Limfom Hodgkin: diagnostic, stadii și tratament

Salut

Bună ziua, Dl./Dna. Consultant senior ………..,

Aş dori acum să vă prezint pacientul Heinz Möller.

Are 78 de ani, 1,89 metri înălțime și cântărește aproximativ 86 kilograme. Indicele de masă corporală (BMI) este 24 kg/m² și se încadrează astfel în limitele normale.

Plângerea principală și istoricul bolii prezente

Pacientul s-a prezentat la noi din cauza unei nedureroase, de aproximativ dimensiunea unei monede de două euro, firme, nemobile adenopatii cervicale drepte care persistă de trei luni. Conform declarației sale cursul a fost lent progresiv și nu mai poate închide corect gulerul cămășii.

Simptomele însoțitoare au inclus un simptome B cu febră până la 39 °C (axilar), transpirații nocturne hiperhidroză și o pierdere în greutate de 3 kg în ultimele trei luni din cauza pierderea apetitului . În plus, pacientul s-a plâns de astenie precum și durere la consumul de alcool.

A raportat, de asemenea, infecții recurente ale tractului respirator superior.

Următoarele simptome au fost negate: modificări cutanate, durere în gât, constatări patologice în cavitatea orală, disfagie, dispnee, tuse, disfonie, intoleranță la frig, tendință crescută la sângerare, paloare precum și adenopatii în alte locații.
Până în prezent, dl. Möller nu a consultat un medic.

Este neînsoțit.

A declarat că recent nu a călătorit .

Conform pacientului, plângeri similare nu sunt cunoscute la alți membri ai familiei.

Anamneză autonomă

Anamneza autonomă este nesemnificativă, cu excepția insomnie din cauza hiperhidrozei nocturne (dificultate în menținerea somnului).

Afecțiuni preexistente

Următoarele diagnostice sunt cunoscute la pacient:

Conform declarației sale, de 8 ani are hipercolesterolemie, pentru care terapia cu simvastatină a fost oprită din cauza suspiciunii de rabdomioliză; totuși, rabdomioliza nu este documentată.

De aproximativ 10 zile are un furuncul în zona spatelui, subscapular drept. A declarat că este programată o intervenție chirurgicală poimâine și că a tratat independent zona afectată antiseptic cu săpun solid.

Pacientul raportează că a suferit de lombalgie cronică durere de spate de 8 ani în contextul unui prolaps de disc lombar . Tratamentul a fost conservator.

A spus că a avut o pielonefrită acută acum 5 ani, în cadrul căreia a fost tratat ca pacient internat timp de 3 zile.

Pacientul a relatat că acum 4 ani a suferit un commotio cerebri după o cădere pe scări; apoi a fost monitorizat ca pacient internat timp de 2 zile.

Intervenții chirurgicale anterioare

———————————————–

Ginecologie

———————————————–

Medicație

Conform rețetei, pacientul ia în prezent următoarele medicamente:

Ibuprofen 400 mg
Pantoprazol 20 mg
Valeriană-tablete

Folosește de asemenea Hylo-picături pentru ochi

Simvastatin

Alergii

Referitor la alergii, pacientul a declarat că este alergic la căpșuni. După ingestie dezvoltă un exantem perioral și prurit.
De asemenea a raportat conjunctivită recidivantă de aproximativ 10 ani, cu agregare sezonieră în primăvară.

Substanțe / Droguri

În contextul istoricului de expunere pacientul a raportat că este nefumător de 20 de ani. Anterior a fumat aproximativ 20 de țigări zilnic pe o perioadă de 30 de ani (echivalentul a aprox. 30 pachet-ani).
A raportat, de asemenea, consum regulat de alcool sub forma unei sticle mici de Piccolo seara.
A negat consumul de droguri.

Istoricul social

Pacientul a declarat că este pensionat de 25 de ani, anterior croitor a fost profesionist, necăsătorit și în prezent locuiește într-un azil de bătrâni rezident.

Antecedente familiale

În antecedentele familiale pacientul a declarat că tatăl său a decedat la vârsta de 73 de ani din cauza unui carcinom laringian .
Mama sa murise deja în copilăria lui; cauza decesului este necunoscută.
Sora sa a suferit un ictus hemoragic la vârsta de 63 de ani cu paraparesă/paraplegie ulterioară; de atunci este dependentă de un scaun cu rotile și locuiește într-un cămin de îngrijire.

Pacientul nu are animale de companie.

Diagnostice suspectate și diferențiale

Anamneza, incluzând o adenopatie cervicală indolentă, fermă și nemobilă și simptome B, sugerează cel mai probabil un limfom Hodgkin . Cu toate acestea, înainte de confirmarea histologică, limfoamele non-Hodgkin și bolile leucemice (de ex., CLL) ar trebui, de asemenea, luate în considerare.

Ca diagnostic diferențial, tuberculoza este posibilă; totuși, absența tusei productive, precum și istoricul de călătorii și expunere sunt argumente împotrivă.

În mononucleoza infecțioasă, așa-numita boală a sărutului, apar de regulă angină și adenopatii care sunt moi și dureroase.

Bolile autoimune precum sarcoidoza sau lupusul eritematos sistemic pot, de asemenea, conduce la adenopatii, dar acest tablou clinic nu se potrivește aici.

Diagnosticul	Simptome similare	Elemente distinctive
Tuberculoza	Febră, transpirații nocturne și scădere în greutate	istoric pozitiv de călătorii/expunere, tuse productivă
mononucleoza infecțioasă (EBV)	Umflarea ganglionilor limfatici, febră, oboseală	de obicei pacienți mai tineri, durere în gât, ganglioni limfatici moi
Limfom non-Hodgkin	simptome foarte similare	mai frecvent ganglioni multifocali, evoluție mai agresivă, caracteristici histologice diferite
Leucemia	Oboseală, susceptibilitate crescută la infecții, paloare	adesea pancitopenie, implicare a măduvei osoase, modificări în hemoleucogramă

Investigații diagnostice:

examinare fizică

După anamneză efectuăm un examen fizic amănunțit. Acesta începe cu înregistrarea semnelor vitale, inclusiv ritmul cardiac, tensiunea arterială, frecvența respiratorie, saturația de oxigen și temperatura corpului.

Urmează un examen țintit începând cu inspecția. Pot fi notate semne precum cașexie, paloare, urme de scărpinături din prurit, petechii, echimoze, anomalii în cavitatea orală (de ex., hipertrofie tonsilară sau depuneri mucoase) precum și adenopatie vizibilă (cu informații despre număr și posibile modificări cutanate).

Palparea este folosită pentru a evalua ganglionii limfatici pentru durere la palpare, mobilitate (mobil, fix) și consistență (moale sau dur) precum și pentru a detecta posibila splenomegalie sau hepatomegalie.

Percuția este de regulă fără particularități, dar poate arăta modificări în splenomegalie sau în efuzii pleurale.

Auscultația, în mod obișnuit, nu aduce descoperiri patologice.

Lymphadenopathie

Hodgkin 1

Zoom

Teste de laborator

În acest context am determina un hemoleucogramă diferențială, CRP, VSH, LDH, ALT (GPT, alanina aminotransferază; specifică ficatului), AST (GOT, aspartat aminotransferază), gama-glutamil transferază (GGT), electroliți precum și valori renale și lipide din sânge.

În plus, se va pregăti o lamă periferică de sânge.

Aceasta se realizează prin întinderea unei picături de sânge pe o lamă de sticlă, uscarea la aer, colorarea ei (de ex., cu May-Grünwald-Giemsa) și examinarea microscopică.

La microscop putem, de exemplu, identifica celule sanguine atipice, tulburări de maturare sau semne de posibilă infiltrare a măduvei osoase.

Biopsia ganglionului limfatic

Diagnosticul este confirmat printr-o biopsie a ganglionului limfatic. Extragerea prin excizie a ganglionului limfatic este considerată standardul de aur deoarece oferă țesut suficient pentru a detecta în mod fiabil rarele celule Reed-Sternberg. Alte proceduri precum punctia cu ac fin sau biopsiile cu ac core sunt adesea nereprezentative și pot rata diagnosticul.

