Anamneză
- Salutare și scurtă prezentare
- Date personale
- Simptome actuale
- Episoade anterioare
- Anamneză vegetativă
- Boli anterioare
- Operații și spitalizări
- Medicație
- Alergii și intoleranțe
- Anamneză ginecologică
- Anamneză socială
- Substanțe recreative și droguri
- Anamneză familială
- Rezumat și informare
👨⚕️ Bună ziua, mă numesc Dr. Schneider. Astăzi mă ocup de dumneavoastră. Înainte să începem: cum doriți să vă adresez?
👩 Bună ziua. Mă numesc Sabine Keller.
👨⚕️ Doamnă Keller, aș dori mai întâi să vă pun câteva întrebări despre simptomele și sănătatea dumneavoastră. Este în regulă pentru dumneavoastră?
👩 Da, bineînțeles.
👨⚕️ Câți ani aveți?
👩 Am 44 de ani.
👨⚕️ Câți centimetri aveți și cât cântăriți?
👩 Am 1,68 Meter înălțime și cântăresc aproximativ 74 Kilogramm.
👨⚕️ Cu cine locuiți în prezent?
👩 Locuiesc împreună cu soțul meu și fiica noastră.
👨⚕️ Cine este medicul dumneavoastră de familie?
👩 Dr. Weber. Ar trebui să am numărul de telefon în telefonul meu mobil.
👨⚕️ Ce v-a adus astăzi la noi?
👩 Inima îmi bate dintr-o dată foarte repede. Simt și că se poticnește din când în când.
👨⚕️ Când au început simptomele?
👩 Aproximativ acum o oră.
👨⚕️ Au început brusc sau treptat?
👩 Foarte brusc. Dintr-un moment în altul.
👨⚕️ Ce făceați când a început palpitația?
👩 Eram acasă și făceam curat în bucătărie. De fapt nu era nimic solicitant.
👨⚕️ Palpitația a fost continuă de atunci?
👩 Da. Uneori e puțin mai intensă, dar nu dispare complet.
👨⚕️ Aveți și dureri sau senzație de apăsare în piept?
👩 Da. Parcă ceva greu apasă pe piept.
👨⚕️ Unde anume simțiți disconfortul?
👩 Mai ales aici, în centru și puțin pe partea stângă.
👨⚕️ Radiază durerea către alte regiuni ale corpului?
👩 Da, până în brațul meu stâng.
👨⚕️ Cât de intensă este durerea pe o scară de la zero la zece?
👩 Aproximativ șase din zece.
👨⚕️ Se agravează simptomele la efort?
👩 Da. Când am alergat de la mașină până aici presiunea și palpitațiile s-au înrăutățit considerabil.
👨⚕️ Se ameliorează simptomele în repaus?
👩 Puțin, dar nu dispar complet.
👨⚕️ Depind durerile de respirație sau de o anumită mișcare a corpului?
👩 Nu.
👨⚕️ Se pot provoca durerile prin apăsarea pieptului?
👩 Nu.
👨⚕️ Aveți dificultăți de respirație?
👩 Puțin. Totuși pot vorbi în mod normal.
👨⚕️ Ați avut amețeli sau ați leșinat?
👩 Am avut puțină amețeală pentru scurt timp, dar nu am leșinat.
👨⚕️ Ați avut greață, vărsături sau transpirație excesivă?
👩 Mi-e puțin greață și transpir mai mult decât de obicei.
👨⚕️ Ați avut anterior palpitații sau bătăi neregulate ale inimii?
👩 Da, în ultimele luni de mai multe ori. De obicei dura doar câteva minute și trecea de la sine.
👨⚕️ V-ați prezentat din această cauză la un medic pentru investigații?
👩 Da, am fost acum câteva luni la un cardiolog.
👨⚕️ Ce s-a constatat acolo?
👩 A spus că am bătăi cardiace suplimentare. Ar trebui să fac un Holter și o ecocardiografie.
👨⚕️ Au fost efectuate aceste investigații?
👩 Nu. Simptomele s-au ameliorat inițial, așa că nu m-am mai ocupat de asta.
👨⚕️ Vi s-a prescris atunci vreun medicament?
👩 Nu. Doctorul a vrut mai întâi să aștepte rezultatele investigațiilor ulterioare.
👨⚕️ Ați avut recent febră sau o infecție?
