Apnee și apneea obstructivă de somn

Sarcină: Descrie succesiunea imaginilor folosind următoarele cuvinte-cheie. Explică cum suprapresiunea menține tubul moale deschis și cum poate fi aplicat acest principiu în terapia CPAP.

Cuvinte-cheie: tub moale – presiune externă – colaps – alimentare cu aer – suprapresiune continuă – menținere deschisă – căile aeriene superioare – inspirație și expirație – prevenirea pauzelor respiratorii.

Apnee obstructivă de somn

În apneea obstructivă de somn (OSA), căile aeriene superioare se îngustează sau se prăbușesc repetat în timpul somnului. Acest lucru poate duce la scăderi ale oxigenării și treziri scurte. Persoanele afectate de obicei nu observă aceste episoade.

O apnee la adulți este definită ca având o durată de cel puțin zece secunde. Crucială este numărul de apnee și hipopnee pe oră de somn, indicele apnee–hipopnee (AHI). Pentru diagnostic se utilizează de obicei următoarele criterii:

  • AHI ≥ 5 pe oră cu simptome tipice sau comorbidități relevante.

  • AHI ≥ 15 pe oră chiar și fără simptome corespunzătoare.

Partenerii raportează adesea sforăit puternic, neregulat, pauze respiratorii observate și apoi gâfâit pentru aer.

Alte posibile plângeri sunt:

  • Treziri nocturne cu lipsă de aer sau palpitații.

  • Somn agitat, transpirații și urinare frecventă pe timpul nopții.

  • Gură uscată și dureri de cap matinale.

  • Somn neodihnitor și somnolență diurnă pronunțată.

  • Probleme de concentrare și performanță redusă.

Microsomnurile pot crește riscul de accidente în trafic și la locul de muncă.

Principalii factori de risc includ supraponderea, depunerea de grăsime în zona gâtului, îngustări anatomice ale faringelui, amigdale mărite și o mandibulă retrognată. Alcoolul și anumite medicamente pentru somn sau sedative pot agrava afecțiunea.

Odată cu înaintarea în vârstă, probabilitatea OSA crește. Modificările legate de vârstă ale țesuturilor și stabilizarea musculară a căilor aeriene superioare contribuie la aceasta.

OSA netratată este asociată cu hipertensiune arterială, fibrilație atrială și alte boli cardiovasculare. Tulburările metabolice precum rezistența la insulină și diabetul de tip 2 coexistă frecvent. Durerile de cap matinale sunt tipice; însă agravarea migrenei nu trebuie prezentată drept o consecință confirmată fără rezerve.

Evaluarea include anamneză de la pacient și partener, precum și examen fizic. Se iau în considerare, între altele, greutatea corporală, circumferința gâtului, căile aeriene superioare și comorbiditățile.

Într-o constelație adecvată se efectuează inițial o poligrafie cardio-respiratorie ambulatorie. Aceasta înregistrează, între altele, fluxul de aer, mișcările respiratorii, saturația oxigenului și ritmul cardiac.

Polisomnografia într-un laborator de somn este investigația cea mai cuprinzătoare. Înregistrează suplimentar stadiile de somn și trezirile și este necesară în special la rezultate neclare, comorbidități complexe sau suspiciunea altor tulburări de somn.

Tratamentul depinde de severitate, simptome și comorbidități.

Măsuri generale

  • Reducerea greutății la persoanele supraponderale.

  • Exercițiu regulat și durată suficientă a somnului.

  • Evitarea alcoolului, în special seara.

  • Dacă OSA este pozițională, se poate lua în considerare terapia pozițională.

  • Revizuirea medicală a medicamentelor care deprimă respirația sau sunt puternic sedative.

Medicamentele pentru somn și sedative nu trebuie luate independent. Totuși, medicamentele deja prescrise nu trebuie întrerupte fără consult medical.

Terapia CPAP

Terapia CPAP este un tratament central, în special pentru OSA pronunțată sau simptomatică. Printr-o mască se generează o presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii care menține căile aeriene superioare deschise în timpul somnului. Aceasta poate reduce semnificativ pauzele respiratorii și somnolența diurnă.

