Anamneză

Dl. Fred Hoch, 54 de ani, se prezintă pentru un control medical la recomandarea unui coleg. În prezent este asimptomatic. Amețeli, dureri de cap și dispnee sunt negate. Măsurătorile tensiunii arteriale la domiciliu nu sunt efectuate. Date specifice privind valorile anterioare ale tensiunii arteriale nu sunt disponibile din anamneză.

Pacientul are un serviciu predominant sedentar de birou și raportează puțină activitate fizică. Dieta sa constă adesea din alimente convenabile și alimente bogate în sare cu un consum scăzut de fructe. La o înălțime de 1,78 m și o greutate de 98 kg, IMC-ul este de 30,9 kg/m², corespunzător obezității de gradul I.

Antecedentele familiale sunt pozitive pentru hipertensiune arterială: tatăl urmează de mult timp terapie antihipertensivă, sora din anul 52 de viață. Tatăl a avut un eveniment cerebrovascular tranzitor la vârsta de 57 de ani fără deficit durabil; diagnosticul exact este neclar.

Nu există antecedente de sforăit pronunțat, pauze de respirație nocturne observate sau somnolență diurnă crescută. Boala renală cunoscută, modificări vizibile ale urinei și edemul gambelor sunt negate. De asemenea, nu există palpitații paroxistice cu transpirație pronunțată.

Nu sunt luate medicamente în mod regulat. Sunt luate ocazional medicamente la nevoie pentru răceală sau dureri de cap.

Există consum de nicotină de aproximativ o jumătate de pachet zilnic de 20 de ani, corespunzător aproximativ 10 pachet-ani. Consumul de alcool este de două până la trei ori pe săptămână un pahar de bere.

Diagnostic prezumtiv

Dacă se detectează valori repetat crescute ale tensiunii arteriale: suspiciune de hipertensiune arterială primară.

Povara familială, obezitatea, inactivitatea fizică și probabil creșterea aportului de sare susțin această clasificare. Fără măsurători documentate ale tensiunii arteriale, hipertensiunea nu poate fi stabilită deocamdată.

Diagnostice diferențiale

1. Hipertensiune de halat alb: Dacă se găsesc valori crescute în clinică, ar trebui verificat dacă apar valori normotensive în afara clinicii.

2. Hipertensiune secundară în hiperaldosteronism primar: De clarificat în special în hipertensiunea pronunțată, hipokaliemie sau control insuficient al tensiunii arteriale. Valorile normale ale potasiului nu exclud boala.

Examinare fizică

• Măsurare standardizată a tensiunii arteriale după cel puțin cinci minute de repaus cu un manșon de braț de dimensiune adecvată; măsurare inițială la ambii brațe.
• Determinarea frecvenței cardiace și a ritmului pulsului.
• Înregistrarea IMC și a circumferinței taliei.
• Auscultarea inimii și a plămânilor precum și a abdomenului pentru sufluri: de obicei fără particularități, dacă nu sunt boli însoțitoare sau consecințe.
• Examinarea pulsurilor periferice și pentru edeme: de obicei fără particularități. În cazul aritmilor cardiace existente, pulsul poate fi neregulat.
• Examinare neurologică orientativă: de obicei fără particularități dacă nu există deficite neurologice.
• Examinarea retinei prin fundoscopie.

Procedură ulterioară

Diagnosticarea tensiunii arteriale: La prima măsurătoare în clinică tensiunea arterială este 162/98 mmHg. După cinci minute de repaus este 158/96 mmHg și la o altă măsurătoare 156/94 mmHg. Ulterior, monitorizarea tensiunii arteriale pe 24 de ore arată o medie pe 24 de ore de 143/87 mmHg, o medie diurnă de 148/91 mmHg și o medie nocturnă de 133/79 mmHg.

Laborator și urină în hipertensiunea confirmată: Hemoleucogramă completă, sodiu, potasiu, creatinină cu eGFR, TSH, profil lipidic și glicemie a jeun, eventual HbA1c. De asemenea, teste de urină rapide și raport albumină-creatinină pentru detectarea unei eventuale implicări renale.