👩 Nu.
👨⚕️ Ați slăbit involuntar sau ați transpirat abundent noaptea?
👩 Nu.
👨⚕️ Aveți diaree, tremor intens sau o sensibilitate pronunțată la căldură?
👩 Nu.
👨⚕️ Cum este apetitul dumneavoastră?
👩 Normal.
👨⚕️ Ce afecțiuni medicale sunt cunoscute la dumneavoastră?
👩 Am hipertensiune arterială de aproximativ trei ani.
👨⚕️ Aveți diabet, valori crescute ale grăsimilor din sânge sau o afecțiune tiroidiană cunoscută?
👩 Colesterolul a fost puțin crescut la ultima examinare. După cunoștințele mele nu am diabet sau o boală tiroidiană.
👨⚕️ V-a fost deja diagnosticată o boală coronariană sau un infarct miocardic?
👩 Nu.
👨⚕️ Ați avut vreodată o tromboză sau o embolie pulmonară?
👩 Nu.
👨⚕️ Ați fost operată vreodată?
👩 Da, mi-a fost îndepărtat apendicele când aveam 19 ani.
👨⚕️ Au apărut complicații atunci?
👩 Nu.
👨⚕️ Ați fost internată din alte motive?
👩 Nu.
👨⚕️ Ce medicamente luați regulat?
👩 Ramipril, cinci miligrame dimineața.
👨⚕️ Luați acel medicament în mod regulat?
👩 În majoritatea timpului da. Uneori îl uit în weekend.
👨⚕️ Luați alte medicamente, suplimente alimentare sau preparate pe bază de plante?
👩 Nu.
👨⚕️ Ați luat astăzi vreun tratament pentru simptome?
👩 Nu.
👨⚕️ Aveți alergii sau nu tolerați anumite medicamente?
👩 La penicilină am făcut, fiind copil, o erupție cutanată.
👨⚕️ Ați avut atunci dificultăți de respirație sau tumefacții?
👩 Nu, doar o erupție.
👨⚕️ Când ați avut ultima menstruație?
👩 În urmă cu aproximativ două săptămâni.
👨⚕️ Este posibilă o sarcină?
👩 Nu. Soțul meu a fost sterilizat.
👨⚕️ Ați fost însărcinată vreodată?
👩 Da, o dată. Fiica mea are 15 ani.
👨⚕️ Au existat complicații în timpul sarcinii sau la naștere?
👩 Nu.
👨⚕️ Cu ce vă ocupați profesional?
👩 Lucrez ca vânzătoare într-un supermarket.
👨⚕️ Sunteți acolo supusă unor eforturi fizice intense?
👩 Stau mult în picioare și ocazional trebuie să car cutii grele.
👨⚕️ Aveți în prezent stres profesional sau personal deosebit?
👩 La serviciu e mult de lucru acum, dar nu mai mult decât de obicei.
👨⚕️ Fumați?
👩 Da, aproximativ zece țigări pe zi.
👨⚕️ De când fumați?
👩 De aproximativ 20 de ani.
👨⚕️ Consumați alcool?
👩 Ocazional în weekend unul sau două pahare de vin.
👨⚕️ Consumați droguri sau substanțe stimulente?
👩 Nu.
👨⚕️ Beți multă cafea sau băuturi energizante?
👩 Trei-patru cești de cafea pe zi. Azi am băut două cești. Nu beau energizante.
👨⚕️ Există în familia dumneavoastră boli cardiovasculare?
👩 Tatăl meu a avut un infarct la 52 de ani.
👨⚕️ Sunt cunoscute în familia dumneavoastră tulburări de ritm cardiac sau decese subite?
👩 Fratele meu mai mare are uneori tulburări de ritm cardiac. Nu știu detalii. Din câte știu, nu au fost decese subite.
👨⚕️ Există în familia dumneavoastră diabet sau alte boli importante?
👩 Mama mea are diabet și hipertensiune arterială.
👨⚕️ Doamna Keller, simptomele dumneavoastră și palpitațiile indică o tulburare de ritm cardiac. Deoarece aveți în plus dureri toracice care apar la efort, cu iradiere în brațul stâng, există suspiciunea unui sindrom coronarian acut.
Vă vom examina acum fizic, vom verifica parametrii vitali, vom înregistra imediat un ECG și vom recolta sânge. Între timp vă vom monitoriza continuu ritmul cardiac. În funcție de rezultate veți fi transferată pentru tratament suplimentar într-un centru cardiologic.