Linfadenectomia este o procedură chirurgicală în care ganglionii limfatici afectați sunt îndepărtați complet sub anestezie generală. După dezinfectare medicul face o incizie în zona afectată, îndepărtează ganglionii limfatici și examinează țesutul înconjurător. Ulterior rana este închisă, iar dumneavoastră rămâneți internat pentru observație câteva ore sau zile.

Pacientul trebuie să fie pe nemâncate cel puțin 6 ore înainte de operație, adică fără aport alimentar; consumul de lichide nu este permis de asemenea cu 2 ore înainte.

Rezultatul este de obicei disponibil după 3 până la 5 zile lucrătoare.

Riscurile posibile sunt durerea, vânătăile și infecțiile rare.

Limfomul Hodgkin clasic (cHL) este subtipul cel mai frecvent cu aproximativ 95% din cazuri.

Este caracterizat prin prezența celulelor mononucleare Hodgkin și a celulelor multinucleate Reed-Sternberg, care împreună sunt denumite celule Hodgkin–Reed–Sternberg (HRS).

Limfomul Hodgkin clasic este divizat histologic în patru subtipuri principale care diferă prin numărul de limfocite, proporția de celule Reed-Sternberg și prezența țesutului conjunctiv:

• Tip nodular sclerozant

• Tip de celularitate mixtă

• Tip bogat în limfocite

• Tip sărac în limfocite

Tipul nodular sclerozant apare predominant la adulții tineri, în timp ce tipul cu celularitate mixtă este mai frecvent după vârsta de 50 de ani.

Puncția măduvei osoase

Puncția măduvei osoase este o procedură diagnostică pentru obținerea măduvei osoase, de obicei din creasta iliacă posterioară, pentru evaluarea bolilor sanguine sau canceroase. Se efectuează sub anestezie locală cu ajutorul unui ac special. Valorile de coagulare sunt verificate anterior și pacientul este informat. Riscurile posibile sunt durerea, vânătăile și infecțiile rare.

Diagnosticul anatomic

Sonografie

Sonografia (examinarea ecografică) este o tehnică imagistică care folosește unde sonore de înaltă frecvență pentru a vizualiza organele și țesuturile interne. Este neinvazivă, nedureroasă și este folosită frecvent pentru examinarea abdomenului, tiroidei, inimii, vaselor și ganglionilor limfatici. De obicei nu este necesară o pregătire specială și, în general, nu există riscuri.
La suspiciunea de limfom, în special ficatul și splina pot fi evaluate pentru eventuală mărire de organ sau infiltrare.

Tomografie computerizată (CT) a toracelui, abdomenului și pelvisului

Tomografia computerizată (CT) este o metodă imagistică care creează imagini detaliate secționate ale organelor interne folosind radiații X. Pacientul este mutat într-un aparat tubular și trebuie să stea nemișcat pe parcursul examinării. Uneori se administrează un agent de contrast pentru a permite o reprezentare mai precisă. Examinarea este nedureroasă și durează doar câteva minute. Înaintea examinării cu agent de contrast este important să beți suficiente lichide. Anumite medicamente precum metformin ar trebui întrerupte anterior. În cazuri rare poate apărea o reacție alergică la agentul de contrast (dar nu vă faceți griji: suntem pregătiți și avem la dispoziție toate medicamentele și măsurile necesare).

Un CT se efectuează în limfomul Hodgkin pentru a evalua extinderea bolii, a vizualiza ganglionii limfatici măriți și implicarea organelor, și pentru a determina cu precizie stadiul.

Tomografie prin emisie de pozitroni

Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) este o tehnică imagistică folosită pentru a reda activitatea metabolică din organism. Se administrează pacientului o substanță ușor radioactivă. PET este deosebit de utilă pentru diagnostic, stadializare și monitorizare a terapiei în cancer. Adesea este combinată cu CT (PET/CT) pentru a evalua funcția și anatomia simultan. Riscurile provin din expunerea mică la radiații.

Pregătirea pentru PET include post alimentar de cel puțin 6 ore și monitorizarea glicemiei la pacienții diabetici.

Stadializare

Stadiul I	Implicarea unei singure regiuni ganglionare sau a unei structuri limfatice precum splina, timusul sau inelul Waldeyer.
Stadiul II	Boală cu implicarea a două sau mai multe regiuni ganglionare separate care se află pe aceeași parte a diafragmei.
Stadiul III	Boală cu implicarea a două sau mai multe regiuni ganglionare separate sau structuri limfatice pe ambele părți ale diafragmei.
Stadiul IV	Implicare diseminată: implicarea a cel puțin unui organ extranodal
Sufixul A	fără simptome B
Sufixul B	cel puțin un simptom B

Consultații

Oncologie, Chirurgie / Chirurgie toracică, Radiologie / Medicină nucleară, Anatomie patologică

Tratament:

Chimioterapie conform protocolului ABVD (Adriamicină, Bleomicină, Vinblastină, Dacarbazină), cu sau fără radioterapie adjuvantă.

Prognostic:

Rata de vindecare de până la 85–90% la pacienții în stadii incipiente și aproximativ 75% la pacienții în stadiul III/IV poate fi realizată astăzi cu o terapie inițială adecvată. Factorii de prognostic nefavorabili includ prezența simptomelor B, vârsta înaintată, stadiul avansat al bolii la prima diagnosticare, sexul masculin, o rată de sedimentare a eritrocitelor (VSH) crescută etc.

Extra

Nume:

Dna Hermine Bögel, Veronica ?, Max Peters

Istoric actual:
Febră măsurată rectal între 38,5 și 39,4°C de câteva zile.
Pacienta are tendința la infecții respiratorii frecvente.
Istoric vegetativ:
Constipație cronică (de 30 de ani), tratată cu Movicol-pliculețe.
Dispnee datorită nasului înfundat + gură uscată (prin urmare i se recomandă să bea multă apă noaptea)

Boli anterioare / operații anterioare
Fractură distală de radius dreptă post cădere acum 2 ani (a scăpat din vedere un cablu în azil, s-a împiedicat și apoi a căzut) tratată conservator cu ghips timp de 6 săptămâni.
Pielonefrită în urmă cu 5 ani, tratată ambulatory cu 3 zile antibiotice intravenoase apoi oral până la 12 zile de tratament
Hipotiroidism postoperator: A suferit o operație tiroidiană acum 5 ani pentru gușă la vârsta de 52 de ani. După tiroidectomie a avut răgușeală, motiv pentru care a urmat logopedie timp de 3 luni.

Keratită de 28 de ani

Medicație:

Tamsulosin 0,4
L-tiroxină 125 micrograme

Istoric familial:
Bunicul a murit de carcinom laringian (cancer de gât).
Mama a suferit hemiplegie și aritmie, a decedat de asistolie Tatăl: a murit de colangiocarcinom (motiv pentru care și el se teme)

Alergii:

Alergie la acarieni de praf cu tuse + rinită, a fost tratată cu hiposensibilizare acum 10 ani

Istoric social:

Locuiește în azil împreună cu sora ei
A lucrat ca inginer civil în construcții subterane, divorțată, are un fiu și un nepot, locuiește într-un apartament comun

Întrebări

1. Doctore, puteți, vă rog, să-mi explicați ce boală am?

Simptomele și constatările la examinare sugerează o modificare a sistemului limfatic pe care o luăm în serios și pe care trebuie să o investigăm în continuare. Pentru a spune exact ce este, avem nevoie de investigații suplimentare, cum ar fi o biopsie tisulară.

2. Este posibil să fie cancer? Și mama mea a avut cancer și asta mă îngrijorează foarte mult.

Înțeleg foarte bine îngrijorarea dumneavoastră. Pe baza simptomelor nu putem face în prezent o declarație definitivă. Există diverse cauze posibile pentru plângerile dumneavoastră, nu toate sunt maligne. Pentru a obține claritate vom efectua investigații țintite.

3. Trebuie să rămân internată în spital?

Da, recomandăm internarea astfel încât să putem efectua investigațiile necesare prompt și sub îngrijire medicală optimă.

4. Ce simptom tipic poate apărea în boala Hodgkin după consumul de alcool?

Durere indusă de alcool în ganglionii limfatici afectați.
Asta înseamnă: persoanele afectate resimt durere în ganglionii implicați după consumul de alcool, în special la nivelul gâtului, axilei sau zonei inghinale. Acest simptom este rar (la mai puțin de 10% dintre pacienți) dar relativ specific pentru limfomul Hodgkin.

