Migrenă

By /
Download PDF

Salutare

Bună ziua, stimate Profesor Doctor …,

Aș dori acum să vă prezint pacienta Susanne Holst.

Are 37 de ani, 1,76 m înălțime și cântărește aproximativ 71 kg. Indicele de masă corporală (BMI) este 22,9, ceea ce se încadrează în intervalul normal.

Anamneza actuală

Pacienta s-a prezentat la noi din cauza unui debut lent, apărut de ieri, pulsatoriu pe partea stângă durere de capn. Durerea este, conform relatării sale, localizată în regiunea temporală și retroorbitară și s-a intensificat.

și s-a agravat.

A evaluat intensitatea durerii ca fiind 7 din 10.

Pacienta a mai observat următoarele simptome asociate: fotofobie, fonofobie, greață precum și două episoade de vărsături cu resturi alimentare, tahicardie, amețeli și parestezie la vârfurile degetelor mâinii stângi (înainte și în timpul crizei).

Ca aură a raportat fulgere luminoase în câmpul vizual stâng, care au apărut cu aproximativ 20 de minute înainte de debutul durerii de cap.

Următoarele semne clinice nu au fost observate: piroză, tulburări ale conștienței, tulburări de vorbire, pareze, epilepsie, durere toracică, dispnee, traumatism cranio-cerebral, agitație, palpitații, lacrimație, rinoree, hiperhidroză facială senzație de presiune sau durere la palparea sinusului maxilar sau frontal.

Ea a declarat că a suferit de dureri de cap similare, dar mai ușoare, fără vărsături, de 10 ani.

A relatat că durerile de cap au început după o grădinărit prelungit în poziție aplecată în timp ce planta bulbi de flori, în condiții meteorologice simultan calde și uscate de föhn meteorologice.

Anamneză autonomă

În anamneza autonomă a raportat insomnie sub forma dificultății de a adormi din cauza durerilor de cap, precum și tulburări ocazionale ale somnului din cauza episoadelor nocturne de tuse în contextul unui astm bronșic cunoscut.

Boli anterioare

Antecedentele medicale cunoscute includ următoarele:

Un astm bronșicpe care îl are din perioada școlară. Factori declanșatori includ polenul ierbicelor, în special primăvara și vara.

Uneori suferă de herpes labial pe buza inferioară, care apare de obicei în perioade de stres sau cu febră.

De aproximativ patru ani pacienta are un prolaps de disc cervical la nivelul dintre a cincea și a șasea vertebră cervicală. De atunci simptomele includ ocazional dureri cervicale ce iradiază spre umărul drept.

De asemenea, acum aproximativ cinci ani a suferit, în urma unui accident rutier, o contuzie a coastelor drepte care a fost tratată conservator. (A relatat că stătea pe scaunul pasagerului din față al mașinii mamei sale, care a trebuit să frâneze brusc deoarece a apărut neașteptat un biciclist.)

Operații anterioare

Anamneza chirurgicală a pacientei include următoarele proceduri:

Acum aproximativ 20 de ani i s-a efectuat o apendicectomie din cauza unei apendicite perforate cu ulterioară peritonită .

În plus, acum aproximativ 10 ani i s-a efectuat o ovariectomie dreaptă pentru un chist ovarian Ambele proceduri au fost efectuate

Ambele intervenții au fost efectuate laparoscopic.

ginecologie

Ginecologie

Pacienta a declarat că are un ciclu regulat (la fiecare 30 de zile); ultima menstruație a avut loc acum o săptămână.

În prezent nu are plângeri ginecologice.

Medicamente

Medicație

Conform relatării sale, pacienta ia în prezent următoarele medicamente:

Ibuprofen 400 mg la nevoie

• acyclovirunguent

• salbutamol

• un plasture pentru dureri cervicale

Alergii

Pacienta a raportat următoarele alergii și intoleranțe:

Nuci hazelnut și nuci cu balonare
intoleranță la fructoză la struguri și pere coapte, cu dureri abdominale și diaree
Alergie la nichel cu eritem și prurit

Nocive (noxae)

În anamneza noxelor pacienta a declarat că este nefumătoare de 10 ani, dar a fumat anterior aproximativ 10 țigări pe zi timp de trei ani, corespunzător la 1,5 pachet-ani.
De asemenea, consumă ocazional vin și a negat consumul de droguri.

Istoricul social

În istoricul social pacienta a declarat că lucrează ca prezentatoare pentru ZDF. Este căsătorită și locuiește cu soțul ei; nu are copii.

Antecedente familiale

Tatăl ei a fost diagnosticat cu un tumoră cerebrală la vârsta de 70 de ani și a decedat nouă luni mai târziu din cauza acesteia.
Mama ei a primit o endoproteză totală de șold pentru osteoartrită avansată pe partea dreaptă la vârsta de 60 de ani.
În plus, o mătușă a pacientei suferă de migrenă.

Diagnostice suspectate și diferențiale

Informațiile anamnestice – inclusiv aura, caracterul, durata și localizarea durerii – indică cel mai probabil o migrenă cu aură.

Cefaleea în salve ar fi însoțită de semne autonome (sindrom Horner, lăcrimare, rinoree).

Absența febrei și a rigidității cervicale susține contrariul pentru meningită.

Absența febrei și a durerii în aria sinusurilor paranazale argumentează împotriva sinuzitei.

La hemoragia subarahnoidiană ne așteptăm la un debut acut, cu intensitate maximă rapidă („cefalee în tunet”).

Tumorile prezintă, de obicei, un curs cronic progresiv, în care durerile de cap se pot agrava la manevrele Valsalva și pot fi însoțite de deficite neurologice.

Cefalee tensională

Migrenă

Cluster

Localizare

bilateral: frontal/ occipital

unilateral: temporofrontal

unilateral: punct retroorbitar

Caracter

apăsător/ surd

tahicardic/ pulsatoriu

Intensitate

ușoară până la moderată

severă

extrem de sever

Simptome asociate

Aură, greaţă, vărsături, fotofobie, fonofobie

Ptoză, Mioză, Rinoree, Edem al pleoapei, Lacrimație

Durată

Ore până la zile

Ore până la zile

Minute până la ore

Ameliorare prin activitate

+

–

Epidemiologie

Bărbați = Femei

Bărbați < Femei

Bărbați > Femei

Investigații diagnostice

Examinare fizică

Deoarece nu a apărut nicio ameliorare cu automedicația și au fost prezente greață precum și două episoade de vărsături, făcând imposibilă administrarea orală a medicației, pacienta a fost internată.