ECG: ECG de repaus cu 12 derivații pentru a căuta semne de hipertrofie ventriculară stângă, aritmii sau boală coronariană.

Investigații imagistice: Echocardiografie pentru ECG anormal, sufluri cardiace sau suspiciune de boală structurală cardiacă. Ecografie renală pentru valori renale anormale, modificări patologice ale urinei sau alte indicații ale unei cauze renale.

Radiografie toracică: în prezent nu este indicată

Anamneză

Doamna Ana Merkel, 63 de ani, este internată după colecistectomie laparoscopică pentru colecistită acută. Preoperatoriu au fost câteva ore de durere în cadranul superior drept irradiind spre spate și umărul drept, însoțite de greață, vărsături și febră. Plângerile au apărut după o masă grasă. Plângeri postprandiale similare, dar mai puțin pronunțate, au existat anterior. Icter, urină închisă la culoare și scaun acolice sunt negate. Evoluția postoperatorie a fost până acum necomplicată conform pacientei.

În timpul spitalizării sunt observate în repetate rânduri valori ale tensiunii arteriale în jur de 160/95 mmHg. Anterior s-au găsit ocazional valori crescute la examinările din cabinetele medicului de familie, pe care pacienta le-a atribuit agitației. Diagnosticări suplimentare pentru hipertensiune nu au fost efectuate până în prezent.

În prezent este asimptomatică. Amețeli, dureri de cap și dispnee sunt negate.

La o greutate de 85 kg și o înălțime de 1,65 m, IMC-ul este de 31,2 kg/m², corespunzător obezității de gradul I. Există inactivitate fizică.

Antecedentele familiale sunt pozitive pentru hipertensiune arterială, diabet zaharat și dislipidemie la mamă, care a decedat din cauza unei boli cardiace.

Se neagă pauze de respirație nocturne observate și boală renală cunoscută. Din cauza gonartrozei pacienta ia naproxen aproximativ de trei ori pe săptămână, în special la efort fizic. Dozajul urmează a fi interogat.

Pacienta este non-fumătoare și raportează un consum scăzut de alcool.

Diagnostic prezumtiv

Hipertensiune arterială primară anterior nediagnosticată, posibil agravată de utilizarea regulată de AINS.

Argumente pentru o hipertensiune preexistentă sunt valorile crescute anterioare din cabinet, antecedentele familiale, obezitatea și lipsa exercițiilor. Diagnosticul trebuie confirmat în afara situației perioperatorii acute.

Diagnostice diferențiale

1. Creșterea tensiunii arteriale situațională sau postoperatorie: de exemplu din cauza durerii, stresului sau schimbărilor în statusul de volum.

2. Hipertensiune indusă de medicamente prin naproxen: ca o cauză independentă sau ca amplificator al hipertensiunii preexistente.

Examinare fizică

Următoarele examinări trebuie efectuate; constatări specifice nu sunt încă disponibile:

• Tensiune arterială și puls: măsurători standardizate repetate în repaus cu un manșon adecvat, inițial la ambele brațe; înregistrați frecvența cardiacă și ritmul pulsului.

• Stare generală: determinați temperatura, saturația de oxigen și intensitatea actuală a durerii.

• Inimă și plămâni: auscultație pentru sufluri cardiace, neregularități de ritm și semne de congestie pulmonară.

• Stare volemică: examinați pentru edeme periferice și semne de deshidratare sau supraîncărcare hidro-salină.

• Abdomen: examinare postoperatorie incluzând inspectarea plăgii; auscultație pentru zgomote intestinale dacă este clinic indicat.

• Statut vascular și neurologie: pulsuri periferice și un statut neurologic de screening.

• Examinarea retinei prin fundoscopie (examinare oftalmoscopică a fundului de ochi).