5. Cum se numesc astfel de semne tipice, specifice bolii?

Astfel de semne se numesc patognomonice când sunt foarte specifice pentru o anumită boală. Un alt exemplu de semn patognomonic sunt petele Koplik la rujeolă.

6. De ce nu este hipotiroidism?

În hipotiroidism ne așteptăm de obicei la simptome precum intoleranța la frig, piele uscată, constipație, bradicardie, creștere în greutate, dispoziție depresivă și fatigabilitate.

Febra și pierderea în greutate neintenționată, pe de altă parte, sunt necaracteristice pentru hipotiroidism.

7. Ați recomanda ibuprofen pentru o pacientă de această vârstă?

Utilizarea ibuprofenului la pacienții vârstnici trebuie abordată cu prudență deoarece riscul de sângerare gastrointestinală, disfuncție renală și evenimente cardiovasculare crește.

8. Ce facem dacă pacienta refuză internarea?

Dacă un pacient refuză spitalizarea, se poartă mai întâi o discuție detaliată de consimțământ informat despre necesitatea medicală și riscurile posibile. Se verifică dacă pacientul are capacitatea de a-și da consimțământul. Refuzul este documentat cu atenție, ideal printr-o declarație scrisă. Dacă este cazul, pot fi oferite alternative în regim ambulator.

9. Cine decide tratamentul curativ sau paliativ?

Decizia privind tratamentul curativ sau paliativ este luată de obicei de un consiliu tumoral interdisciplinar compus din specialiști în oncologie, hematologie, radiologie, anatomie patologică și, după caz, chirurgie. Desigur pacientul trebuie în final să decidă asupra cursului ulterior al tratamentului.

10. Ce se întâmplă dacă niciunul dintre tratamente nu funcționează?

În astfel de situații calitatea vieții este primordială. Ne concentrăm atunci pe îngrijirea paliativă — măsuri pentru ameliorarea simptomelor, controlul durerii și oferirea de suport psihologic și asistență.

11. Cum se numește strategia de tratament în care inițial se așteaptă înainte de a iniția terapia?

Supraveghere activă (watch and wait)

12. Ce este un testament de viață/directive anticipate?

Un testament de viață (directive anticipate) este un document scris în care o persoană specifică ce măsuri medicale dorește sau refuză în caz de incapacitate de a-și da consimțământul. Are caracter juridic obligatoriu și servește pentru respectarea voinței pacientului.

13. Ce pot folosi persoanele în vârstă pentru a se sprijini și a preveni căderile?

Persoanele în vârstă pot preveni căderile utilizând dispozitive de mers precum rollatorul sau bastonul, purtând încălțăminte antiderapantă și montând mânere de sprijin în baie sau pe scări.

14. De ce ganglionii limfatici sunt de obicei moi și dureroși în inflamație, în timp ce în carcinom sunt tari și indolori?

Diferența ține de cauza subiacentă: în inflamație apare o umflare rapidă și o reacție imună care duce la tensiune capsulară și eliberare de mediatori inflamatori — aceasta face ca ganglionii să fie moi, mobili și adesea clar dureroși. În carcinom, celulele tumorale cresc lent în țesutul ganglionar, determinând puțină reacție inflamatorie și rezultând o consistență tare, fermă, fără durere, deoarece nu există o iritație acută a nervilor.

Note

IMC

Indicele de masă corporală (IMC)

IMC este o valoare calculată pentru o apreciere aproximativă a greutății corporale în raport cu înălțimea. Se determină prin împărțirea greutății corporale în kilograme la pătratul înălțimii în metri. Indicele este folosit pentru a clasifica în intervale precum subponderal, greutate normală sau supraponderal, dar are limitări, de exemplu la persoanele foarte musculare sau la cei vârstnici.

/m²

Unitatea “/m²” (pe metru pătrat)

Notația “/m²” înseamnă „pe metru pătrat” și indică faptul că o valoare este raportată la o suprafață de un metru pătrat.

indolent

Indolent (fără durere)

Termenul „indolent” descrie absența durerii într-o leziune sau constatare. Într-un ganglion aflat în creștere lentă și nedureros, malignitatea este o cauză posibilă dar nespecifică; procese cronice sau granulomatoase se pot prezenta, de asemenea, astfel. În schimb, ganglionii dureroși indică mai frecvent cauze inflamatorii sau infecțioase acute. Evaluarea clinică trebuie să includă întotdeauna și alte criterii și cursul/diagnosticul.

tari, nemobili

Tari și nemobili (fixați)

„Tari și nemobili” descrie o constatare în care un ganglion limfatic are o consistență fermă și nu poate fi deplasat raportat la țesutul înconjurător. Astfel de caracteristici pot crește probabilitatea unei cauze maligne, mai ales dacă creșterea este progresivă. Ganglionii moi, ușor mobili sunt mai sugestivi pentru procese benigne sau inflamatorii, deși există excepții. O evaluare definitivă necesită investigații suplimentare și contextul clinic general.

Simptomele B

Descriere succintă: Simptomele B desemnează un set de simptome generale sistemice. Criterii: febră peste 38 °C, transpirații nocturne abundente (secreții nocturne) și pierdere în greutate neintenționată de peste 10% din greutatea corporală în șase luni. Relevanță clinică: Prezența acestor simptome justifică o evaluare diagnostică suplimentară, deoarece pot apărea în boli sistemice precum anumite afecțiuni hematologice sau inflamatorii.

hiperhidroză nocturnă

Descriere succintă: Hiperhidroza nocturnă se referă la transpirații pronunțate în timpul somnului. Prezentare: Transpirație severă care poate uda hainele sau lenjeria de pat și perturba somnul. Semnificație clinică: Poate apărea izolat sau ca simptom asociat în infecții, tulburări endocrine, efecte medicamentoase sau alte boli sistemice și ar trebui evaluată dacă apare recent sau este împovărătoare.

Lipsa poftei de mâncare

Definiție: Lipsa poftei de mâncare este o scădere a apetitului sau lipsa interesului pentru alimentație. Consecințe: Lipsa prelungită a poftei de mâncare poate conduce la scădere în greutate și malnutriție. Indicație de cauză: Cauzele sunt adesea multifactoriale (de ex., boli somatice, cauze psihologice, efecte secundare ale medicamentelor); inapetența persistentă trebuie evaluată diagnostic.

Astenie

Definiție: Astenia descrie o senzație nespecifică de slăbiciune, capacitate redusă de efort și oboseală persistentă. Caracteristici: Este o reducere subiectivă a randamentului și o fatigabilitate rapidă, nu întotdeauna însoțită de pierdere obiectiv măsurabilă a forței. Diagnostic diferențial: Astenia este un simptom nespecific cu numeroase cauze posibile, de exemplu boli cronice, anemie, tulburări endocrine precum hipotiroidismul, boli maligne sau tulburări psihiatrice; evaluarea ulterioară depinde de simptomele însoțitoare și de constatările clinice.

Durere indusă de alcool

Descriere: Fenomenul denumit durere indusă de alcool descrie apariția durerii în ganglionii limfatici afectați sau în tumori la scurt timp după consumul de alcool.

Semnificație clinică: Acest simptom este rar, dar clasic asociat cu boala Hodgkin. Patofiziologia nu este pe deplin înțeleasă, însă apariția sa poate justifica investigații diagnostice suplimentare.

recidivant

Recidivant
În contextul potrivit, poate indica imunodepresie.

constatări patologice în cavitatea bucală

Constatări patologice în cavitatea bucală

Semnificație: Modificările vizibile în cavitatea bucală (de ex., ulcerații, depuneri, edeme) pot indica infecții locale, boli inflamatorii sau procese sistemice ori neoplazice.

Disfagie

Definiție: Disfagia denotă o tulburare a procesului de înghițire cu dificultate la transportul alimentelor sau al lichidelor.

Cauze posibile: Cauzele pot fi obstacole mecanice datorate unor mase sau compresiune extrinsecă (de ex., de către ganglioni mediastinali), precum și boli esofagiene sau tulburări neuromusculare.

Dispnee

Explicație: Ganglionii limfatici măriți în mediastin pot, prin compresie directă sau infiltrație, să afecteze căile respiratorii sau structurile toracice și astfel să provoace dispnee.