- Date personale
- Alergii
- Substanțe recreative și droguri
- Anamneza socială
- Anamneza familială
- Medicamente
- Anamneză
- Diagnosticul prezumtiv și diagnostice diferențiale
- Următorii pași și terapie
Sabine Keller
Vârstă: 44 ani
Greutate: 74 kg
Înălțime: 168 cm
- Penicilină: erupție pruriginoasă
- Fără dispnee sau umflare cunoscută după administrarea de penicilină
- Nicotină: aprox. 10 țigări zilnic de 20 de ani, aprox. 10 ani-pachet
- Alcool: ocazional 1–2 pahare de vin în weekend
- Cafea: 3–4 cești pe zi
- Consumul de droguri ilegale și de băuturi energizante este negat
- Căsătorită, locuiește cu soțul și fiica ei
- Angajată ca vânzătoare
- Independentă în activitățile zilnice
- Tată: infarct miocardic la vârsta de 52 de ani
- Mamă: hipertensiune arterială și diabet zaharat
- Frate: tulburare de ritm cardiac, neprecizată
- Nu există decese cardiace subite cunoscute în familie
- Ramipril 5 mg 1–0–0, potrivit pacientei administrare ocazional neregulată
- Nu urmează tratament cronic cu agenți antiagreganți plachetari sau anticoagulante
Pacienta în vârstă de 44 de ani s-a prezentat din cauza unei tahicardii apărute brusc de aproximativ o oră, însoțite de palpitații. De asemenea a relatat dureri toracice retrosternale, mai pronunțate stânga, de tip presiune și senzație de greutate cu iradiere în brațul stâng. Intensitatea durerii a fost evaluată la 6/10.
Simptomele se agravează la efort fizic și se ameliorează parțial în repaus. Mai apar dispnee ușoară, greață, transpirații crescute și amețeli de scurtă durată. A negat sincope, vărsături precum și dureri toracice dependente de respirație sau mișcare.
Episoade similare cu palpitații au apărut repetat în ultimele luni, dar fiecare a durat doar câteva minute și s-a oprit spontan. Din cauza acestor simptome, pacienta a fost deja evaluată cardiologic; au fost detectate extrasistole și s-a recomandat investigație suplimentară prin monitorizare Holter și ecocardiografie. Pacienta nu a efectuat însă aceste investigații.
Antecedente: hipertensiune arterială și hipercolesterolemie. Nu au fost diagnosticate până în prezent boală coronariană, diabet zaharat, afecțiuni tiroidiene sau evenimente tromboembolice.
La examinarea fizică pacienta era vigilă, orientată în toate sensurile și ușor sudoare rece, în stare generală ușor afectată. Tensiunea arterială 148/92 mmHg, frecvența cardiacă 112/min cu ritm cardiac neregulat, frecvența respiratorie 19/min și saturația de oxigen 97 % în aerul ambiental. Temperatura corporală 36,7 °C.
La auscultație s-au auzit tonuri cardiace curate, fără sufluri patologice, și murmur pulmonar vesicular bilateral fără raluri. Nu exista turgescență jugulară și nici edeme periferice. Durerile toracice nu au fost reproducibile la palpare.
Pe ECG cu 12 derivații s-a înregistrat un ritm sinusal tahicardic cu frecvență de aproximativ 105/min. Au fost prezente numeroase extrasistole ventriculare monomorfe în sensul unui trigeminus ventricular. O extrasistolă ventriculară precoce a coincis cu valul T al bătăii precedente, compatibilă cu un fenomen R-on-T. Nu au existat supradenivelări ST persistente.
Analizele de laborator inițiale au arătat un hs-Troponin I ușor crescut de 19 ng/l. La controlul repetat după o oră hs-Troponin I a crescut la 46 ng/l.
La prezența simptomatologiei tipice de angină pectorală și lipsa supradenivelărilor ST pe ECG există suspiciunea serioasă de sindrom coronarian acut fără supradenivelare ST (NSTE-ACS). Distincția între angina pectorală instabilă și NSTEMI nu este posibilă fără determinarea troponinei. În plus, există o extrasistolă ventriculară monomorfă frecventă, cu alternanță între faze de bigeminus ventricular și trigeminus și pauze compensatorii complete. Nu s-a observat un fenomen R-on-T persistent.