Conduită ulterioară

După valori repetat crescute ale tensiunii arteriale la măsurători standardizate în repaus, se efectuează un monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 de ore în a treia zi de internare, după stabilizare clinică și cu analgesie adecvată. Aceasta arată o medie pe 24 de ore de 148/89 mmHg, o medie diurnă de 153/93 mmHg și o medie nocturnă de 138/81 mmHg. Astfel, sunt prezente valori crescute ale tensiunii arteriale și în afara măsurătorilor izolate în repaus, în concordanță cu hipertensiune arterială susținută.

Laborator și urină: luați în considerare rezultatele disponibile din spital. Hemogramă completă, sodiu, potasiu, creatinină cu eGFR, TSH, profil lipidic și glucoză plasmatică pe nemâncate, posibil HbA1c. De asemenea, test de urină (dipstick) și raport albumină/creatinină. Anomaliile postoperatorii să fie monitorizate în cursul evoluției, dacă este indicat.

ECG: ECG de repaus cu 12 derivații pentru detectarea eventualelor sechele cardiace și comorbidități.

Imagistică: Ecocardiografie pentru ECG anormal, suflu cardiac sau suspiciune de insuficiență cardiacă. Ecografie renală pentru funcție renală anormală, modificări patologice ale urinei sau alte indicii de cauză renală. Radiografia toracică nu este necesară în mod rutinier doar din cauza valorilor crescute ale tensiunii arteriale.

Istoric de medicație: înregistrați doza și durata naproxenului precum și alți agenți care cresc tensiunea arterială. Revizuiți terapia analgezică pentru o alternativă potrivită; luați în considerare și medicația perioperatorie și administrarea de fluide.

Anamneză

Dl. Cristoph Koch, 49 de ani, se prezintă cu mai multe luni de somnolență diurnă pronunțată, probleme de concentrare și cefalee matinală. În ciuda unui somn de șapte-opt ore, somnul nu este refăcător. Se adormește involuntar în timp ce se uită la televizor. Consumul de cafea conduce la o ameliorare temporară.

Conform relatării soției, există sforăit marcat, întreruperi repetate ale respirației nocturne și apoi respirații gâfâite. Pacientul însuși nu percepe aceste treziri nocturne.

Cu o înălțime de 1,80 m și o greutate de 117 kg, IMC-ul este 36,1 kg/m², corespunzător obezității gradul II. În ultimii ani a existat o creștere substanțială în greutate cu dietă bogată caloric, porții mari, gustări frecvente și activitate fizică redusă.

Este cunoscută o hipertensiune arterială. În ciuda administrării declarate regulate a Amlodipine 5 mg dimineața și hidroclorotiazidă 12,5 mg dimineața, valorile tensiunii sunt adesea în jur de 160/95 mmHg.

În plus există migrenă, care de trei luni este tratată profilactic cu Propranolol 40 mg de două ori pe zi. În prezent apar atacuri ușoare de migrenă cam la fiecare două luni.

Schimbări urinare, palpitații paroxistice cu diaforeză, tulburări vizuale, edeme ale picioarelor și modificări cutanate la nivelul picioarelor sunt negate.

Pacientul este nefumător de tutun. Raportează consum zilnic de un pahar de vin și consum de cannabis cu creștere subiectivă a apetitului. Frecvența, cantitatea și forma consumului de cannabis urmează a fi investigate.

Diagnosticul suspectat

Sindrom de apnee obstructivă în somn ca factor corespondent la hipertensiunea arterială insuficient controlată.

Acest lucru este susținut de sforăitul marcat, pauzele de respirație observate din exterior, somnul neodihnitor, somnolența diurnă și obezitatea.

O hipertensiune rezistentă la tratament nu este încă stabilită, deoarece lipsește o terapie antihipertensivă triplă epuizată conform ghidurilor. În plus, sindromul de apnee obstructivă în somn, anterior netratat, este un factor important care crește tensiunea arterială.