Tuse

Cauzele posibile ale tusei includ iritația sau îngustarea mecanică a căilor respiratorii, infiltrarea directă a peretelui bronșic de către o masă și infecțiile care apar mai frecvent în contextul imunodepresiei.

Disfonie

Definiție scurtă
Disfonia este o tulburare a vocii cu modificarea înălțimii, volumului sau timbrului vocii.

Diagnostice diferențiale importante în disfonie existentă sau persistentă
– Carcinom laringian: poate cauza raguseală persistentă sau modificări ale vocii, în special în prezența factorilor de risc relevanți.
– Paralizie a nervului laringeu recurent: paralizia N. laryngeus recurrens duce de obicei la raguseală din cauza restricției mișcării coardei vocale.
– Alte cauze: tulburări inflamatorii, funcționale sau iatrogene ale vocii.

Intoleranță la frig

Intoleranță la frig — semnificație clinică

Sensibilitatea la frig poate fi un simptom însoțitor al hipotiroidismului. În istoricul prezent, însă, intoleranța la frig este explicit negată; aceasta face ca un semn tipic de hipotiroidism să fie mai puțin probabil, dar nu exclus definitiv. Evaluarea trebuie făcută în contextul altor simptome și constatări.

tendință crescută la sângerare

Indicație de trombocitopenie
Implicare medulară

Paloare

Indicație de anemie
Anemie de boală cronică, implicare medulară

nu a călătorit

Antecedente de călătorie — anamneză
Pacientul raportează că nu a efectuat călătorii recent. În consecință, nu există indicii de expunere recentă din șederi în regiuni cu prevalență crescută a tuberculozei sau alte riscuri infecțioase asociate călătoriilor.

plângeri similare

Nu există dovezi ale unei apariții sporite în familie sau ale unei infecții evidente la nivelul gospodăriei.

Insomnie

Definiție și manifestare: Dificultatea persistentă de a adormi sau de a menține somnul cu afectarea duratei și calității somnului.

Hipercolesterolemie

Element esențial: Valori crescute ale colesterolului în sânge, de obicei cu creșterea fracțiunii LDL.

Furuncul

Tablou clinic: Inflamație localizată, dureroasă, purulentă a unui folicul pilos cu eritem, edem în jur și adesea colectare centrală de puroi.

Cauze și tratament: Un agent patogen frecvent este Staphylococcus aureus. Măsurile antiseptice locale pot fi suficiente; în cazul formării pronunțate a abcesului este indicată incizia chirurgicală, iar pentru infecții extinse sau semne sistemice se poate lua în considerare tratamentul antibiotic.

Durere de spate

Durere de spate (lombalgie)

Termen: Durere în regiunea coloanei lombare, care poate varia ca durată și intensitate.

Hernie de disc

Definiție
În hernia de disc, porțiunea internă, gelatinoasă a unui disc intervertebral se deplasează spre exterior printr-o lezare a inelului fibros exterior și poate comprima rădăcinile nervoase adiacente sau măduva spinării.
Semne clinice
Tipice sunt durerea cu iradiere pe traiectul rădăcinii afectate, tulburări senzitive precum furnicături sau amorțeală și, în cazuri severe, slăbiciune motorie sau modificări ale reflexelor.
Cauze și factori de risc
Mecanismele includ uzura legată de vârstă, eforturi mecanice repetate sau izolate, accidente și alți factori precum supraponderabilitatea sau lipsa activității fizice care pot slăbi structura discului.

conservator

Terapie conservatoare – clarificare a termenului
Tratamentul conservator se referă la măsuri non-chirurgicale menite să amelioreze durerea, să restabilească funcția și să evite intervenția chirurgicală.
Măsuri tipice
Acestea includ exerciții fizioterapeutice pentru stabilizare și mobilizare, tratament farmacologic al durerii și antiinflamator, adaptarea activităților zilnice și dispozitive de susținere precum orteze sau centuri lombare. Educația pacientului și măsurile de reabilitare pot completa conceptul terapeutic.

Pielonefrită

Definiție și cauză
Pielonefrita este o inflamație bacteriană a pelvinei renale și a parenchimului renal, frecvent cauzată de o infecție urinară ascendentă; agenți patogeni tipici sunt Enterobacteriaceae, în special Escherichia coli.
Tablou clinic
Pacienții prezintă de obicei durere lombară, febră cu frisoane, stare generală alterată și adesea simptome ale tractului urinar inferior, precum arsură la micțiune.
Diagnostic și terapie
Se folosesc investigații urinare, inclusiv urocultură, pentru evaluare. Tratamentul este de regulă antibiotic; în evoluții pronunțate sau complicate poate fi necesară spitalizarea.

Contuzie cerebrală

Definiție:
O contuzie cerebrală (commotio cerebri) este o tulburare tranzitorie a funcției cerebrale după un traumatism cranian, fără a demonstra neapărat leziuni structurale vizibile.
Cauze:
Apare frecvent în urma unui impact direct la nivelul capului sau prin mișcări de accelerație/decelerare, de exemplu la căderi sau accidente.
Tablou clinic:
Reclamațiile tipice sunt cefalee, amețeli, greață, afectarea concentrării și a memoriei, precum și tulburări de echilibru. În cazuri individuale poate exista pierdere scurtă a conștienței sau tulburări senzoriale.
Tratament și evoluție:
Măsurile sunt predominant simptomatice și includ repaus fizic și cognitiv, monitorizare atentă și tratament țintit al simptomelor individuale. Majoritatea pacienților se recuperează complet, deși uneori pot persista plângeri prelungite.

Pantoprazol

Grup:
Inhibitori ai pompei de protoni (IPP).
Efect:
Suprimă producția de acid gastric prin blocarea H+/K+-ATPazelor în celulele parietale gastrice.
Indicații:
Utilizat pentru afecțiuni legate de aciditate, precum simptome de reflux și ulcere peptice și pentru reducerea secreției acide în contextul anumitor tratamente.
Efecte secundare și observații:
Efectele secundare frecvente pot include simptome gastrointestinale și cefalee; reacțiile alergice sunt rare. Medicația este de obicei recomandată a se administra înainte de masă. Utilizarea pe termen lung trebuie evaluată medical.

Valeriană

Categorie:
Produs medicinal pe bază de plante / fitoterapie.
Indicații:
Valeriana este utilizată în principal pentru ameliorarea pe termen scurt a dificultăților ușoare de a adormi și pentru reducerea neliniștii nervoase.
Efect și debutul acțiunii:
Se descrie un efect calmant; mecanismul exact nu este pe deplin clarificat și variază individual ca intensitate.
Efecte secundare și interacțiuni:
Ocazional pot apărea tulburări gastrointestinale, cefalee sau somnolență diurnă. Se recomandă prudență la administrarea concomitentă cu alte agenți sedativi sau alcool.

Hylo

Picături oftalmice Hylo
Grup: lubrifianți oculari (lacrimi artificiale).
Substanță activă/eficacitate: Produsele Hylo conțin de obicei acid hialuronic, care leagă apa și astfel stabilizează filmul lacrimal și umezește suprafața oculară.
Indicație: Tratamentul și ameliorarea simptomelor în sindromul de ochi uscat și pentru îngrijirea de susținere a suprafețelor oculare iritate.
Mod de aplicare și tolerabilitate: Aplicare locală; în general bine tolerate. Ocazional pot apărea senzații tranziitorii de arsură sau corp străin; reacțiile alergice sunt foarte rare.
Important: Multe produse sunt concepute fără conservanți, ceea ce îmbunătățește tolerabilitatea în utilizarea frecventă.

Conjunctivită

Conjunctivită
Definiție: Conjunctivita este o inflamație a conjunctivei ochiului.
Cauze și manifestare: Poate fi cauzată de viruși, bacterii, alergeni sau substanțe iritante. Simptome tipice sunt înroșirea, lacrimarea crescută sau secrețiile, pruritul și senzația de corp străin.
Evoluție și importanța anamnezei: Plângerile recurente, cu grupări sezoniere primăvara, indică frecvent o origine alergică și trebuie luate în considerare în evaluarea diagnostică ulterioară.
Când să se ceară evaluare medicală: Simptomele persistente sau în agravare, durerea sau tulburările de vedere necesită consult medical.