(O cauză neclară (de exemplu cu semne neurologice patologice) indică clar evaluare spitalicească – în special pentru a exclude cauze secundare ale cefaleei.)

După anamneză se efectuează un examen fizic amănunțit. Acesta începe cu măsurarea semnelor vitale, inclusiv frecvența cardiacă, tensiunea arterială, frecvența respiratorie, saturația oxigenului și temperatura corporală.

Urmează un examen fizic țintit, începând cu inspecția. Pacientul poate părea obosit, palid sau stresat. Palparea regiunii capului și gâtului este de obicei neobiectivă – cu excepția cazului în care se suspectează arterită cu celule gigant, caz în care poate exista durere la presiune peste arterele temporale. Percuția nu are valoare diagnostică imediată în acest context. Auscultația nu este necesară pentru diagnosticul migrenei, dar poate fi folosită suplimentar pentru a evalua statutul cardiovascular. Arterită cu celule gigant, unde poate exista durere la presiune a arterelor temporale. Percuția nu are valoare diagnostică imediată în acest context. Auscultația nu este necesară pentru diagnosticul migrenei, dar poate fi folosită suplimentar pentru a evalua statutul cardiovascular.

Evaluați anomaliile neurologice: un deficit neurologic focal ar putea indica accident vascular cerebral sau o leziune SNC.

Ar trebui să urmeze un examen neurologic, în special pentru a evalua funcția nervilor cranieni (reactivitatea pupilară, mișcările oculare, funcția motorie facială), sensibilitatea (de ex., prin atingere sau stimuli de presiune) precum și funcția motorie (forță, tonus muscular, amplitudinea mișcărilor active și pasive, coordonare, reflexe). Un fundoscop este esențial pentru a exclude un posibil edem de papilă .

Funcția nervilor cranieni în detaliu:

N. olfactorius (I): nerv olfactiv

N. optic (II): nerv optic

N. oculomotor (III), N. trochlear (IV), N. abducens (VI): Nervi ai mișcării oculare

N. trigemen (V): Sensibilitatea feței și mușchii masticatori

N. facial (VII): Mușchii feței, gustul

N. vestibulocohlear (VIII): Auz și echilibru

N. glosofaringian (IX): Gust, reflexul de înghițire

N. vag (X): Inervație parasimpatică a viscerei

N. accessorius (XI): Mușchii umărului și gâtului

N. hipoglos (XII): Mișcarea limbii

O infecție a SNC (de ex., meningită/encefalită) poate declanșa de asemenea convulsii și trebuie luată în considerare în prezența febrei, meningism sau alterări ale conștienței.

Analize de laborator

Dacă durerea de cap este clinic tipică pentru migrenă și constatările neurologice rămân neobişnuite, nu sunt necesare măsuri diagnostice suplimentare.

Dacă se suspicionează meningita, trebuie efectuat un examen al lichidului cefalorahidian pentru a confirma diagnosticul.

Investigații suplimentare

Procedurile de imagistică sunt deosebit de necesare când sunt prezente anumite semne de avertizare – de exemplu debutul brusc și violent al durerii de cap (“cefalee de tip fulger”) în câteva secunde, cefalee de novo la pacienți peste 50 de ani, edem papilar, sau dureri de cap agravate de tuse, strănut sau manevra Valsalva .

Tomografie computerizată

Tomografia computerizată (CT) este o tehnică imagistică ce utilizează raze X pentru a crea imagini secționate detaliate ale organelor interne. Pacientul este introdus într-un aparat tubular și trebuie să stea nemișcat pe durata examinării. Uneori se administrează un agent de contrast pentru o reprezentare mai precisă. Examinarea este nedureroasă și durează doar câteva minute. Înainte de o examinare cu substanță de contrast este important să consumați suficiente lichide. De asemenea, trebuie evaluată funcția renală. Anumite medicamente, cum ar fi metforminul, ar trebui întrerupte înainte – vom lămuri acest aspect cu dumneavoastră. În cazuri rare poate apărea o reacție alergică la agentul de contrast, dar nu vă faceți griji: suntem pregătiți și avem la dispoziție toate medicamentele și măsurile necesare.

Hemoragiile intracerebrale apar la CT cranian ca zone hiperdense, adică ca pete luminoase (albe). În contrast, infarctele ischemice în accidentul vascular cerebral apar de obicei hipodense la CT, adică ca zone întunecate (gri spre negru).

RMN (imagistică prin rezonanță magnetică)

IRM este o tehnică imagistică care folosește câmpuri magnetice și unde radio pentru a crea imagini detaliate ale organelor, țesuturilor și structurilor din corp. Pacientul trebuie mai întâi să îndepărteze bijuteriile și alte obiecte metalice și este apoi introdus într-un aparat tubular. În plus, pacientul trebuie să ne informeze despre orice implanturi sau despre un stimulator cardiac înainte de examinare. În timpul examinării, care durează aproximativ 20–60 de minute, pacientul trebuie să stea nemișcat. În unele cazuri se poate administra agent de contrast pentru a evidenția mai bine anumite structuri. Administrarea agentului de contrast implică riscul reacțiilor alergice sau al leziunii renale induse de contrast.

Leziuni intracraniene ocupante de spațiu, cum ar fi tumori sau metastaze, pot fi reprezentate în detaliu la IRM.

IRM nu este neapărat prima alegere în situațiile acute de urgență deoarece este mai consumatoare de timp și nu este disponibil imediat peste tot; de obicei se efectuează mai întâi un CT cranian.