Contra unei miocardite sugerează clinic absența semnelor de infecție și lipsa unei infecții prealabile; un excludere sigură nu este posibilă fără analize de laborator și ecocardiografie. Un spasm coronarian este mai puțin probabil având în vedere simptomatologia predominant dependentă de efort. O boală structurală a inimii trebuie exclusă ecocardiografic. Tulburările electrolitice și disfuncția tiroidiană ca posibili declanșatori ai extrasistolelor ventriculare trebuie investigate prin analize de laborator. Lipsa unui factor declanșator recunoscut pledează împotriva unei tulburări de ritm induse de catecolamine.
Pacienta a fost pusă la repaus fizic, conectată la monitorizare continuă ECG, tensiune arterială și saturație de oxigen și i s-a instalat acces venos periferic. Având în vedere simptomatologia tipică de angină pectorală și extrasistolele ventriculare monomorfe frecvente cu faze alterne de bigeminus și trigeminus, s-a suspectat un sindrom coronarian acut fără supradenivelare ST. Nu au fost prezente tahicardie ventriculară susținută sau fenomen R-on-T. Totuși, s-a asigurat pregătirea pentru defibrilare.
După excluderea contraindicațiilor relevante, pacienta a primit înainte de transfer acid acetilsalicilic 250 mg i.v. și atorvastatin 80 mg p.o. Pentru durerile toracice persistente și tensiune arterială stabilă s-a administrat nitroglicerină 0,4 mg sublingual. Oxigenoterapia nu a fost indicată la o saturație a oxigenului de 97 %. Un tratament antiaritmic specific nu a fost necesar având ritm sinusal cu frecvență normală și stabilitate hemodinamică. Continuarea terapiei antitrombotice a fost coordonată cu centrul cardiologic care prelua pacienta.
Datorită suspiciunii urgente de sindrom coronarian acut și a extrasistolelor ventriculare frecvente, a fost efectuat transferul imediat sub monitorizare continuă către un centru cardiologic. Acolo sunt prevăzute investigații de laborator incluzând determinări seriate ale troponinei, repetarea înregistrărilor ECG cu 12 derivații, o ecocardiografie transtoracică și, în funcție de rezultate, o coronarografie.
După finalizarea diagnosticului acut, în caz de VES persistente ar trebui efectuat un EKG de monitorizare pe termen lung pentru determinarea încărcăturii de VES și pentru clarificarea ulterioară a tulburării de ritm cardiac.
Examinare
Parametri vitali
| Parametru | Valoare |
|---|---|
| Tensiune arterială | 148/92 mmHg |
| Frecvență cardiacă | 112/min, neregulat |
| Frecvență respiratorie | 19/min |
| Saturație de oxigen | 97 % în aerul ambiental |
| Temperatură corporală | 36,7 °C |
| Glicemie | 108 mg/dl respectiv 6,0 mmol/l |
| GCS | 15 puncte |
| Intensitatea durerii | 6/10 |
Examinare fizică
Stare generală
Pacientă vigilă, complet orientată, într-o stare generală ușor diminuată. Pare anxioasă și are sudoare reci. Fără cianoză, fără dispnee în repaus.
Aparat cardiovascular
- Sunete cardiace clare și bine delimitabile
- Activitate cardiacă tahicardă
- Ritm neregulat din cauza numeroaselor extrasistole
- Fără sufluri patologice
- Pulsuri periferice palpabile bilateral
- Timp de recapilarizare sub două secunde
- Fără congestie jugulară
- Fără edeme periferice
Plămâni
- Zgomot respirator vezicular bilateral
- Fără raluri
- Fără șuierături sau ronchi
- Percuție sonoră bilaterală
Abdomen
- Moale și nedureros la palpare
- Fără rigiditate de apărare
- Zgomote intestinale normale
Torace
- Fără durere la palpare
- Plângerile nu pot fi reproduce prin palpare sau mișcare
Examinare neurologică
- Vigilă și complet orientată
- Pupile izocore și reactive la lumină
- Fără pareze sau tulburări de sensibilitate
- Fără tulburări de vorbire
EKG
Rezumat EKG
În EKG-ul pe 12 derivații s-a înregistrat un ritm sinusal de frecvență normală, cu o frecvență cardiacă de aproximativ 75/min. Au fost prezente frecvente extrasistole ventriculare monomorfe, cu faze alterne de bigeminism și trigeminism ventricular. VES-urile au prezentat complexe QRS largi, deformate și premature, fără unde P imediat prealabile. După VES au apărut pauze compensatorii complete. Nu s-au înregistrat fenomene R-on-T și nici supradenivelări ST persistente.