Pachete-an/ani pătrați (Pack years)

Pack years
Definiție și calcul: Un pack year cuantifică expunerea la tutun și se calculează ca numărul de țigări fumate pe zi împărțit la 20, înmulțit cu numărul de ani de fumat.

Piccolo

Un piccolo este o sticlă mică, unică, pentru vin spumant sau șampanie, care conține de obicei aproximativ 0,2 litri. Servește ca porție pentru o singură persoană și este adesea consumată ca băutură de seară sau de sărbătoare. În anamneză, termenul poate indica consumul regulat de alcool în această mărime de porție.

Pensionar

Un pensionar este o persoană care nu mai muncește și primește în schimb o pensie. Tranziția la statutul de pensionar apare de obicei din cauza îndeplinirii vârstei de pensionare sau din cauza unei incapacități permanente de muncă. Termenul descrie statutul social și economic, nu neapărat aranjamentele de locuit sau necesitatea de îngrijire.

Croitor

Un croitor este un artizan sau o afacere specializată care proiectează, taie, coase și, dacă este necesar, ajustează sau repară îmbrăcămintea. Domeniul de activitate include haine la comandă, lucrări de ajustare și manipularea profesională a materialelor și a tiparelor.

Cămin de bătrâni

Un cămin de bătrâni este o unitate rezidențială pentru persoane în vârstă care nu mai doresc sau nu mai pot trăi complet independent. Aceste instituții oferă, în funcție de necesitate, sprijin pentru activitățile zilnice, cum ar fi asistența pentru igiena personală, nutriție sau administrarea medicamentelor, și pot furniza diferite niveluri de îngrijire și servicii de suport.

Carcinom laringian

Definiție scurtă:
Carcinomul laringian este o tumoră malignă a laringelui, cel mai frecvent de tip scuamos.

Factorii de risc:
Cauzele modificabile majore includ consumul pe termen lung de tutun și consumul ridicat de alcool; alți factori pot include expunerea ocupațională la substanțe nocive sau infecțiile cu HPV.

Tablou clinic:
Semnele precoce sunt raguseala persistentă, senzația de corp străin în gât sau dificultăți la înghițire; în stadii avansate pot apărea dispnee și simptome locoregionale.

Diagnostic și terapie:
Diagnosticul definitiv se stabilește histologic. Tratamentul depinde de stadiul tumorii și include intervenție chirurgicală, radioterapie și, după caz, terapie sistemică. Dacă este detectat devreme, șansele de vindecare sunt semnificativ mai bune decât în stadiile avansate.

hemoragic

Definiție:
Un accident vascular cerebral hemoragic desemnează un AVC cauzat de sângerare în țesutul cerebral sau în ventriculii cerebrali.

Cauze:
Factorii declanșatori frecvenți sunt hipertensiunea arterială, anevrismele rupte, precum și tulburările de coagulare sau medicația anticoagulantă.

Tablou clinic:
Simptomele debută, de regulă, brusc și pot include hemipareză, tulburări de vorbire, tulburări de conștiență sau cefalee severă.

Imagistică:
La CT acută, o hemoragie proaspătă apare de obicei hiperdens (luminoasă), în timp ce infarctele ischemice proaspete prezintă, în general, modificări hipodense pe CT.

Limfom Hodgkin

Definiție scurtă:
Limfomul Hodgkin este o boală malignă a sistemului limfatic, caracterizată prin prezența celulelor Reed–Sternberg la examenul histologic.

Caracteristici clinice:
Constatări tipice sunt adenopatii nedureroase, adesea cervicale, precum și așa-numitele simptome B (de exemplu, pierdere în greutate, transpirații nocturne, febră).

Diagnostic și importanță:
Un diagnostic suspect trebuie confirmat histologic prin biopsie excizională; alte boli ale sistemului limfatic și procesele leucemice trebuie excluse ca diagnostice diferențiale.

Limfoame non-Hodgkin

Descriere succintă:
Limfoamele non-Hodgkin formează un grup eterogen de boli limfoide maligne cu multiple subtipuri histologice și cursuri clinice variate.

Deosebire:
Spre deosebire de limfomul Hodgkin, celulele tipice Reed–Sternberg sunt absente; diagnosticul și clasificarea se realizează prin investigații histologice și imunofenotipice.

Tablou clinic și semnificație:
Prezentarea poate varia de la adenopatie localizată până la simptome diseminate; prognosticul și tratamentul diferă foarte mult în funcție de subtip.

leucemic

Leucemie
Definiție și fiziopatologie: Leucemiile sunt boli maligne ale sistemului hematopoietic în care celulele precursori ale leucocitelor proliferă deregulat în măduva osoasă și se revarsă în sângele periferic.
Semne clinice: Constatări frecvente includ paloare, oboseală crescută și scăderea performanței din cauza anemiei, infecții recurente din cauza disfuncției leucocitare, febră și tendință la sângerare din cauza trombocitopeniei. Mărirea ganglionilor limfatici poate apărea în anumite subtipuri.
Diagnostic: Diagnosticul suspect se clarifică prin frotiu sanguin cu diferențiere, examinare a măduvei osoase (citochimie, citologie, imunofenotipare) și teste moleculare/cariotipice complementare.

Tuberculoză

Tuberculoză
Patogen și transmitere: Tuberculoza este cauzată predominant de Mycobacterium tuberculosis și se transmite în principal pe cale aerogenă de la o persoană la alta.
Manifestări clinice: Simptomele tipice sunt tuse persistentă, adesea cu spută, pierdere în greutate neintenționată, transpirații nocturne, febră și scăderea performanței.
Diagnostic și terapie: Investigațiile includ imagistică a organelor toracice, proceduri microbiologice (detectare directă, PCR, culturi) și teste suplimentare. Tratamentul constă într-o combinație de mai multe luni de agenți antibacterieni; clase de medicamente comune sunt combinate conform ghidurilor de tratament.

mononucleoză infecțioasă

Mononucleoză infecțioasă (boala sărutului)
Patogen și transmitere: Boala este determinată predominant de virusul Epstein–Barr (EBV) și se transmite frecvent prin contactul cu saliva.
Manifestări clinice: Constatări caracteristice sunt febra, faringita severă cu implicarea amigdalelor, adenopatii dureroase sau sensibile, oboseală persistentă și uneori splenomegalie.
Diagnostic: Indicii provin din hemoleucogramă cu limfocite reactive sau atipice și teste serologice pentru anticorpi EBV sau detectare moleculară specifică. Tratamentul este în general simptomatic și de susținere.

Sarcoidoză

Sarcoidoză
Definiție și constatări: Sarcoidoza este o boală inflamatorie sistemică caracterizată prin granulome non-caseoase în organele afectate. Afectarea pulmonară cu adenopatie hilară sau mediastinală este un model frecvent.
Prezentare clinică și diagnostic: Persoanele afectate raportează uneori simptome sistemice nespecifice, cum ar fi oboseala și febră ocazională; în boala pulmonară apar tuse și dificultăți respiratorii. Procedurile imagistice (radiografie toracică/CT) și confirmarea histologică prin biopsie care evidențiază granulome non-caseoase sunt centrale pentru diagnostic.
Relevanță clinică: În evaluarea adenopatiei, sarcoidoza este un diagnostic diferențial important, dar trebuie diferențiată de cauze infecțioase și neoplazice.

lupus eritematos sistemic

Lupus eritematos sistemic — implicare ganglionară

În lupusul eritematos sistemic poate apărea mărirea ganglionilor limfatici. Aceasta este adesea generalizată, de regulă doar ușor pronunțată și apare de obicei în contextul implicării altor organe, precum manifestări cutanate, articulare sau renale, precum și anomalii hematologice. Adenopatia izolată rar constituie criteriu suficient pentru diagnostic și trebuie evaluată în contextul clinic global.

Tensiune arterială

Tensiune arterială — Dispozitive și auxiliare

Pentru măsurarea manuală a tensiunii arteriale echipamentul include: manșetă pentru tensiune, pompă de umflare (bulb din cauciuc) și un manometru pentru citirea presiunii. Un stetoscop este necesar suplimentar pentru auscultarea sunetelor Korotkoff. Alternativ, monitoarele automate oscilometrice pentru tensiune arterială sunt frecvent utilizate astăzi și funcționează fără auscultație.