Consultații

Neurologie

Tratament

Măsurile acute pentru o criză epileptică în departamentul de urgență

1. Evitarea factorilor declanșatori (de ex., stres, privare de somn, alcool etc.)

2. Pentru atacuri ușoare până la moderate:

• Paracetamol 500 mg

• Ibuprofen 200 mg

• Naproxen 250 mg

3. Pentru atacuri severe:

• Sumatriptan (subcutanat 4 mg, comprimate filmate 50 mg, spray nazal 20 mg)

• Derivați de ergotamină

(Analgezicele nu ar trebui utilizate excesiv, deoarece acest lucru poate crește frecvența, intensitatea și durata atacurilor).

4. Tratamentul greței:

• Ondansetron (Zofran®)

• Comprimate (4 mg, 8 mg), comprimate care se dizolvă oral, soluție injectabilă (i.v. sau i.m.)

• Metoclopramid (Paspertin®)

Profilaxie a crizelor

Pacienții care suferă de 6 sau mai multe zile cu dureri de cap pe lună sunt considerați candidați pentru tratament profilactic.

(Numărul absolut de zile cu dureri de cap pe lună este doar un parametru de evaluare. La fel de importantă este evaluarea impactului asupra funcționării cotidiene a pacientului.)

1. Antiepileptice:

• Convulex (acid valproic)

• Doză inițială: 300–600 mg/zi

• Doză țintă: 1000–2000 mg/zi

• Creștere a dozei: titrare treptată în funcție de tolerabilitate și efect

• Efecte secundare: creștere în greutate, tremor, oboseală, greață, căderea părului, tulburări ale funcției hepatice, trombocitopenie

• Sarcină: contraindicat din cauza riscului teratogen ridicat (de ex., defecte ale tubului neural, tulburări de dezvoltare)

• Topamax (topiramat)

• Doză inițială: 25 mg o dată pe zi

• Doză țintă: 100–200 mg/zi

• Creștere a dozei: titrare săptămânală (25 mg)

• Efecte secundare: parestezii, oboseală, scădere în greutate, tulburări de memorie și concentrare, afectare cognitivă

• Sarcină: categoria D FDA → contraindicat din cauza riscului teratogen

2. Antidepresive

• Amitriptilină

• Doză inițială: 10–25 mg seara

• Doză țintă: 50–150 mg/zi

• Creștere a dozei: titrare lentă în funcție de tolerabilitate

• Efecte secundare: oboseală, gura uscată, creștere în greutate, constipație, amețeli, prelungirea intervalului QT

• Sarcină: utilizare doar după o evaluare strictă a raportului beneficiu‑riscuri

3. β-blocante

• Propranolol (Inderal)

• Doză inițială: 20 mg oral de 2–3×/zi

• Creștere a dozei: titrare săptămânală (20 mg)

• Doză țintă: 80–160 mg/zi, împărțită în 2–4 prize

• Indicație: De asemenea potrivit pentru pacienți cu hipertensiune arterială

• Efecte secundare: letargie (oboseală, lipsă de inițiativă)

• Contraindicații / prudență: astm bronșic, hipotensiune arterială

• Timolol

Anticorpi împotriva CGRP (peptidă legată de gena calcitoninei) (monoclonali)

• Erenumab

• Doză: 70–140 mg s.c. o dată pe lună

• Mecanism de acțiune: blocarea receptorului CGRP

• Efecte secundare: constipație, reacții la locul injectării, crampe musculare, rareori hipertensiune arterială

• Sarcină: utilizare nerecomandată din cauza datelor insuficiente

• Fremanezumab

• Doză: 225 mg s.c. 1× lunar sau 675 mg la fiecare 3 luni

• Mecanism de acțiune: Legare de ligandii CGRP

• Efecte secundare: Reacții la locul injecției, oboseală, reacții alergice rare

• Sarcină: Utilizarea nu este recomandată din cauza datelor insuficiente

• Galcanezumab

• Doza inițială: 240 mg s.c. doză unică

• Doza de întreținere: 120 mg s.c. 1× lunar

• Mecanism de acțiune: Legare de ligandii CGRP

• Efecte secundare: Reacții la locul injecției, amețeli, oboseală

• Sarcină: Utilizarea nu este recomandată din cauza datelor insuficiente

Complicații

Dacă durerile de cap persistă în ciuda tratamentului mai mult de 72 de ore, aceasta se numește status migrainosus.

Tratament:

• Sumatriptan (subcutanat/ nazal)

• Ketorolac (Toradol) 30 mg i.v.

• Prednison 50–100 mg pe cale orală (p.o.) sau Dexametazonă 4–8 mg intravenos (i.v.)

• Ondansetron 4–8 mg (pentru greață/vărsături)

Migrena poate deveni cronică dacă apare mai mult de 15 zile pe lună.

Extra

Nume:

D-na Schuster, Konstanz Richter, Lisa Flitz, Wally Geier

Vârsta:

64, 53 și 25 de ani

Ocupațiee:

Fotograf, editor freelancer

Detalii:

Am avut întotdeauna dureri de cap în perioada menstruației.

Numele și numărul de telefon al medicului de familie.

Tocmai mă măturam trotuarul din fața casei, curățând pietrele și zăpada cu o mătură, când am făcut brusc o durere de cap.

Afecțiuni preexistente:

BPOC de 4 ani
tensiune la nivelul gâtului și dureri de umăr de 10 ani (medicul de familie, Dr. Koch, a explicat că aceste manifestări pot provoca de asemenea cefalee.)
sarcină abdominală (neclar ce anume s-a înțeles – pacienta nu a putut explica)
miomectomie
unghie încarnată (avea trimitere la ambulatoriul de chirurgie, dar nu a reușit să meargă până acum)

Medicație:
Acic cremă
Lefax tablete masticabile la nevoie

Alergii:

Intoleranță la gluten
alergie la polenul de iarbă

Antecedente familiale:

Tatăl: tumoare cerebrală diagnosticată după un episod convulsiv
Fiica: suferă de depresie, anorexie
Mama suferă de scolioză

Întrebări

1. Trebuie să rămân peste noapte aici? Fiica mea este la școală acum și școala se închide în o oră.

Depinde de rezultatele investigațiilor. Dar dacă internarea este necesară, putem, cu siguranță, găsi o soluție împreună cu serviciile sociale sau cu rudele.