Examinare fizică

Următoarele examinări sunt planificate; constatări specifice ale examenului nu sunt încă disponibile:

• Parametri vitali: măsurătoare standardizată a tensiunii arteriale, inițial la ambele brațe, frecvența cardiacă, ritmul pulsului și saturația de oxigen în stare de veghe.

• Măsurători corporale: IMC, circumferința taliei și circumferința gâtului.

• Căile aeriene superioare: inspectarea cavității orale și a orofaringelui pentru amigdale mărite, baza limbii mari sau alte îngustări anatomice; evaluarea respirației nazale.

• Inimă și plămâni: auscultație pentru neregularități de ritm, sufluri cardiace și anomalii pulmonare.

• Stare volemică: examinați pentru edeme periferice și alte semne de insuficiență cardiacă.

• Tiroide: inspecție și palpare dacă se suspectează boală tiroidiană.

• Examinarea retinei prin fundoscopie (examinare oftalmoscopică a fundului de ochi).

Conduită ulterioară

Diagnostic tensional

• La prima măsurătoare standardizată în cabinet tensiunea arterială este 154/98 mmHg. Alte măsurători în repaus dau 160/96 mmHg și 158/94 mmHg.

Diagnostic somnologic

• Completați o anamneză de somn structurată incluzând tendința de a adormi la volan. (Utilizarea Scala Epworth pentru evaluarea somnolenței diurne și posibil chestionarul STOP-Bang pentru evaluarea riscului.)
• Cu probabilitate clinică crescută se efectuează o poligrafie cardiorespiratorie ambulatorie. Cu constatări neclare sau negative în ciuda suspiciunii persistente și cu comorbidități relevante, este indicată polisomnografia într-un laborator de somn.
• Polisomnografia arată un indice apnee–hipopnee de 34 evenimente pe oră cu evenimente predominant obstructive și desaturări repetate ale oxigenului. Aceasta corespunde unui sindrom sever de apnee obstructivă în somn.

Laborator și urină

• Hemogramă completă, sodiu, potasiu, creatinină cu eGFR, TSH, profil lipidic și glucoză plasmatică pe nemâncate, posibil HbA1c. De asemenea test de urină (dipstick) și raport albumină/creatinină. Investigațiile ulterioare pentru cauze secundare de hipertensiune depind de rezultate.

ECG și imagistică

• ECG de repaus cu 12 derivații pentru evaluarea frecvenței cardiace, ritmului și a posibilei afectări cardiace hipertensive. Ecocardiografie pentru ECG anormal, suflu cardiac sau suspiciune de boală structurală cardiacă. Radiografia toracică de rutină nu este necesară.

Istoric de medicație și substanțe

• Verificați administrarea, tolerabilitatea și dozarea medicației. Clarificați relația temporală între debutul oboselii și inițierea terapiei cu propranolol. Înregistrați consumul de cannabis și alcool privind contribuția lor la oboseală și calitatea somnului.

Terapie

• După confirmarea sindromului sever de apnee obstructivă în somn, s-a inițiat terapia nocturnă CPAP și a fost ajustată individual pentru dl. Koch în laboratorul de somn. De asemenea s-a oferit consiliere pentru reducerea greutății, exercițiu regulat și evitarea consumului de alcool și cannabis seara. Terapia antihipertensivă a fost revizuită și ajustată. S-a stabilit follow-up în medicina somnului și repetarea verificărilor tensiunii arteriale.

Anamneză

Dl. Walter Berger, 71 de ani, se prezintă cu câteva luni de hipertensiune arterială din ce în ce mai insuficient controlată. Sub Amlodipine 5 mg dimineața și hidroclorotiazidă 12,5 mg dimineața anterior, conform pacientului, a existat un bun control al tensiunii. Între timp se măsoară valori de până la aproximativ 180/100 mmHg. Pacientul raportează administrare regulată, conform prescripției. Dieta și stilul de viață sunt neschimbate.