Saturația oxigenului

Saturația oxigenului — Principiul măsurării

Saturația oxigenului din sânge se determină noninvaziv cu un pulsoximetru. Dispozitivul măsoară saturația periferică prin absorbția luminii la un loc de măsurare, cum ar fi degetul sau lobul urechii, și oferă astfel o estimare a oxigenării hemoglobinei arteriale.

Temperatura corpului

Temperatura corpului — Compararea locurilor de măsurare

Temperatura rectală este adesea considerată un reper aproximativ pentru temperatura centrală a corpului în contexte clinice. Măsurătorile orale sunt, de obicei, ușor mai scăzute decât valorile rectale, cu diferențe obișnuite în jur de 0,3 până la 0,5 °C. Măsurătorile axilare arată, în general, temperaturi și mai scăzute decât cele orale; o diferență aproximativă față de temperatura rectală este adesea menționată ca fiind în jur de 0,5 °C. Aceste valori trebuie înțelese ca ghiduri tipice și pot varia în funcție de metoda de măsurare și pacient.

Paloare

Paloare
Paloarea desemnează o reducere marcată a roșeții pielii sau a mucoaselor.
Locații tipice
Paloarea este deosebit de evidentă la suprafața pielii, în conjunctivele ochilor și pe mucoasa orală (de exemplu, buze, mucoasa bucală).
Semnificație clinică
Poate indica perfuzie cutanată redusă sau o concentrație scăzută a hemoglobinei și trebuie interpretată împreună cu alte constatări.

Petehii

Petehii
Petehiile sunt hemoragii foarte mici, punctiforme, în piele sau mucoase, care apar ca puncte roșii până la violacee care nu dispar la palpare.
Cauze și semnificație
Ele pot apărea în trombocitopenie, anumite tulburări de coagulare, afecțiuni septice sau după stres mecanic și necesită evaluare suplimentară în contextul altor constatări.

Splenomegalie sau hepatomegalie

Splenomegalie și hepatomegalie

La examenul fizic, un splină sau ficat mărit poate fi detectat prin palpare și percuție. Descoperirea unei măriri a organelor este un indiciu al unei boli sistemice și poate avea cauze variate, precum afecțiuni hematologice, inflamație cronică, procese infecțioase, hipertensiune portală sau, mai rar, implicare tumorală sau metastaze. Interpretarea constatării necesită context clinic și, dacă este cazul, investigații imagistice și teste de laborator.

Hemoleucogramă diferențială

Hemoleucograma diferențială arată procentual și în valori absolute distribuția leucocitară pe subtipuri (neutrofile, limfocite, monocite, eosinofile, bazofile). Se folosește pentru a detecta leucocitoza sau leucopenia și oferă indicii privind modificări infecțioase, inflamatorii sau hematologice. Evaluarea țintită a anemiei se realizează în principal prin numărul complet de sânge cu indicii eritrocitari și alți parametri specifici.

CRP

Proteina C reactivă (CRP)

CRP este o proteină de fază acută sintetizată predominant în ficat și crește în procese inflamatorii, infecții sau leziuni tisulare. Servește ca marker de laborator nespecific pentru evaluarea activității inflamatorii și pentru monitorizarea evoluției măsurilor terapeutice, dar nu este specifică pentru o anumită boală.

VSH

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)

VSH măsoară distanța pe care o parcurg hematiile într-un sânge anticoagulat în decurs de o oră. Este un indicator nespecific al proceselor inflamatorii sau sistemice și poate fi influențat de proteinele de fază acută, anemie sau alți factori. VSH este adesea utilizată complementar altor parametri de laborator la evaluarea inflamației.

LDH

LDH (lactat dehidrogenază)

Descriere succintă: LDH este o enzimă prezentă în multe țesuturi. În cazul leziunii celulare sau al morții celulare este eliberată în plasmă în cantități crescute.

Relevanță clinică: Valorile crescute ale LDH sunt un indiciu nespecific de distrugere tisulară, de exemplu în hemoliză, leziuni musculare, afectare hepatică sau cardiacă, precum și în anumite malignități. LDH, de unul singur, nu oferă localizarea organului și trebuie interpretată împreună cu alți parametri de laborator și contextul clinic.

Frottis sanguin

Frottis sanguin — Scop și principiu de bază

Descriere succintă: Un frottis sanguin este utilizat pentru a prezenta celulele sanguine pe o lamă de sticlă sub forma unui film subțire pentru a evalua microscopic forma, distribuția și anomaliile acestora.

Principiu: Se realizează o lamă de sânge care, după uscare, este colorată astfel încât diferitele tipuri celulare devin vizibile și distincte. Frottisul permite evaluarea morfologică a eritrocitelor, leucocitelor și trombocitelor și face parte din investigația anomaliilor hematologice.

Movicol

Grup: Laxativ osmotic (substanța activă: polietilenglicol / macrogol).

Mecanism de acțiune: Preparatul favorizează reținerea apei în lumenul intestinal, ceea ce înmoaie scaunul și crește volumul acestuia, facilitând astfel tranzitul intestinal.

Indicații: Utilizat pentru tratarea și reglarea constipației cronice și poate contribui la facilitarea defecației în cazurile de scaun tare.

Note și riscuri importante: Efecte adverse posibile includ simptome gastrointestinale precum balonare, crampe abdominale sau diaree. În prezența durerii abdominale accentuate, semnelor de obstrucție intestinală sau deshidratării semnificative, utilizarea trebuie reevaluată și consultată medical. Cereți sfat medical în cazul unor afecțiuni preexistente sau în caz de incertitudine privind interacțiunile.

Download PDF

Pacient/Pacientă

Salutare: Domnule/Doamnă Medic primar ………..,

Aș dori să vă prezint pacientul Heinz Möller.

Dată

12/06/2025

Vârstă78 ani

Greutate86 kg

Înălțime189 cm

Alergii (cuvinte cheie)

Alergie la căpșuni (exantem perilabial, prurit)
conjunctivită recurentă de aproximativ 10 ani, mai ales primăvara

Alcool/țigări/droguri (cuvinte cheie)

Fost fumător de 20 de ani (anterior 30 pachet-ani),

consum ocazional de alcool (seara 1 sticlă mică de vin spumant),

fără consum de droguri

Istoricul social (cuvinte cheie)

Pensionat de 25 de ani,

fost croitor,

necăsătorit,

locuiește într-un azil de bătrâni,

fără animale de companie

Antecedente familiale (cuvinte cheie)

Tată: carcinom laringian (decedat la 73 de ani),

Mamă: cauză a decesului necunoscută (decedată în copilăria pacientului),

Sora: accident vascular cerebral hemoragic, dependentă de scaun cu rotile, azil de bătrâni (parapareză/paraplegie)

Medicație (cuvinte cheie)

Ibuprofen 400 mg la nevoie,
Pantoprazol 20 mg la nevoie,
Picături oculare Hylo la nevoie,
Tablete de valerană la nevoie,
Simvastatină

Anamneză (propoziții complete)

Pacientul s-a prezentat la noi din cauza unei adenopatii cervicale drepte nedureroase, dure, imobilă, de dimensiunea aproximativă a unei monede de doi euro, prezentă de trei luni. Conform relatării sale, evoluția a fost lent progresivă și nu mai reușește să-și încheie corect gulerul cămășii.

Simptomele asociate au inclus simptome B cu febră până la 39 °C (axilar), sudorații nocturne și o pierdere în greutate de 3 kg în ultimele trei luni din cauza pierderii poftei de mâncare. În plus, pacientul a acuzat astenie și durere legată de consumul de alcool.

De asemenea, a relatat infecții respiratorii superioare recurente. (A negat modificări cutanate, durere în gât, modificări patologice în cavitatea orală, tuse, tendință la sângerare, paloare și adenopatii în alte regiuni ale corpului.)

A afirmat că nu a solicitat încă asistență medicală și a sosit neînsoțit.

Nu a călătorit în ultimele luni.
Conform spuselor sale, plângerile similare nu sunt cunoscute în rândul membrilor familiei.

Simptome autonome a prezentat doar insomnie din cauza hiperhidrozei nocturne.

La Antecedente personale patologice se cunoaște o hipercolesterolemie de opt ani (netratată din cauza suspiciunii posibile de rabdomioliză), o hernie de disc cu lombalgie cronică existentă tot de opt ani (tratată conservator).