Primele măsuri după EKG
Din cauza extrasistolelor ventriculare frecvente și a suspiciunii unui sindrom coronarian acut, pacienta a fost menajată din punct de vedere fizic și monitorizată continuu prin EKG, tensiune arterială și saturație de oxigen. S-a realizat un acces venos periferic și s-a asigurat pregătirea pentru defibrilare. După excluderea contraindicațiilor relevante, i s-a administrat acid acetilsalicilic 250 mg i.v. ca doză de încărcare, apoi 100 mg p.o. o dată pe zi, precum și atorvastatină 80 mg p.o., apoi 80 mg o dată pe zi. În caz de dureri toracice persistente și tensiune arterială stabilă s-a administrat nitroglicerină 0,4 mg sublingual; administrarea poate fi repetată la interval de cinci minute până la maximum de trei ori dacă simptomele persistă și tensiunea arterială este adecvată.
În paralel s-a recoltat sânge, inclusiv pentru determinarea troponinei. După consultarea centrului cardiologic primitor, s-a început anticoagularea cu heparină nefracționată 60 I.E./kgKG i.v. ca bolus, maxim 4.000 I.E. La o greutate corporală de 74 kg, pacienta a primit astfel 4.000 I.E. i.v. Continuarea sub formă de perfuzie cu aproximativ 12 I.E./kgKG/h, corespunzător circa 900 I.E./h, se va efectua sub controlul aPTT și conform protocolului centrului cardiologic. Fără a aștepta rezultatul troponinei, pacienta a fost transferată sub monitorizare continuă.
Variantă de caz
Rezultate de laborator
| Parametri de laborator | Inițial | Interval de referință |
|---|---|---|
| Hemoglobină | 13,4 g/dl | 12,0–16,0 g/dl |
| Leucocite | 9,2/nl | 4,0–10,0/nl |
| Trombocite | 276/nl | 150–400/nl |
| Sodiu | 139 mmol/l | 135–145 mmol/l |
| Potasiu | 4,2 mmol/l | 3,5–5,1 mmol/l |
| Magneziu | 0,86 mmol/l | 0,70–1,05 mmol/l |
| Calciu | 2,31 mmol/l | 2,15–2,55 mmol/l |
| Creatinină | 0,78 mg/dl | 0,50–0,90 mg/dl |
| eGFR | 95 ml/min/1,73 m² | > 60 ml/min/1,73 m² |
| Glukose | 112 mg/dl | 70–140 mg/dl |
| CRP | 2,1 mg/l | < 5 mg/l |
| TSH | 1,62 mIU/l | 0,27–4,20 mIU/l |
| CK | 126 U/l | < 170 U/l |
| CK-MB | 3,1 ng/ml | < 4,9 ng/ml |
| hs-Troponin I | 19 ng/l | < 16 ng/l |
| INR | 1,0 | 0,9–1,2 |
| aPTT | 29 s | 25–37 s |
| β-hCG im Serum | < 1 IU/l | < 5 IU/l: negativ |
Weiteres Vorgehen ohne eigene kardiologische Abteilung
Nach der Übernahme wurde die Patientin auf der Chest Pain Unit kontinuierlich überwacht. Im Kontroll-EKG bestanden weiterhin häufige monomorphe ventrikuläre Extrasystolen mit wechselnden Phasen eines ventrikulären Bigeminus und Trigeminus. Eine anhaltende ventrikuläre Tachykardie oder ST-Hebungen traten nicht auf.
Das initiale hs-Troponin I betrug 19 ng/l und stieg in der Kontrollmessung nach einer Stunde auf 46 ng/l an. In Verbindung mit der typischen Angina-pectoris-Symptomatik wurde die Diagnose eines NSTEMI bestätigt.
Die transthorakale Echokardiografie zeigte eine leicht eingeschränkte linksventrikuläre Ejektionsfraktion von 50 % mit einer diskreten regionalen Wandbewegungsstörung. Hämodynamisch relevante Klappenvitien bestanden nicht.