2. Ce credeți dacă pacienta nu merge la medicul de familie, ci vine direct la clinica noastră?

În acest caz consider că este o decizie rezonabilă, deoarece simptomele au fost acute iar pacienta era foarte îngrijorată. La noi pot fi inițiate imediat investigațiile necesare, cum ar fi imagistica, pentru a exclude rapid cauze grave – de exemplu sângerare sau o tumoare.

3. Tomografia computerizată (CT) și RMN-ul expun prea mult la radiații?

Un RMN nu expune la radiații deoarece folosește câmpuri magnetice. Un CT, pe de altă parte, folosește raze X și implică o anumită expunere la radiații – totuși aceasta este, în general, acceptabilă atunci când este justificată medical. Un CT cranian are aproximativ de 20 de ori radiația unei radiografii standard.

4. Ce este necesar pentru examenul neurologic?

• o furculiță de diapazon (pentru simțul vibrației)

• un ciocan pentru reflexe (pentru testarea reflexelor tendinoase profunde)

• o lanternă (pentru reacția pupilară)

• un tampon de bumbac sau o pensulă (pentru simțul tactil)

• un oftalmoscop

5. Dacă nu este disponibil un RMN, ce ați face?

Dacă RMN-ul nu este disponibil în prezent, examinarea poate fi amânată fără probleme, deoarece nu este necesară imediat.

6. Ce spunem despre durerile de cap asociate tensiunii în umăr și gât?

Cefalee de tip tensiune

7. Femeile sau bărbații suferă mai des de cefalee — și de ce?

Migrena afectează femeile de aproximativ trei ori mai frecvent decât bărbații. Cauze posibile sunt influențele hormonale, o sensibilitate crescută la durere și factori psihosociali. Cefaleea de tip tensiune apare în rate similare la ambele sexe; totuși, femeile, în general, raportează mai frecvent durerile de cap.

8. Ce este cerebelul și care sunt funcțiile sale?

Cerebelul este o parte a creierului situată în regiunea posterioară a craniului, sub emisferele cerebrale. Este responsabil în principal de coordonarea mișcărilor, ajustarea fină a abilităților motorii, echilibrul și postura. De asemenea, joacă un rol în învățarea motorie – de exemplu când se învață secvențe de mișcare precum scrisul sau mersul pe bicicletă. Leziuni ale cerebelului conduc de obicei la tulburări de coordonare (ataxie), tremor și mers nesigur.

9. Există un vaccin împotriva virusului varicelo-zosterian?

Vaccinul varicelar (împotriva vărsatului de vânt) este recomandat în copilărie.
(parte din schema standard de vaccinare a STIKO în Germania)

Vaccinul contra herpes zoster (pentru zona zoster) este recomandat persoanelor de 60 de ani și peste (de la 50 pentru anumite afecțiuni preexistente).

10. Cum și-a avut originea cuvântul migrenă?

Cuvântul migrenă provine din grecescul “hemikrania”, care înseamnă “jumătate de craniu” (hemi = jumătate, kranion = craniu).

11. Ați putea explica folosirea spray-ului pacientei pas cu pas?

• Agitați bine spray-ul.

• Îndepărtați capacul de protecție

• Expirați o dată adânc.

• Așezați gura piesei de aspirare la buze și închideți-le în jurul ei.

• Inhalați încet și adânc — și apăsați o dată spray-ul în timpul inhalării.

• Țineți-vă respirația aproximativ 10 secunde.

• Apoi expirați încet.

12. Ce este „Laub”?
„Laub” desemnează totalitatea frunzelor copacilor și arbuștilor, în special atunci când cad toamna.

13. Ce se înțelege prin semnul Lasègue?

Semnul Lasègue este un test clinic pentru a verifica iritarea nervului sciatic. Piciorul întins al pacientului în decubit dorsal este ridicat pasiv. Dacă apare durere pe traiectul nervului sciatic, semnul este pozitiv și sugerează o iritare a rădăcinii nervoase lombo-sacrate, de ex. în cazul unei hernii de disc.

14. Întrebări despre BPOC

Note

IMC

Definiție și calcul

Indicele de masă corporală (IMC) este o măsură pentru a clasifica greutatea corporală în raport cu înălțimea. Se calculează prin împărțirea greutății în kilograme la pătratul înălțimii în metri. În contextul menționat, numărul indicat corespunde unui interval normal.

pulsatil

Pulsatil, ca o bătaie a inimii

Regiunea temporală

Locație: Regio temporalis

Regio temporalis desemnează aria laterală a capului la nivelul tâmplei, aproximativ deasupra osului zigomatic și în fața urechii. Această descriere indică dureri localizate în regiunea temporală.

retroorbitar

Locație: retroorbitar

Retroorbitar descrie o poziție în spatele globului ocular, în orbită sau imediat în spatele acesteia. Termenul este folosit pentru a indica durere sau disconfort în spatele ochiului.

Fotofobie

Fotofobie

Definiție: Sensibilitate excesivă la lumină care poate provoca disconfort sau durere chiar și în condiții de expunere normală sau crescută la lumină.
fotofobie/ sensibilitate la lumină

Relevanță clinică: Frecventă în afecțiuni oftalmologice (de ex. leziuni corneene) și în boli neurologice (de ex. migrenă, meningită) și deseori determină închiderea pleoapelor sau evitarea surselor de lumină.

Fonofobie

Fonofobie

Definiție: Hipersensibilitate la sunete, în care zgomotele cotidiene sunt percepute ca deosebit de deranjante sau dureroase.

Relevanță clinică: Poate apărea în afecțiuni neurologice și psihiatrice (de exemplu migrenă sau tulburări de anxietate) și poate determina persoanele afectate să evite mediile zgomotoase.

Greață

Greață

Definiție: O senzație neplăcută, adesea apăsătoare, în abdomenul superior sau în spatele sternului, care poate fi însoțită de nevoie de a vomita.

Vărsături

Vărsături

Definiție: Procesul activ de emeză, în care conținutul gastric este expulzat forțat pe cale orală din tractul gastrointestinal.