După prescrierea suplimentară de Ramipril 2,5 mg dimineața, s-a detectat o creștere marcată a creatininei la aproximativ două săptămâni. Valorile specifice de bază și de urmărire nu sunt încă disponibile. Controlul tensiunii arteriale a rămas inadecvat.

Afecțiunile vasculare preexistente includ boala coronariană cu antecedente de implantare de stent. Durerea la nivelul gambei la efort după aproximativ 200 de metri de mers, cu ameliorare după o scurtă pauză, sugerează suplimentar boala arterială periferică obstructivă cu claudicație intermitentă.

Pierderi gastrointestinale de fluide și aport redus de lichide sunt negate. Nu există antecedente de administrare de AINS sau alte medicamente sau suplimente alimentare nou începute.

Hematurie macroscopică, urină vizibil spumoasă, disurie, durere lombară și edem al membrelor inferioare sunt negate. În prezent nu există dureri toracice, dispnee, tulburări vizuale sau cefalee pronunțată.

Din anamneză nu există indicații tipice de hipercortisolism, hipertiroidism, feocromocitom sau sindrom de apnee obstructivă în somn. Totuși, aceste cauze nu pot fi excluse doar prin absența simptomelor.

Cu o greutate corporală de 84 kg și o înălțime de 1,76 m, IMC-ul este 27,1 kg/m², corespunzător supraponderabilității. Conform antecedentelor fumatului, există un consum anterior de nicotină de aproximativ 15 pachete-an, oprit acum trei ani. Consumul de alcool este scăzut.

Diagnosticul suspectat

Hipertensiune renovasculară suspectată din cauza stenozei aterosclerotice a arterei renale, cu posibilă deteriorare hemodinamică a funcției renale după inițierea terapiei cu inhibitor de ACE.

Înrăutățirea unei hipertensiuni anterior stabile, comorbiditățile vasculare și creșterea creatininei după începerea ramiprilului ridică suspiciunea. În particular, trebuie luată în considerare o stenoză bilaterală relevantă sau o stenoză la un rinichi funcțional singular.

În cazul unei stenoze unilaterale și a unui rinichi contralateral sănătos, performanța de filtrare a rinichiului afectat se poate diminua. Totuși, celălalt rinichi compensează adesea astfel încât creatinina serică crește puțin.

Două diagnostice diferențiale

1. Hipertensiune renoparenchimală: de exemplu în boală cronică renală anterior nediagnosticată, incluzând leziuni renale hipertensive sau aterosclerotice.

2. Hipertensiune primară insuficient tratată cu agravare hemodinamică suplimentară a funcției renale sub Ramipril: Terapia antihipertensivă anterioară nu a fost epuizată. O creștere a creatininei sub inhibiție cu ACE doar nu dovedește stenoză de arteră renală.

Examinare fizică

Următoarele examinări sunt planificate; până în prezent nu există constatări specifice:

• Parametri vitali: măsurători standardizate repetate ale tensiunii arteriale, inițial la ambele brațe, frecvența cardiacă și ritmul pulsului.

• Stare volumul: examinare pentru deshidratare, edem periferic și distensie jugulară.

• Inimă și plămâni: auscultație pentru murmururi cardiace, tulburări de ritm și semne de congestie pulmonară.

• Abdomen: auscultație pentru sufluri sistolice peste arterele renale. Absența unui suflu nu exclude o stenoză.

• Starea vasculară periferică: palpare bilaterală a pulsurilor femurale, poplitee și ale piciorului; evaluarea temperaturii pielii, culorii pielii, modificărilor trofice și a plăgilor.

• Neurologie: examinare orientativă pentru deficit focale.

• Examinarea retinei prin fundoscopie (examinarea părții posterioare a ochiului).

Procedură ulterioară

Urgentă și funcția renală

• Monitorizarea promptă a creatininei și potasiului și recuperarea rezultatelor anterioare. Gradul și dinamica creșterii creatininei determină măsurile. În caz de deteriorare rapidă, hiperkaliemie relevantă, oligurie sau semne de decompensare cardiacă, se impune evaluare urgentă în spital.