Die Antikoagulation mit unfraktioniertem Heparin wurde fortgeführt. Anschließend erfolgte eine Koronarangiografie. Dabei zeigte sich eine hochgradige, etwa 90-prozentige, thrombotisch belegte Koronarstenose als Infarktläsion. Es erfolgte unmittelbar eine perkutane Koronarintervention mit Ballondilatation und Implantation eines medikamentenbeschichteten Stents. In der abschließenden angiografischen Kontrolle zeigte sich ein regelrechter Blutfluss ohne relevante Reststenose.
Nach der PCI erhielt die Patientin zusätzlich Ticagrelor 180 mg als Aufsättigungsdosis, anschließend 90 mg zweimal täglich. Die Behandlung mit Acetylsalicylsäure 100 mg einmal täglich und Atorvastatin 80 mg einmal täglich wurde fortgeführt.
Im weiteren Verlauf war die Patientin beschwerdefrei und hämodynamisch stabil. Die Häufigkeit der ventrikulären Extrasystolen nahm nach der Revaskularisation deutlich ab. Eine spezifische antiarrhythmische Therapie war nicht erforderlich. Vor der Entlassung wurden ein Langzeit-EKG und eine kardiologische Verlaufskontrolle vereinbart. Zudem wurde die Patientin zum Rauchstopp und zur konsequenten Kontrolle ihrer kardiovaskulären Risikofaktoren beraten.
Verlauf im kardiologischen Zentrum
Nach der Übernahme wurde die Patientin auf der Chest Pain Unit kontinuierlich überwacht. Im Kontroll-EKG bestanden weiterhin häufige monomorphe ventrikuläre Extrasystolen mit wechselnden Phasen eines ventrikulären Bigeminus und Trigeminus. Eine anhaltende ventrikuläre Tachykardie oder ST-Hebungen traten nicht auf.
Das initiale hs-Troponin I betrug 19 ng/l und stieg in der Kontrollmessung nach einer Stunde auf 46 ng/l an. In Verbindung mit der typischen Angina-pectoris-Symptomatik wurde die Diagnose eines NSTEMI bestätigt.
Die transthorakale Echokardiografie zeigte eine leicht eingeschränkte linksventrikuläre Ejektionsfraktion von 50 % mit einer diskreten regionalen Wandbewegungsstörung. Hämodynamisch relevante Klappenvitien bestanden nicht.
Die Antikoagulation mit unfraktioniertem Heparin wurde fortgeführt. Anschließend erfolgte eine Koronarangiografie. Dabei zeigte sich eine hochgradige, etwa 90-prozentige, thrombotisch belegte Koronarstenose als Infarktläsion. Es erfolgte unmittelbar eine perkutane Koronarintervention mit Ballondilatation und Implantation eines medikamentenbeschichteten Stents. In der abschließenden angiografischen Kontrolle zeigte sich ein regelrechter Blutfluss ohne relevante Reststenose.
Nach der PCI erhielt die Patientin zusätzlich Ticagrelor 180 mg als Aufsättigungsdosis, anschließend 90 mg zweimal täglich. Die Behandlung mit Acetylsalicylsäure 100 mg einmal täglich und Atorvastatin 80 mg einmal täglich wurde fortgeführt.
Im weiteren Verlauf war die Patientin beschwerdefrei und hämodynamisch stabil. Die Häufigkeit der ventrikulären Extrasystolen nahm nach der Revaskularisation deutlich ab. Eine spezifische antiarrhythmische Therapie war nicht erforderlich. Vor der Entlassung wurden ein Langzeit-EKG und eine kardiologische Verlaufskontrolle vereinbart. Zudem wurde die Patientin zum Rauchstopp und zur konsequenten Kontrolle ihrer kardiovaskulären Risikofaktoren beraten.
