reușesc regulat.

MEDIC: Ați observat sânge sau durere la defecare?

PACIENT: Nu, nu – niciun disconfort special.

MEDIC: Ce luați pentru glicemie și tensiune arterială?

PACIENT: Pentru glicemie iau Icandra – sunt tablete. Iar pentru tensiune iau Metoprolol și Lisinopril.

MEDIC: Cât de des le luați și în ce dozaj?

PACIENT: Iau Icandra dimineața și seara câte o tabletă, Metoprolol 50 Milligramm dimineața și Lisinopril 10 Milligramm o dată pe zi.

MEDIC: Cum și când au fost puse diagnosticele?

PACIENT: Acum aproximativ 15 ani – atunci medicul meu de familie le‑a depistat la un control de rutină.

MEDIC: Există complicații precum probleme renale sau tulburări de vedere?

PACIENT: Nu, din câte știu nu am astfel de simptome sau boli secundare.

Page 5 · 81–100 / 101

MEDIC: Ați fost vreodată internat din cauza unor valori prea mari sau prea mici ale tensiunii sau glicemiei?

PACIENT: Nu, până acum nu am fost tratat în regim de spital din această cauză.

MEDIC: Când ați mers ultima dată la oftalmolog?

PACIENT: Am fost la oftalmolog acum 2 ani.

MEDIC: Există și alte boli prealabile pe care le cunoașteți?

PACIENT: Da, am valori crescute ale grăsimilor din sânge de 15 ani – din acest motiv iau seara Atorvastatin, 40 Milligramm.

MEDIC: Ați suferit vreo operație sau vreun procedeu medical?

PACIENT: Nu, nu am fost niciodată operat.

MEDIC: Luați și alte medicamente?

PACIENT: Am Nitrolingual-Spray, pe care îl folosesc la nevoie.

MEDIC: Nu aveți niciun medicament pentru protecția stomacului pe rețetă, de exemplu Famotidin sau Pantoprazol?

PACIENT: Nu, asemenea ceva nu mi s-a prescris până acum.

MEDIC: Aveți rețetă pentru medicamentele dumneavoastră?

PACIENT: Da, o am.

MEDIC: Sunteți complet vaccinat, adică ați primit toate vaccinările din copilărie?

PACIENT: A, asta… sincer nu pot spune exact – e de mult timp. Dar am fost vaccinat împotriva COVID-19.

MEDIC: Aveți alergii cunoscute, de exemplu la alimente, medicamente, animale sau alte substanțe?

PACIENT: Da, latexul îmi creează probleme – fac o erupție cu vezicule mici, care uneori supurează. De asemenea am o alergie la polen – mai exact la polenul de iarbă și mesteacăn.
Mi se mănâncă ochii, curge nasul și trebuie să strănut des.

MEDIC: Ați avut vreodată simptome de intoxicație din cauza consumului excesiv de alcool?

PACIENT: Nu, asta nu s-a întâmplat până acum.

MEDIC: Pot să vă întreb dacă ați consumat vreodată droguri?

PACIENT: Niciodată

MEDIC: Faceți sport regulat?
Ce fel și cât de des?

PACIENT: Sincer: aproape deloc.

MEDIC: Ce meserie aveți?

PACIENT: Acum sunt pensionar, dar înainte am fost bucătar-șef într-o bucătărie mare italiană din centrul vechi al Nürnbergului.

MEDIC: Cu cine locuiți?
Unde locuiți?

PACIENT: Locuiesc cu soția mea într-un apartament.

MEDIC: La ce etaj locuiți?
Există lift în clădirea dumneavoastră?

PACIENT: Locuiesc la etajul întâi, și există un lift.
Fiul meu locuiește unul mai sus – adică la etajul al doilea.

MEDIC: Câți copii aveți și sunt băieți sau fete?

PACIENT: Am doi copii, un fiu și o fiică, și patru nepoți.

MEDIC: Sunt sănătoși?

PACIENT: Sunt sănătoși.

MEDIC: Există în familia dumneavoastră boli importante, de exemplu la părinți, frați sau alți rude apropiate?

PACIENT: Tatăl meu are 93 de ani și are demență – locuiește într-un azil.
Mama mea a murit în urmă cu aproximativ 25 de ani la vârsta de 63 de ani din cauza unei hemoragii cerebrale.

MEDIC: Condoleanțe sincere.
Ați călătorit recent?

PACIENT: Nu, nu am făcut nicio călătorie recent.

MEDIC: Aveți animale de companie?

PACIENT: Nu am animale de companie.