În plus, pacientul a relatat o pielonefrită acută în urmă cu cinci ani care a fost tratată internat timp de trei zile și o căzătură cu pierdere de cunoștință în urmă cu patru ani care a necesitat supraveghere internă timp de două zile.

De asemenea, are în prezent un furuncul pe spate, subescapular drept, de aproximativ zece zile. A declarat că este programată o intervenție chirurgicală peste două zile și că și-a îngrijit zona afectată antiseptic cu săpun.

Diagnostic prezumtiv – Diagnostice diferențiale (propoziții complete)

Constelația unei adenopatii cervicale nedureroase, dure, imobile și a simptomelor B (febră, sudorații nocturne, scădere în greutate) sugerează clinic cel mai puternic limfom Hodgkin. Totuși, înainte de confirmarea histologică trebuie avute în vedere și limfoamele non-Hodgkin, precum și afecțiuni leucemice (de ex. CLL).

Diferențial, sunt posibile tuberculoza sau mononucleoza infecțioasă.

Conduită ulterioară – Terapie (propoziții complete)

Pentru investigații suplimentare s-au prescris hemoleucogramă diferențială, CRP, VSH, LDH, ALT, AST, gamma-glutamil transferază, electroliți, valori renale și lipide din sânge precum și frottis sanguin. În plus, se planifică excizia ganglionului limfatic și imagistică prin sonografie și CT de gât, torace și abdomen. Decizia finală privind terapia este de obicei luată de un comitet multidisciplinar oncologic.

Semnătură
Prenume Nume
Cu stimă

Front

1. Vârstă

2. Factori de risc

1. Distribuție bimodală pe vârste:

• primul vârf: 15–34 ani

• al doilea vârf: > 50 ani

2. Factorul suspect principal este virusul Epstein-Barr (EBV), dar dovada definitivă lipsește.

3. Plângerea principală

4. Caracteristicile ganglionilor limfatici

5. Locații tipice ale adenopatiilor
în boala Hodgkin

3. Nodul/ganglion la nivelul gâtului care se mărește de câteva luni

4. Dimensiune, localizare exactă, ferm, nedureros, imobil

5. cervical (zona gâtului), axilar (axilă), mediastinal (mediastin)

6. Simptome asociate

Consumul de alcool → durere indusă de alcool
Simptome B: scădere în greutate >10% din greutatea inițială în 6 luni, sudorații nocturne, febră persistentă
Prurit generalizat

Tuse sau stridor → din cauza compresiunii traheobronsice (mediastinal)

6. Simptome asociate

Hepatosplenomegalie

Durere osoasă → din cauza metastazelor

Implicarea măduvei osoase: anemie, pancitopenie (infecții frecvente sau prelungite, echimoze/sângerări spontane)

7. Examinare fizică

7. Inspecție: semne vitale, cașexie, paloare, urme de scărpinat (excoriații)

Hepatosplenomegalie

Disfonie: carcinom laringian sau pareză de nerv laringeu recurent

Dispnee: compresie/infiltrare a căilor respiratorii de către ganglionii mediastinali

Disfagie: compresie/infiltrare a esofagului de către ganglionii mediastinali sau carcinom esofagian

8. Examinarea ganglionilor limfatici

Pacient într-o poziție relaxată

Palpare cu vârfurile degetelor

Simțiți tumefacția → prindeți între degetul arătător și degetul mare

Evaluare: număr și localizare

Verificați: durere la palpare, mobilitate (mobil/fix), consistență (moale/ferm)

9. Diagnostice diferențiale

Tuberculoză: fără tuse productivă, fără istoric de călătorie sau expunere

EBV: amigdalită, adenopatii dureroase/moale

Sarcoidoză: frecvent adenopatie hilară

Alte tumori la nivelul gâtului: de ex., carcinom tiroidian, carcinom laringian

Gușă: nu se potrivește cu istoricul

Toxoplasmoză: de obicei adenopatie cervicală moale/nedureroasă, contact cu pisici/carne crudă

10. Investigații de laborator

Hemoleucogramă diferențială: anemie, leucopenie/leucocitoză, limfopenie, trombocitopenie

Frottis sanguin: limfocite atipice

Biopsia ganglionului limfatic (etalon de aur): oferă țesut suficient pentru examinare histopatologică, detecția celulelor Reed–Sternberg (decisivă pentru diferențierea între limfomul Hodgkin și limfoamele non-Hodgkin)
Limfomul Hodgkin = limfom de celule B

12. Limfadenectomie

procedură chirurgicală

îndepărtarea completă a ganglionului limfatic afectat sub anestezie generală

Procedură: dezinfectare → incizie cutanată → îndepărtarea ganglionului limfatic + inspectarea țesuturilor înconjurătoare → închiderea plăgii

Şedere în spital: câteva ore până la câteva zile pentru observație

12. Limfadenectomie

Pregătire:

post de 6 h (fără alimente)

nici băuturi cu 2 h înainte

Rezultat: după 3–5 zile lucrătoare

Riscuri: durere, hematoame, rareori infecţii

13. proceduri suplimentare

Puncție medulară: importantă pentru stadializare

Ultrasonografie: detectarea hepatosplenomegaliei

Tomografie computerizată (CT) torace, abdomen și pelvis: stadializare precisă

Tomografie prin emisie de pozitroni (PET): importantă pentru stadializare și monitorizarea tratamentului

14. Prognostic

Rate de vindecare:

Stadiu incipient: 85–90 %

Stadiul III/IV: aprox. 75 % (cu terapie inițială adecvată)

Factori prognostici nefavorabili:

Prezența simptomelor B, vârstă înaintată, stadiu avansat al bolii

15. Acum imaginați-vă: Cum ați prezenta tipic un pacient cu limfom Hodgkin?
I

Pacientul s-a prezentat la noi cu o adenopatie cervicală dreaptă indolentă, de aproximativ dimensiunea unei monede de doi euro, dură, nemobilă, prezentă de trei luni. Conform relatării lui, evoluția a fost lent progresivă și nu mai reușește să-și încheie corect gulerul camasii.

15. Acum imaginați-vă: Cum ați prezenta tipic un pacient cu limfom Hodgkin?
II

Simptome asociate au inclus un complex de simptome B cu febră până la 39 °C (axilar), hiperhidroză nocturnă și o scădere în greutate de 3 kg în ultimele trei luni din cauza pierderii apetitului. Pacientul se plângea, de asemenea, de astenie și de durere indusă de alcool.

1. tumefacția ganglionilor limfatici

2. axila

3. axila

4. cavitatea toracică

5. mâncărimea

6. șuieratul la respirație

7. tumora secundară

8. mărirea ficatului și a splinei

1. adenopatia

2. cervicală

3. axilară

4. mediastinală

5. pruritul

6. stridorul

7. metastaza

8. hepatosplenomegalia

9. anemia

10. cașexia

11. cancerul laringian

12. stadializarea

13. transpirația excesivă

14. pierderea apetitului

15. slăbiciunea

16. indolent

9. anemia

10. cașexia

11. carcinomul laringian

12. stadializarea

13. hiperhidroza

14. inapetență

15. astenia

16. nedureroasă

Download flashcards as PDF

To run an AI simulation, download the PDF with the prompt, then upload it to an AI application such as ChatGPT.

PDF without prompt

PDF with prompt

Search transcript…

Page 1 · 1–20 / 86

DOCTOR: Bună,
Numele meu este Doctor Weiß.
Sunt medic secundar pe secție astăzi.
Aș dori să iau o anamneză medicală de la dumneavoastră.
Dacă nu ați înțeles ceva sau aveți întrebări, vă rog să-mi spuneți.
Mai întâi am nevoie de câteva informații personale, apoi putem continua.
Cum vă cheamă?

PACIENT: Numele meu este Heinz Möller.

DOCTOR: Bine, mulțumesc. În primul rând aș dori să aflu dacă considerați durerea sau simptomele suportabile.

PACIENT: Per ansamblu mă descurc destul de bine cu ele.

DOCTOR: Câți ani aveți, domnule Möller?

PACIENT: Am șaptezeci și opt de ani.

DOCTOR: Când v-ați născut exact?

PACIENT: Am avut ziua cu o zi înainte de ieri.