Alte opțiuni

În funcție de constatări, se poate lua în considerare o proteză de avansare mandibulară, anumite proceduri chirurgicale selectate sau stimularea nervului hipoglos.

Respirația nazală obstruată, de exemplu din cauza polipilor nazali, trebuie de asemenea evaluată și tratată. Tratamentul obstrucției nazale singur, însă, nu elimină în mod fiabil OSA existentă. Igiena bună a somnului susține tratamentul, dar nu înlocuiește o terapie specifică necesară.

Caz

Numele meu este Christoph Hoch. Am 49 de ani și sunt constant obosit de luni de zile. De fapt dorm șapte sau opt ore, dar mă simt epuizat dimineața. De multe ori am dureri de cap imediat după trezire. Pe parcursul zilei am concentrare slabă și uneori adorm uitându-mă la televizor. Cafeaua mă ajută oarecum.

Soția mea spune că sforăi foarte tare. Uneori nu respir pentru o perioadă și apoi dintr-o dată mă trezesc gâfâind după aer. Eu nu observ aceste pauze respiratorii.

Cântăresc 117 kilograme la 1,80 metri. În ultimii ani am luat mult în greutate pentru că mănânc nesănătos. Mănânc porții mari, mult fast-food și gustări între mese. Seara adesea mănânc târziu în fața televizorului.

Am și arsuri la stomac și regurgitări acide. Mai ales după mese mari și când mă culc după aceea, arde în spatele sternului. Uneori am un gust acid în gură. Pentru acestea iau un comprimat de pantoprazol 20 mg dimineața după nevoie. Asta ameliorează simptomele. Nu am dificultăți la înghițire. Nu am observat sânge în vărsături sau scaune negre.

Sufăr și de migrenă. Deoarece am avut atacuri mai frecvent, mi s-a prescris propranolol acum trei luni. Iau 40 mg de două ori pe zi. În prezent am un atac ușor la aproximativ două luni. Fac rar exerciții fizice.

Nu am edem la picioare. De asemenea nu experimentez palpitații bruște cu transpirație abundentă.

Nu fumez. Seara beau un pahar de vin. De asemenea folosesc cannabis, care îmi crește apetitul.

Pacient de 49 de ani în stare de veghe, cooperant, orientat la toate coordonatele. Statut nutrițional obez cu greutatea corporală de 117 kg și înălțime 180 cm, corespunzător unui IMC de 36,1 kg/m².

  • Semne vitale: Tensiune arterială 128/82 mmHg, puls 62/min și regulat, frecvență respiratorie 14/min, saturație oxigen 97 % în aerul atmosferic, temperatură corporală 36,6 °C.
  • Cap și gât: Circumferința gâtului 46 cm. La deschiderea gurii și protruzia limbii se observă palatul moale și baza uvulei, dar peretele faringian posterior nu se vede, corespunzător clasei Mallampati III. Amigdale palatine ușor mărite bilateral, fără înroșire sau depozite. Respirația nazală permeabilă bilateral.
  • Inimă: Activitate cardiacă regulată, tonuri cardiace clare, fără sufluri la auscultație.
  • Plămâni: Excursie toracică simetrică, murmur vezicular bilateral, fără raluri și fără wheeze.
  • Abdomen: Țesut adipos abdominal marcat. Abdomen moale, ușoară sensibilitate în epigastru, fără apărare. Hipoacuzie intestinală normală.
  • Membre: Fără edem la gambe, pulsuri periferice palpabile și simetrice.
  • Examen neurologic: Vorbire clară, pupile izocorice și reacționează la lumină bilateral. Fără pareze, sensibilitate simetrică, mers stabil.

Cel mai probabil diagnostic este apneea obstructivă de somn cu somnolență diurnă pronunțată. În special indicative sunt pauzele respiratorii repetate cu foarțare ulterioară observate de soția sa și sforăitul puternic. Aceasta este în concordanță cu somnul neodihnitor în ciuda duratei adecvate a somnului, durerile de cap matinale, problemele de concentrare și adormirea neintenționată în timp ce se uită la TV.