Revizuirea medicației

• Ramipril în cazul unei deteriorări acute semnificative a funcției renale, inițial să fie evaluat de un medic și eventual întrerupt. În același timp evaluați starea volumul, terapia cu diuretice și posibilele interacțiuni. Nu creșteți doza necritic înainte de clarificarea deteriorării funcției renale.

Laborator și urină

• Creatinină, uree, sodiu, potasiu și, dacă este cazul, bicarbonat sau gazometrie venoasă. La creatinină în schimbare rapidă, eGFR calculat are valoare informativă limitată.
• În plus hemoleucogramă completă, TSH, profil lipidic și glicemie plasmatică în post, eventual HbA1c. Sumă urinară, raport albumină/creatinină și, dacă este anormal, sediment urinar pentru a căuta o cauză renoparenchimatoasă.

Imagistică renală și vasculară

• Inițial ecografie renală inclusiv duplex sonografie a arterelor renale. Se evaluează dimensiunea rinichilor, diferența laterală, parenchimul, drenajul urinar și indicațiile stenozelor hemodinamic relevante.
• La constatări neclare și suspiciune persistentă urmează o angio-CT sau angio-RM după cântărirea individualizată a funcției renale, riscurilor legate de contrast și beneficiului diagnostic. Angiografia cu cateter este luată în considerare în special când se planifică o intervenție.

ECG și diagnostice cardiovasculare suplimentare

• ECG în repaus cu 12 derivații pentru evaluarea ritmului, eventualelor consecințe electrolițice și comorbidităților cardiace. Ecocardiografie la anomalii clinice sau electrocardiografice sau suspiciune de insuficiență cardiacă.
• Pentru clarificarea claudicației determinați indicele glezna-braț, eventual completat de duplex arterial al membrelor inferioare. Radiografia toracică se efectuează doar la indicație clinică corespunzătoare, de exemplu suspiciune de congestie pulmonară.

Terapie

• Diagnosticul vascular suplimentar a confirmat o stenoză bilaterală a arterei renale hemodinamic relevantă. Din cauza deteriorării progresive a funcției renale și a controlului insuficient al tensiunii arteriale, consultul interdisciplinar a stabilit indicația pentru revascularizare. Aceasta a fost urmată de angioplastie transluminală percutanată cu implantare de stent. Terapia antihipertensivă a fost ajustată; funcția renală, potasiul și tensiunea arterială au fost monitorizate îndeaproape.

Anamneză medicală

Doamna Sabine Hoffmann, 58 de ani, se prezintă din cauza valorilor repetat crescute ale tensiunii arteriale măsurate acasă. Multiple măsurători cu aparatul părinţilor au arătat o medie de aproximativ 160/95 mmHg. Validarea dispozitivului, dimensiunea manşetei şi tehnica de măsurare nu au fost încă verificate.

Ocazional există o senzaţie uşoară de presiune cefalică. Durerea toracică, dispneea şi tulburările de vedere sunt negate.

Din cauza durerii de genunchi pacienta ia ibuprofen 600 mg aproape zilnic dimineaţa şi seara de aproximativ şase săptămâni, corespunzător unui total de 1.200 mg zilnic. Iniţial nu a considerat această administrare ca medicaţie regulată.

În plus raportează un consum pronunţat de lemn-dulce în ultimele luni, aproape zilnic o pungă mare. Cantitatea exactă şi conţinutul de glicirizină sunt necunoscute. Ia şi un supliment alimentar pe bază de plante care conţine opt plante; compoziţia, doza şi durata administrării trebuie încă clarificate.

Boli renale cunoscute şi modificări vizibile ale urinei sunt negate. Conform istoricului extern nu există pause respiratorii nocturne observate. Palpitaţii paroxistice sau episoade pronunţate de transpiraţie nu sunt raportate. Anamneza familială este pozitivă pentru hipertensiune apărută doar la vârste înaintate.