Labor
| Parameter | Erste Blutentnahme | Kontrolle nach 2 Stunden | Beispielhafter Referenzbereich |
|---|---|---|---|
| Hämoglobin | 13,4 g/dl | – | 12,0–16,0 g/dl |
| Leukozyten | 9,2/nl | – | 4,0–10,0/nl |
| Thrombozyten | 276/nl | – | 150–400/nl |
| Natrium | 139 mmol/l | – | 135–145 mmol/l |
| Kalium | 4,2 mmol/l | – | 3,5–5,1 mmol/l |
| Magnesium | 0,86 mmol/l | – | 0,70–1,05 mmol/l |
| Kalzium | 2,31 mmol/l | – | 2,15–2,55 mmol/l |
| Kreatinin | 0,78 mg/dl | – | 0,50–0,90 mg/dl |
| eGFR | 95 ml/min/1,73 m² | – | > 60 ml/min/1,73 m² |
| Glukose | 112 mg/dl | – | 70–140 mg/dl |
| CRP | 2,1 mg/l | – | < 5 mg/l |
| TSH | 1,62 mIU/l | – | 0,27–4,20 mIU/l |
| β-hCG im Serum | < 1 IU/l | – | < 5 IU/l: negativ |
| hs-Troponin I | 5 ng/l | 6 ng/l | assayabhängig; hier beispielhaft < 16 ng/l |
Frau Keller berichtet bei der Aufnahme weiterhin über retrosternalen Druck mit Ausstrahlung in den linken Arm. Sie bleibt auf der Chest Pain Unit unter kontinuierlicher Rhythmus- und Kreislaufüberwachung. Während der Beschwerden wird sofort ein erneutes 12-Kanal-EKG abgeleitet; weitere Troponinkontrollen erfolgen unter Berücksichtigung des frühen Beschwerdebeginns. Auch die Wirkung des bereits verabreichten Nitroglycerins und der Blutdruck werden erneut beurteilt.
Anhaltende typische Schmerzen trotz negativer Troponinwerte sind in diesem Fall ein Grund für eine dringliche kardiologische Entscheidung über die Koronarangiografie während der stationären Aufnahme. Bei fortbestehenden oder zunehmenden Beschwerden erfolgt diese zeitnah. Zeigt sich eine relevante Infarktläsion, kann unmittelbar eine PCI durchgeführt werden. Eine instabile Angina pectoris bleibt bis zur weiteren Abklärung möglich.
| Parameter | Erste Blutentnahme | Kontrolle nach 2 Stunden | Beispielhafter Referenzbereich |
|---|---|---|---|
| Hämoglobin | 13,4 g/dl | – | 12,0–16,0 g/dl |
| Leukozyten | 9,2/nl | – | 4,0–10,0/nl |
| Thrombozyten | 276/nl | – | 150–400/nl |
| Natrium | 139 mmol/l | – | 135–145 mmol/l |
| Kalium | 4,2 mmol/l | – | 3,5–5,1 mmol/l |
| Magnesium | 0,86 mmol/l | – | 0,70–1,05 mmol/l |
| Kalzium | 2,31 mmol/l | – | 2,15–2,55 mmol/l |
| Kreatinin | 0,78 mg/dl | – | 0,50–0,90 mg/dl |
| eGFR | 95 ml/min/1,73 m² | – | > 60 ml/min/1,73 m² |
| Glukose | 112 mg/dl | – | 70–140 mg/dl |
| CRP | 2,1 mg/l | – | < 5 mg/l |
| TSH | 1,62 mIU/l | – | 0,27–4,20 mIU/l |
| β-hCG în ser | < 1 IU/l | – | < 5 IU/l: negativ |
| hs-Troponin I | 5 ng/l | 6 ng/l | dependent de test; aici exemplu < 16 ng/l |
La internare, doamna Keller raportează că presiunea toracică s-a redus semnificativ. Este stabilă hemodinamic; în ECG de control se observă în continuare VES, dar fără noi modificări ischemice. Monitorizarea ritmului va fi continuată inițial. Deoarece simptomele au început abia puțin înainte de prima recoltare de sânge, ECG-ul și hs‑Troponina vor fi evaluate din nou conform protocolului de investigație utilizat. O ecocardiografie evaluează funcția ventriculului stâng și posibilele tulburări regionale ale mișcării peretelui.
Dacă doamna Keller rămâne fără simptome și ECG-ul și troponina rămân normale pe parcurs, riscul pentru boală coronariană va fi evaluat cardiologic în regim staționar. Angiografia coronariană nu este în această variantă automat o măsură imediată: echipa de cardiologie decide pe baza tuturor constatărilor dacă este necesară încă în timpul internării sau dacă se efectuează mai întâi o altă diagnostică coronariană. VES frecvente vor fi ulterior clarificate printr-un ECG de lungă durată.
q