Obezitatea gradul II cu un IMC de 36,1 kg/m², o circumferință a gâtului de 46 cm și spațiu limitat în faringe cresc probabilitatea obstrucției căilor aeriene superioare în timpul somnului. Faptul că dl. Hoch nu observă pauzele respiratorii nu contrazice diagnosticul. O saturație a oxigenului de 97 % în stare de veghe nu o exclude de asemenea.

Diagnosticul și severitatea trebuie confirmate printr-o investigație de medicină a somnului. Severitatea nu poate fi dedusă în mod fiabil doar din simptome.

Oboseală legată de medicamente și substanțe

Propranololul poate provoca oboseală și capacitate de efort redusă. Cannabisul și consumul seara de alcool pot afecta suplimentar atenția și calitatea somnului. Acești factori pot agrava plângerile, dar nu explică în mod adecvat pauzele respiratorii observate și sforăitul pronunțat. Este important dacă oboseala a crescut după începerea propranololului.

Hipotiroidism și anemie

Ambele afecțiuni sunt posibile cauze suplimentare ale oboselii. Creșterea în greutate ar putea sugera hipotiroidism, deși dl. Koch oferă deja o anamneză dietetică plauzibilă. Alte simptome tipice precum intoleranța la frig sau constipația nu au fost descrise până acum. Anemia nu este deosebit de probabilă pe baza informațiilor curente, dar poate fi verificată prin hemoleucogramă.

Migrena și durerile de cap asociate apneei de somn

Migrena cunoscută trebuie diferențiată de durerile de cap matinale. Dacă acestea apar predominant imediat după trezire, sunt bilaterale și presive și se ameliorează pe parcursul zilei, acestea sugerează mai degrabă dureri de cap asociate apneei de somn. Durerea unilaterală, pulsantă, cu greață și fotofobie sau fonofobie este mai sugestivă pentru un atac migrenos. Ambele tipuri de durere de cap pot coexista.

Boală de reflux gastroesofagian

O boală de reflux gastroesofagian este probabilă ca diagnostic comorbid. Acesta este sugerat de pirozis, regurgitare acidă și gust acru în gură, în special după mese mari și la culcare. Obezitatea și mesele târzii favorizează aceste simptome.

  • Poligrafie cardio-respiratorie ambulatorie: flux de aer, mișcări respiratorii, saturație oxigen, ritm cardiac și poziția corpului. Factorii decisivi sunt frecvența evenimentelor respiratorii, desaturările de oxigen și distincția între evenimente obstructive și centrale.
    (Dacă constatările sunt neclare, polisomnografie: pe lângă acestea stadii de somn, timpul efectiv de somn și trezirile.)
  • Scala Epworth a Somnolenței: amploarea somnolenței diurne.
  • Laborator: hemoleucogramă, TSH, HbA1c, profil lipidic, creatinină și bicarbonat.

În plus, se evaluează tendința de a adormi la volan, consumul de cannabis și alcool și o posibilă legătură a oboselii cu propranololul.

Poligrafie cardio-respiratorie ambulatorie – raport exemplu pentru caz:
Durata înregistrării 7 ore și 12 minute. Indicele apnee–hipopnee bazat pe durata înregistrării: 34 evenimente pe oră, predominant apnee obstructive și hipopnee cu efort respirator păstrat. Saturarea medie a oxigenului 93%, saturarea minimă a oxigenului 81%. În 8% din timpul înregistrării saturația oxigenului este sub 90%. Sforăit marcat, creștere a evenimentelor respiratorii în poziția supină. Fără componentă centrală a apneei relevantă.

Terapia PAP

Dl. Koch va primi un aparat CPAP sau APAP cu mască adaptată individual. Presiunea necesară va fi ajustată de medicina somnului. Trebuie să utilizeze aparatul pe toată durata somnului, inclusiv la un pui de somn.

Un prim control are loc în decurs de șase săptămâni. Se evaluează somnolența diurnă, durata utilizării, scurgerile prin mască și evenimentele respiratorii restante. Dacă persistă plângerile, se revizuiesc adaptarea măștii și setările de presiune.