Cu o greutate corporală de 72 kg şi o înălţime de 1,67 m, IMC este 25,8 kg/m², corespunzând unui supraponderal uşor. Pacienta este nefumătoare şi consumă ocazional un pahar de vin în weekend.

Diagnosticul suspus

Hipertensiune arterială suspectată indusă de medicamente şi substanţe, datorată administrării regulate de AINS şi consumului pronunţat de lemn-dulce.

Ibuprofenul poate favoriza retenţia de sodiu şi apă prin inhibarea prostaglandinelor renale. Glicirizina din lemn-dulce poate provoca un pseudo-hiperaldosteronism. Acest lucru poate duce la hipertensiune, hipokaliemie şi alcaloză metabolică; renina şi aldosteronul sunt de obicei suprimate.

O contribuţie adiţională a preparatului pe bază de plante poate fi evaluată doar după revizuirea ingredientelor sale.

Diagnostice diferenţiale

1. Hipertensiune arterială primară: O hipertensiune primară preexistentă sau nou apărută poate exista independent de factorii declanşatori menţionaţi şi poate fi agravată de aceştia.

2. Hiperaldosteronism primar: De luat în considerare în special dacă se documentează hipokaliemie. În contrast cu pseudo-hiperaldosteronismul indus de lemn-dulce, există o secreţie inadecvat de aldosteron cu renină suprimată.

Examinare fizică

Următoarele examinări ar trebui efectuate; rezultatele specifice nu sunt încă disponibile:

• Tensiune arterială şi puls: măsurători standardizate repetate în repaus cu manşetă adecvată, iniţial la ambele braţe; frecvenţa cardiacă şi ritmul pulsului.

• Starea volumulului: examinare pentru edeme periferice şi alte semne de retenţie de lichide.

• Inimă şi plămâni: auscultaţie pentru neregularităţi de ritm, sufluri cardiace şi semne de congestie pulmonară.

• Musculatură: testare pentru slăbiciune musculară ca posibil indiciu al unei hipokaliemii relevante.

• Starea vasculară şi neurologia: pulsuri periferice şi un examen neurologic orientativ.

• Examinarea retinei prin fundoscopie.

Procedură ulterioară

Diagnosticarea tensiunii arteriale

• Verificarea aparatului, a manşetei şi a tehnicii de măsurare. Măsurători standardizate repetate în cabinet şi, preferabil, o monitorizare a tensiunii arteriale pe 24 de ore pentru confirmarea hipertensiunii. Înlăturarea factorilor declanşatori potenţiali nu trebuie amânată pentru aceasta.

Anamneză detaliată a medicaţiei şi substanţelor

• Înregistrarea exactă a administrării de ibuprofen inclusiv alte analgezice. Întrebaţi despre cantitatea de lemn-dulce şi produs. Pacienta ar trebui să aducă ambalajul sau lista de ingrediente a preparatului pe bază de plante. Acordaţi atenţie în special lemn-dulcei sau glicirizinei şi altor componente care pot creşte tensiunea arterială.

Laborator

• Hemoleucogramă, sodiu, potasiu, creatinină cu eGFR, TSH, profil lipidic şi glicemie a jeun, dacă este necesar HbA1c. Dacă există hipokaliemie, în plus magneziu şi bicarbonat sau o analiză gazelor sanguine venoase pentru a verifica alcaloza metabolică.

Urina

• Analiza urinei şi raportul albumină/creatinină pentru a detecta o posibilă implicare renală. Dacă se detectează hipokaliemie, eventual determinarea excreţiei renale de potasiu.

ECG

• ECG în repaus cu 12 derivări pentru a evalua ritmul şi posibilele sechele cardiace. În hipokaliemie acordaţi atenţie schimbărilor de repolarizare şi undelor U.

Imagistică

• Ecocardiografie cu ECG anormal sau semne clinice de boală structurală cardiacă.