Tahicardie

Tahicardie (palpitații)

Scurtă descriere: Ritm cardiac crescut care poate fi perceput subiectiv ca palpitații. Din punct de vedere fiziopatologic apare de obicei din cauza creșterii activității simpatice sau a reducerii contrareglării vagale.

Cauze: Durerea poate declanșa o tahicardie simpatică; alte cauze frecvente sunt anxietatea, febra, hipovolemia, anemia, tulburările metabolice, medicamentele sau aritmiile cardiace.

Semnificație clinică: O creștere pe termen scurt a pulsului, simptomatică, este adesea reactivă și autolimitantă. Totuși, dacă apar semne de avertizare suplimentare precum amețeli, sincopă, dureri în piept sau dispnee severă, probabilitatea unei cauze cardiace sau sistemice relevante crește.

Parestesii

Parestesii (senzații anormale)

Scurtă descriere: Tulburări senzoriale care se pot manifesta ca furnicături, senzații de târâre, amorțeală sau arsură.

Localizare și evoluție: Pot fi localizate (de ex. la vârfurile degetelor) sau difuze și temporare ori permanente. În unele evenimente neurologice paresteziile apar tipic înainte sau în timpul atacului.

Posibile cauze: Cauzele variază de la compresia nervilor periferici, prin tulburări metabolice, până la fenomene centrale precum aura migrenoasă sau un accident ischemic tranzitoriu; clasificarea exactă depinde de contextul clinic.

Aura

Aură

Definiție: O aură este un simptom neurologic focal, tranzitoriu și reversibil, care apare frecvent înaintea atacurilor migrenoase sau mai rar înaintea crizelor epileptice.

Caracteristici: Aurele încep de obicei treptat și constau tipic în tulburări vizuale (de ex. scintilații, defecte de câmp vizual), simptome senzoriale (furnicături, amorțeală), tulburări ale vorbirii sau alte fenomene senzoriale. Durata obișnuită a unei aure migrenoase este de ordinul minutelor până la aproximativ o oră.

Relevanță clinică: Apariția unei aure poate preceda durerea ulterioară și oferă indicii asupra cauzei atacului; manifestarea exactă variază individual.

Pirexie

Pirexie (febră)

Scurtă descriere: Creștere a temperaturii corporale ca semn nespecific al inflamației sau infecției sistemice ori localizate.

Tulburări ale conștiinței, tulburări de vorbire, pareze

Tulburări ale conștiinței, tulburări de vorbire, pareze

Semnificație: Afectări bruște ale conștiinței, pierderea vorbirii sau slăbiciuni motorii (pareze) sunt semne clasice de avertizare pentru un eveniment cerebrovascular acut, precum accidentul ischemic cerebral sau hemoragia intracerebrală.

Durere toracică

Durere toracică

Semnificație: Durerea în torace poate indica diverse cauze acute și potențial amenințătoare de viață, cum ar fi sindrom coronarian acut, disecție aortică, embolie pulmonară sau o urgență hipertensivă cu afectare de organ. Simptomatologia este nespecifică și necesită evaluare orientată spre cauză.

Palpitații

Palpitații (inimă care bate puternic)

Semnificație: Palpitațiile descriu senzația subiectivă a bătăilor inimii percepute, care pot rezulta din tahicardii, aritmii, activitate adrenergică crescută, tulburări metabolice sau cauze psihologice. Simptomul poate necesita evaluare cardiologică dacă este nou, persistent sau asociat cu simptome însoțitoare.

Lacrimare

Lacrimaţie

Sens: Flux lacrimal crescut (lacrimaţie) poate fi rezultatul iritaţiei oculare, al inflamaţiilor sau un simptom autonom asociat în cefalgiile trigemino-autonomice precum cefaleea cluster. În special lacrimaţia unilaterală, paroxistică sugerează o cauză trigemino-autonomică.

Rinoree

Rinoree (nas care curge)

Definiţie: Secreţie crescută de mucus nazal prin nas, vizibilă ca nas care curge sau scurgere nazală mărită.

Semnificaţie clinică: Rinoreea este un simptom frecvent în afecţiunile infecţioase sau alergice ale căilor respiratorii superioare. Poate apărea şi ca simptom autonom unilateral asociat în sindroamele de cefalee trigemino-autonomice, precum cefaleea cluster, şi poate avea relevanţă diagnostică.

Hiperhidroză

Hiperhidroză (transpiraţie excesivă)

Definiţie: Producţie excesivă sau crescută de transpiraţie care poate fi localizată sau generalizată.

Semnificaţie clinică: Hiperhidroza localizată la nivelul feţei poate avea diverse cauze, inclusiv disreglare autonomă sau ca simptom autonom asociat în anumite tulburări de cefalee (de ex., forme trigemino-autonomice). Diagnostice diferenţiale includ şi cauze endocrine, neurologice sau induse de medicamente.

similar

Apariția unei dureri de cap noi la pacienții peste 50 de ani este izbitoare.

Vreme de föhn

Vânt Föhn

Definiţie: Un föhn este un vânt cald şi uscat care coboară pe versantul leeward al unui lanţ muntos şi este adesea însoţit de rafale.

Relevanţă clinică: Modelele meteorologice cu schimbări rapide de temperatură şi presiune atmosferică, cum pot apărea în cazul föhn-ului, sunt raportate de unii pacienţi ca factori declanşatori sau amplificatori ai durerilor de cap. Astfel de legături sunt individual variabile şi nu sunt universal valabile; cu toate acestea, trebuie investigate clinic atunci când pacienţii raportează simptome dependente de vreme.

Insomnie

Insomnie (tulburarea de somn)

Insomnia denotă dificultăţi persistente în a adormi sau a menţine somnul ori calitate a somnului neodihnitoare. La acest pacient se manifestă în principal ca probleme la adormire, agravate de durerile de cap recurente. În plus, apar ocazional întreruperi ale somnului din cauza acceselor de tuse nocturnă legate de astmul bronşic cunoscut.