Reducerea greutății și măsuri cotidiene

Cu o greutate de referință de 117 kg, se țintește o scădere inițială în greutate de 6–12 kg în decurs de șase până la douăsprezece luni. Dl. Hoch va primi consiliere dietetică. În mod concret, s-au convenit porții mai mici, reducerea alimentelor fast-food și evitarea dulciurilor în fața televizorului. În plus va începe plimbări rapide de 20–30 de minute în cinci zile pe săptămână.

Ar trebui să se abțină de la vinul de seară și cannabis. Nu trebuie să ia medicamente pentru somn sau sedative fără consult medical. Dacă persistă o tendință incontrolabilă de a adormi, nu trebuie să conducă niciun vehicul până la instalarea unui tratament eficace.

Tratamentul simptomelor de reflux

Din cauza arsurilor frecvente în capul pieptului, Dl. Koch va lua inițial pantoprazol 20 mg o dată pe zi, cu 30–60 de minute înainte de micul dejun, timp de patru săptămâni. Ulterior se va revizui efectul și necesitatea tratamentului ulterior.

Ar trebui să mănânce mese seara mai mici și să lase cel puțin trei ore între ultima masă și poziția culcată. Pentru simptomele nocturne se va ridica capul patului.

Revizuirea propranololului

Propranolol 40 mg de două ori pe zi se continuă inițial datorită efectului său bun asupra migrenei. Dacă oboseala persistă în ciuda terapiei PAP eficiente, se va evalua o posibilă contribuție medicamentoasă și, dacă este necesar, se va ajusta profilaxia migrenei.

CPAP/ APAP

Sarcină: Explicați Dlui. Koch în cuvinte simple cum să folosească fiecare dispozitiv acasă. Evitați termenii tehnici.

CPAP: Porniți aparatul – puneți masca – verificați etanșeitatea – presiune constantă a aerului – menține căile respiratorii deschise – continuați să respirați calm – în fiecare noapte pe toată durata somnului – curățare.

APAP: Porniți aparatul – puneți masca – verificați etanșeitatea – presiune a aerului ajustată automat – se adaptează nevoii – menține căile respiratorii deschise – continuați să respirați calm – în fiecare noapte pe toată durata somnului – curățare.

Noțiuni de bază

O apnee denotă o întrerupere temporară a respirației. Poate apărea o singură dată sau repetat. Pauzele recurente în respirație în timpul somnului se numesc apnee de somn. O scădere, dar nu o întrerupere completă a respirației se numește hipopnee.

Apneea centrală

În apneea centrală impulsul respirator se oprește temporar. Controlul respirației este realizat de rețele neuronale din trunchiul cerebral, în special în bulbul rahidian și punte. Acestea influențează ritmul și adâncimea respirației.

În timpul unei pauze respiratorii centrale atât fluxul de aer, cât și mișcările respiratorii ale toracelui și abdomenului sunt absente. Cauzele includ boli ale sistemului nervos central, traumatisme craniene, insuficiență cardiacă sau substanțe care deprimă respirația, cum ar fi opioidele.

Apneea obstructivă

În apneea obstructivă impulsul respirator continuă, dar căile aeriene superioare sunt blocate temporar. În ciuda efortului respirator, aerul insuficient ajunge la plămâni. Cauzele includ relaxarea mușchilor faringelui în timpul somnului, amigdalelor mărite sau îngustări anatomice (o mandibulă mică, retrudată, o limbă mărită sau o palatină moale alungită).

La sugarii mici pot apărea pauze scurte în respirație ca parte a respirației periodice. Mai ales la sugarii prematuri reglarea respirației este încă imatură.

Pauzele respiratorii mai lungi sau pauzele scurte însoțite de desaturare de oxigen, bradicardie, decolorare albastră a pielii sau scăderea capacității de răspuns nu trebuie considerate inofensive și trebuie evaluate medical imediat. Criterii de evaluare diferite se aplică sugarilor față de adulți.

Respirația Cheyne–Stokes este un tip de respirație periodică: respirațiile devin progresiv mai adânci, apoi mai superficiale și în final duc la o pauză respiratorie centrală. Ciclu apoi începe din nou.

Respirația Cheyne–Stokes poate apărea în special în insuficiența cardiacă, după accident vascular cerebral și în insuficiența renală avansată.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Scroll to Top