Astm bronșic

Astm bronșic

Astmul bronşic este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii, caracterizată prin episoade recurente de dispnee, tuse, constricţie toracică şi respiraţie şuierătoare. Factorii contribuitori pot include predispoziţie genetică, sensibilizări alergice, infecţii, factori de mediu sau efort fizic. Diagnosticul se bazează pe anamneză, examen fizic, teste de funcţie pulmonară (de exemplu spirometrie) şi eventual teste alergologice. Principiile tratamentului includ evitarea factorilor declanşatori cunoscuţi (în acest pacient în special polenul gramineelor în perioada de vegetaţie), utilizarea simptomatică a bronhodilatatoarelor (agonisti beta-2 cu acţiune scurtă şi lungă), terapie antiinflamatoare cu corticosteroizi inhalatori şi educaţie şi autogestionare structurate.

Herpes labial

Herpes labial

Herpesul labial este o infecţie locală a regiunii bucale, de obicei cauzată de virusul herpes simplex tip 1. Clinic apare adesea iniţial o senzaţie de arsură sau mâncărime, urmată de vezicule pline cu lichid care se crustează după rupere. Infecţia se transmite uşor, de exemplu prin contact direct. Reacutizările sunt frecvent declanşate de stres, expunere la soare, stări febrile sau imunitate slăbită. Se utilizează agenţi antivirali topici sau sistemici (de exemplu aciclovir) pentru tratament. La acest pacient episoadele apar ocazional pe buza inferioară în context de stres sau febră.

Prolaps de disc

Prolaps de disc

Un prolaps de disc (hernie de disc) apare când nucleul gelatinos intern al unui disc intervertebral protrude prin inelul fibros extern şi comprimă structurile nervoase adiacente. Aceasta poate conduce la durere cervicală localizată, simptome radiante, parestezii sau deficit neurologic. Cauzele includ modificări degenerative, stres mecanic repetitiv, accidente, supraponderalitate şi lipsă de mişcare. La acest pacient există o hernie cervicală la nivelul dintre a cincea şi a şasea vertebră cervicală de aproximativ patru ani; de atunci apar dureri cervicale recurente cu iradiere în umărul drept.

Contuzie costală

contuzie costală
O contuzie costală rezultă dintr-un traumatism contondent asupra toracelui și afectează coastele și țesuturile moi înconjurătoare. Simptomele tipice sunt durere localizată, durere la apăsare și ocazional un hematom vizibil. În cazul de față, leziunea a fost pe partea dreaptă după un accident auto în urmă cu aproximativ cinci ani și a fost tratată fără intervenție chirurgicală. Diagnostice diferențiale de luat în considerare includ fracturi costale sau leziuni toracice concomitente, care ar trebui clarificate imagistic dacă este necesar.

perforat

perforație (ruptură a unui organ cavitar)
O perforație este o deschidere prin peretele unui organ cavitar prin care conținutul organului și microorganismele pot pătrunde în cavitatea corpului. Clinic, aceasta se prezintă adesea cu durere abdominală bruscă și severă, contractură abdominală, febră și deteriorare generală a stării. Cauze frecvente sunt afecțiuni inflamatorii precum apendicita sau diverticulita, precum și ulcerele. O perforație duce de obicei la inflamare secundară a cavității peritoneale și necesită evaluare medicală promptă.

Peritonită

peritonită
Peritonita se referă la inflamația peritoneului, care poate fi declanșată de contaminarea bacteriană în urma unei perforații organice sau de alte procese inflamatorii. Caracteristici sunt durerea abdominală persistentă, adesea difuză, contractura abdominală, febra și scăderea marcantă a stării generale. În cazul descris aici, peritonita a apărut ca urmare a unei apendicite perforate, după care s-a efectuat o apendicectomie.

Chist ovarian

chist ovarian
Un chist ovarian este o cavitate plină cu lichid pe sau în ovar. Multe chisturi sunt funcționale și se rezolvă spontan; altele sunt asociate cu afecțiuni precum endometrioza sau sindromul ovarelor polichistice. Chisturile mai mari sau simptomatice pot provoca durere abdominală inferioară, senzație de presiune sau neregularități menstruale. Complicațiile posibile includ ruperea chistului, torsiunea ovariană sau hemoragia. În acest caz, un chist drept cu aproximativ zece ani în urmă a condus la îndepărtarea ovarului afectat (ooforectomie dreaptă).

laparoscopic

Descriere scurtă:
Laparoscopic se referă la o tehnică chirurgicală minim invazivă în care instrumente și o cameră sunt introduse în cavitatea abdominală prin câteva incizii cutanate mici.
Procedura:
Cu o ușoară ridicare a peretelui abdominal prin insuflarea de gaz, câmpul operator este vizualizat cu ajutorul unui laparoscop și se operează cu instrumente special modelate.
Efecte și avantaje:
Această tehnică evită o incizie abdominală mare, păstrează țesuturile, conduce în general la durere postoperatorie mai mică și adesea permite un timp de recuperare mai scurt comparativ cu chirurgia deschisă.

Aciclovir

grup:
Aciclovir este un medicament antiviral din grupa analogilor nucleozidici.
mecanism de acțiune:
Substanța inhibă replicarea herpesvirusurilor prin incorporare în ADN-ul viral și perturbarea sintezei ADN.
indicații:
Aciclovirul este utilizat pentru infecții cu virusurile herpes simplex și varicella-zoster; este disponibil în diferite forme și poate fi aplicat topic, sistemic sau sub formă de unguent oftalmic.
efecte secundare:
Efecte adverse posibile includ greață, cefalee și erupții cutanate; tipul și frecvența depind de calea de administrare.

Salbutamol

mecanism de acțiune și grup:
Salbutamolul este un agonist beta-2-adrenergic care relaxează musculatura netedă a bronhiilor și astfel dilată căile aeriene.
indicație:
Este utilizat pentru tratarea constricției căilor aeriene în afecțiuni precum astmul și BPOC, de obicei administrat prin inhalare.
note importante:
Efecte secundare comune sunt tremorul și accelerația ritmului cardiac; simptome persistente necesită consult medical.

Meteorism

Meteorism

Descriere: Meteorismul denotă distensia abdominală vizibilă şi palpabilă datorată acumulării crescute de gaze în tractul gastrointestinal. Persoanele afectate raportează adesea balonare, flatulenţă şi umflare vizibilă a abdomenului.

Cauze şi observaţie în context: Diverse mecanisme pot declanşa meteorismul, cum ar fi flora intestinală modificată, creşterea producerii de gaze din anumite componente alimentare sau malabsorbţia. Alimentele pot favoriza balonarea la persoanele sensibile; în contextul prezent este menţionată o legătură cu consumul anumitor nuci.

Relevanţa clinică: Meteorismul este un simptom nespecific care trebuie interpretat împreună cu alte simptome însoţitoare şi, dacă este necesar, investigat prin măsuri diagnostice.

Eritem

Eritem

Definiţie: Un eritem este o înroşire pronunţată a pielii cauzată de creşterea fluxului sanguin în vasele superficiale ale pielii.

Pruritus

Prurit

Explicaţia termenului: Pruritul denotă senzaţia subiectivă de mâncărime a pielii, care adesea duce la scărpinare şi poate compromite integritatea cutanată.

Pack years

Pack years

Definiţie: Un pack year este o unitate pentru cuantificarea expunerii cumulative la tutun în timp.

Calcul: Pentru a determina pack years, se împarte numărul mediu de ţigări fumate zilnic la 20 (numărul de ţigarete dintr-un pachet standard) şi se înmulţeşte rezultatul cu numărul de ani de fumat.

Exemplu în context: Pentru un consum anterior de aproximativ 10 ţigări pe zi timp de trei ani, valoarea este (10 ÷ 20) × 3 = 1,5 pack years, aşa cum este menţionat în raportul de caz.

Moderatoare femeie

rol și responsabilități
Un prezentator găzduiește un program, un eveniment sau un panel de discuții, salută audiența, introduce subiectele și invitații, ghidează cursul discuției și asigură claritate și respectarea timpului.
istoric social (contextual)
Pacienta declară că lucrează ca prezentatoare la ZDF. Este căsătorită, locuiește cu soțul ei și nu are copii.

Tumoră cerebrală

definiție și clasificare
O tumoră cerebrală este o proliferare de țesut nou în cavitatea craniană care poate fi benignă sau malignă; exemple includ meningiomul (adesea benign) și glioblastomul (agresiv și malign).
semne clinice
Simptomele variază în funcție de localizare și dimensiune și pot include cefalee, greață, vărsături, tulburări de vedere, deficit motor, crize epileptice sau schimbări psihice/comportamentale. Evaluarea timpurie este importantă pentru terapie și prognostic.
istoric familial
În antecedente familiale pacienta raportează că tatăl ei a avut o tumoră cerebrală la vârsta de 70 de ani și a decedat nouă luni mai târziu.

Artroplastie totală de șold

descrierea procedurii
În artroplastia totală de șold, articulația afectată a șoldului este înlocuită complet cu o proteză artificială pentru a trata distrugerea dureroasă a articulației și a restaura funcția.
indicație (contextual)
Un motiv tipic pentru o astfel de procedură este artroza avansată; în cazul de față, mama pacientei a primit o artroplastie totală de șold dreaptă la vârsta de 60 de ani din acest motiv.

Osteoartrită

definiție și localizare
Osteoartrita este o boală degenerativă a articulațiilor; când afectează șoldul se numește coxartroză. Ea se dezvoltă prin uzura progresivă a cartilajului din articulație.
cauze, simptome și terapie
Cauzele pot include vârsta, suprasolicitarea, alinierea greșită, supraponderabilitatea sau leziuni anterioare. Semnele tipice sunt durerea dependentă de efort, limitarea mobilității și rigiditatea matinală. Tratamentul variază de la măsuri conservative (de ex., fizioterapie, reducerea greutății, analgezice) până la înlocuirea articulației în cazul distrugerii avansate.
istoric familial (contextual)
Mama pacientei a primit o artroplastie totală de șold dreaptă la vârsta de 60 de ani din cauza artrozei avansate.

Ptoză

definiție:
Ptosis se referă la căderea pleoapei, de obicei a pleoapei superioare, care poate restrânge câmpul vizual.

Mioză

definiție:
Mioza descrie reducerea diametrului pupilar, rezultând o pupila cu aspect mai mic.
context și cauze:
Apare de obicei în contextul creșterii activității parasimpatice sau din cauza anumitor substanțe și poate fi un semn al unor procese neurologice sau toxicologice.

Tensiune arterială

termen și semnificație:
Tensiunea arterială este presiunea din vasele arteriale și un parametru vital cheie pentru evaluarea stării circulatorii.
măsurare:
Tensiunea arterială este adesea măsurată cu ajutorul sfigmomanometrelor manuale, care constau dintr-o manșetă umflabilă, un balon de insuflare (pompiță) și un manometru; în măsurarea auscultatorie se folosește și un stetoscop.

Saturația oxigenului

definiție:
Saturația oxigenului indică proporția hemoglobinei legată de oxigen în raport cu hemoglobina totală și este un parametru frecvent pentru evaluarea oxigenării.
metodă de măsurare:
Saturația periferică de oxigen se măsoară noninvaziv cu un pulsoximetru care utilizează măsurarea fotometrică pe deget, lobul urechii sau locuri similare.

Temperatura corporală

temperatura corpului — locuri de măsurare și conversie
Măsurătorile rectale sunt considerate referința pentru temperatura core a corpului. Valorile axilare sunt de obicei mai scăzute; pentru a estima temperatura centrală se poate adăuga aproximativ 0,5 °C la măsurătoarea axilară. Măsurătorile orale sunt de obicei cu aproximativ 0,3 până la 0,5 °C sub valoarea de referință rectală.

Arterită cu celule gigante

arterită cu celule gigante
Arterita cu celule gigante este o boală vasculară inflamatorie a arterelor mari și medii, afectând frecvent arterele temporale. Predomină la persoanele peste 50 de ani. Simptome tipice sunt cefaleea unilaterală și sensibilitatea la nivelul arterei temporale; suplimentar pot apărea tulburări de vedere și stare generală de rău. Tratamentul rapid cu glucocorticoizi este indicat pentru a preveni complicații grave precum orbirea permanentă.

Atingere-

Cu un bețișor de bumbac

Reflexe

reflexe — procedură
Testarea reflexelor tendonului profund se realizează cu un ciocan pentru reflexe. Pacientul trebuie să fie relaxat, în poziție așezată sau culcată; o lovitură țintită asupra tendoanelor declanșează reflexele, care sunt evaluate pentru simetrie și intensitate. Abateri (reflexe crescute, scăzute sau patologice) oferă indicii despre leziuni ale sistemului nervos periferic sau central.

Oftalmoscopie

Fundoscopie

Fundoscopia (oftalmoscopia) este utilizată pentru evaluarea directă a fundului de ochi. Retineea, discul optic (papila) şi vasele retiniene sunt examinate vizual pentru a detecta, de exemplu, hemoragii, modificări vasculare sau edem al discului optic. Examinarea completează datele neurologice atunci când se suspectează presiune intracraniană crescută sau modificări vasculare.

Edem papilar

Papiledem

Papiledemul este edemul discului optic şi reprezintă un semn de avertizare al presiunii intracraniene crescute. Cauzele posibile includ leziuni ocupante de spaţiu, hemoragii intracraniene sau alterarea circulaţiei lichidului cefalorahidian (de ex. hidrocefalie). Prezenţa papiledemului are semnificaţie diagnostică pentru investigaţii neurologice şi imagistice ulterioare.

Meningism

Meningism

Meningismul descrie un tablou clinic de iritaţie meningeală. Constatări tipice sunt rigiditatea gâtului, cefaleea şi fotofobia; greaţa şi vărsăturile apar de multe ori de asemenea. Meningismul este un semn important în evaluarea unei posibile meningite, dar poate apărea şi în alte afecţiuni.

Examinarea LCR

Examinarea lichidului cefalorahidian

Examinarea lichidului cefalorahidian include prelevarea de lichid cefalorahidian prin puncţie lombară în partea inferioară a coloanei lombare (de ex. în regiunea L3/L4 sau L4/L5) sub anestezie locală. Pacientul adoptă de obicei o poziţie în flexie. Proba prelevată este analizată chimic şi microbiologic (de ex. număr de celule, proteine, glucoză, lactat, diagnostica patogenă şi, după caz, citologie). Indicaţiile includ suspiciunea de meningită, encefalită, anumite boli inflamatorii ale SNC sau detectarea hemoragiilor în spaţiul subarahnoidian.

Manevra Valsalva

Manevra Valsalva

Manevra Valsalva se referă la expirarea forţată contra unui tract respirator superior închis (de ex. sprijin în timpul defecaţiei sau ţinerea respiraţiei cu presiune abdominală puternică). Aceasta creşte temporar presiunea intratoracică şi venosă, ceea ce poate afecta revenirea venoasă la inimă precum şi presiunea intracraniană. Clinic, manevra este cunoscută pentru faptul că poate agrava cefaleele existente sau simptomele declanşate de creşterea presiunii.

Naproxen

Naproxen

Clasă și mecanism: Naproxenul face parte din grupul antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS). Inhibă enzimele ciclooxigenază și, astfel, reduce formarea mediatorilor inflamatori și ai durerii mediată de prostaglandine.

Utilizare: Indicată pentru durerea legată de inflamație și episoadele acute de durere.

Riscuri și avertismente importante: Efectele adverse frecvente afectează tractul gastro-intestinal (de ex., dispepsie, ulcere și sângerare gastrointestinală). AINS pot de asemenea să afecteze funcția renală și să crească riscul cardiovascular la utilizare prelungită. Reacții alergice și reacții de hipersensibilitate bronșică sunt posibile.

Sumatriptan

Sumatriptan

Mecanism și clasă: Sumatriptanul este un agonist al serotoninei care acționează în principal la receptorii 5-HT1B/1D, producând efecte vasoconstrictoare și inhibând căile de durere trigeminale.

Indicație: În principal pentru tratamentul acut al crizelor de migrenă cu sau fără aură.

Efecte secundare și contraindicații: Efectele secundare frecvente includ parestezii, amețeli, senzații de căldură și oboseală; ocazional pot apărea presiune sau strângere în piept sau în gât. Sumatriptanul nu trebuie utilizat în anumite boli cardiovasculare sau în hipertensiune necontrolată; administrarea concomitentă cu ergotamine sau alți triptani este contraindicată. Utilizarea în timpul sarcinii trebuie făcută doar după o evaluare atentă a raportului beneficiu–risc.

Acid valproic

acid valproic — caracter farmacologic și utilizare
Acidul valproic face parte din grupa anticonvulsivantelor și este utilizat, de asemenea, ca agent stabilizator al dispoziției. Din punct de vedere farmacologic este antiepileptic și influențează excitabilitatea neuronală.
efecte secundare frecvente
Efecte adverse observate frecvent includ tulburări gastrointestinale, creștere în greutate, tremor și cădere reversibilă a părului.
riscuri importante și contraindicații
Riscuri serioase includ afectare hepatotoxică și pancreatită. Acidul valproic este contraindicat în sarcină din cauza unui risc teratogen crescut.

Amitriptilină

amitriptilina — clasă de medicament și indicații
Amitriptilina face parte din antidepresivele triciclice (TCA) și este utilizată nu numai pentru tratamentul tulburărilor depresive, ci și pentru sindroame de durere cronică și profilaxia migrenei.
efecte secundare tipice
Efecte adverse comune sunt uscăciunea gurii, somnolență pronunțată, constipație, creștere în greutate și scăderi ortostatice ale tensiunii arteriale. Multe efecte sunt datorate proprietăților anticolinergice și sedative.
Riscuri majore
În caz de boli cardiovasculare preexistente trebuie luate în considerare riscuri speciale pentru efecte cardiace adverse.

Vultur

Vulturi — Descriere și mod de viață
Vulturii sunt păsări prădătoare mari care se hrănesc în principal cu carcasă. Sunt caracterizați de un trup robust și adaptări pentru necrofagie.
Rol ecologic și răspândire
Ca necrofage, vulturii au un rol important în ecosistem prin eliminarea carcaselor. Diferite specii sunt răspândite în diverse regiuni ale lumii.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Scroll to Top