DOCTOR: Oh, la mulți ani întârziat – deci v-ați născut pe 15 august 1947, corect?

PACIENT: Așa este, doctore.

DOCTOR: Cât de înalt sunteți?

PACIENT: Am unu virgulă optzeci și nouă metri.

DOCTOR: Cât cântăriți?

PACIENT: Cântăresc în jur de optzeci și șase de kilograme.

DOCTOR: Cum se numește medicul dumneavoastră de familie?

PACIENT: Medic meu de familie este Doctor Karla Scholz.

DOCTOR: Ce v-a adus la noi astăzi?

PACIENT: Păi… a început așa.
Mai întâi am simțit o umflătură la gât.

MEDIC: Aha, de când ați observat umflătura?

PACIENT: Am simțit-o prima dată cam acum trei luni.

MEDIC: A început brusc sau mai degrabă insidios?

PACIENT: Mai încet – nu a apărut peste noapte, ci a devenit observabilă treptat.

MEDIC: Cum s-a schimbat dimensiunea umflăturii în timp?

PACIENT: A continuat să se mărească.
La început abia mă deranja, dar acum nu-mi mai pot închide corect gulerul cămășii – și nu mai pot purta cravată.

MEDIC: Cât de mare este umflătura, aproximativ?

PACIENT: Aproximativ de mărimea unei monede de două euro, aș spune.

MEDIC: Unde exact pe gât este localizată?

PACIENT: Pe dreapta, puțin sub ureche, spre claviculă.

MEDIC: Umflătura doare când apăsați pe ea?

PACIENT: Nu, deloc.
Este complet nedureroasă.

MEDIC: Cum ați descrie consistența?
Este mai degrabă moale sau tare?

PACIENT: Umflătura se simte tare.

MEDIC: Se poate mișca umflătura sau este fixă?

PACIENT: Este destul de fermă, nu se mișcă prea mult când apăs pe ea.

MEDIC: A mai fost ceva?

PACIENT: Da, am transpirat noaptea mai des – foarte mult, până a trebuit să-mi schimb hainele.
Și ori de câte ori beau alcool, mă dor ganglionii din gât.

MEDIC: Înțeleg. Ați observat vreo modificare a pielii la locul afectat?

PACIENT: Nu, pielea arată complet normal acolo.

MEDIC: Ați observat vreun lichid sau secreție acolo?

PACIENT: Nu, nu a ieșit nimic.

MEDIC: Ați slăbit recent?

PACIENT: Am slăbit puțin, deși mănânc normal. Toți mă întreabă dacă sunt la dietă.

Page 2 · 21–40 / 86

MEDIC: Ați avut febră?

PACIENT: Da, din când în când, în jur de 39 de grade, și adesea mi-era foarte frig din cauza ei.

MEDIC: Și cum ați măsurat febra — la subraț sau în gură?

PACIENT: La subraț.

MEDIC: Știți cât în greutate ați pierdut — și în cât timp?

PACIENT: Da, cam trei kilograme în ultimele 3 luni — pur și simplu așa, fără să mănânc mai puțin sau să încerc să slăbesc.

MEDIC: Ați avut durere în gât recent

PACIENT: Nu, deloc.

MEDIC: Și a avut cineva din jurul dumneavoastră simptome similare?

PACIENT: Nu, nu știu de așa ceva. Totuși, locuiesc într-un azil — și știți cum e acolo.

MEDIC: Ați călătorit recent, poate în străinătate?

PACIENT: Nu, nimic — am fost aici tot timpul.

MEDIC: Ați observat umflături sau ganglioni măriți și în alte părți ale corpului?
De exemplu în axile sau pe torace?

PACIENT: Nu, tatăl meu a avut cancer și cumva mi-e teamă că ar putea fi la fel pentru mine. De aceea nu mi-am palpat corespunzător abdomenul. Am procedat corect?

MEDIC: Hmmm, înțeleg că sunteți îngrijorat — mai ales dacă a existat cancer în familie.
Dar dacă este cu adevărat ceva grav putem spune doar după ce vom face examinările necesare.
Pot fi multe cauze pentru ganglioni măriți, și nu este întotdeauna ceva rău.
Important acum este să clarificăm temeinic — atunci vom ști mai mult și nu va trebui să rămâneți în incertitudine.
Ce boală a avut tatăl dumneavoastră?

PACIENT: Tatăl meu a murit la vârsta de 73 de ani din cauza unui cancer laringian.
A avut o răgușeală persistentă mult timp.
Din păcate, boala a fost diagnosticată abia într-un stadiu tardiv.

MEDIC: Condoleanțe sincere.
Ați avut probleme dentare, infecții sau dureri în zona gurii recent?

PACIENT: Nu, nimic special.
Totul e cam ca întotdeauna.

MEDIC: Ați încercat ceva pentru asta?

PACIENT: Am încercat ceai din plante, dar din păcate nu a ajutat.

MEDIC: Ați consultat vreun medic până acum?

PACIENT: Nu, nu am fost încă la medic, pentru că la început am crezut că e doar o gripă temporară.

MEDIC: Ați observat vreo anomalie sau depunere în cavitatea bucală?

PACIENT: Nu, nu s-a observat nimic.

DOCTOR: Ați observat dificultăți la înghițire?

PACIENT: Nu, deloc.
Nu am probleme la înghițire.

DOCTOR: Aveți tuse, amețeli sau palpitații?

PACIENT: Nimic.

DOCTOR: Ați observat schimbări ale vocii?

PACIENT: Nu în momentul de față, dar obișnuiam să fiu răgușit des. De aceea am mers la medic. După investigații a spus că se datorează fumatului. Așa că m-am lăsat — și de atunci s-a îmbunătățit mult.

DOCTOR: Foarte bine!! Când exact v-ați lăsat?

PACIENT: Cu aproximativ 20 de ani în urmă.

DOCTOR: Câte țigări fumați pe zi înainte — și pentru cât timp?

PACIENT: Obișnuiam să fumez cam 20 de țigări pe zi, și asta aproape 30 de ani.

DOCTOR: Vă simțiți adesea obosit sau slăbit, chiar și când dormiți suficient?

PACIENT: Da, cumva îmi lipsește forța. Obișnuiam să am mai multă rezistență, dar acum sunt constant obosit.

DOCTOR: Ați observat piele palidă?

PACIENT: De fapt nu.

DOCTOR: Ați fost bolnav mai des decât de obicei în ultima vreme — de exemplu cu răceli, tuse sau febră?

PACIENT: Da, am impresia că mă îmbolnăvesc mai des.

DOCTOR: Ce anume înțelegeți prin „mai des”?
Puteți descrie puțin mai precis?

PACIENT: Obișnuiam să fac o răceală poate o dată pe an, dar în ultimele trei luni am avut deja două-trei infecții cu febră și tuse.

Page 3 · 41–60 / 86

DOCTOR: Aveți impresia că infecțiile durează mai mult pentru dvs. decât înainte?

PACIENT: Hm… nu am idee, nu pot spune exact.

DOCTOR: Sângerați ușor — de exemplu când vă spălați pe dinți sau din nas?

PACIENT: Nu am observat asta.

DOCTOR: Vă apar vânătăi mai des fără să știți de unde vin?

PACIENT: Nu, nu am observat.

DOCTOR: Ați observat că vi se face mai frig, că pielea a devenit mai uscată sau mai subțire, sau că pierdeți păr?

PACIENT: Nu, nu am observat asta.

DOCTOR: Aveți greață?

PACIENT: Nu.

DOCTOR: Ați vomitat?

PACIENT: Până acum nu am vomitat nimic.

DOCTOR: Cum ați ajuns la spital?

PACIENT: Am venit la spital cu autobuzul.

DOCTOR: Sunteți însoțit?

PACIENT: Am venit singur.

DOCTOR: Cum vă e pofta de mâncare?

PACIENT: Foarte redusă.

DOCTOR: Care este regimul dvs. alimentar?
Vegan, vegetarian sau omnivor?

PACIENT: Mănânc normal și mănânc de toate.

DOCTOR: Aveți probleme cu adormitul sau cu menținerea somnului?

PACIENT: De fapt am probleme doar cu menținerea somnului. După cum am spus: uneori mă trezesc brusc noaptea pentru că transpir abundent – se întâmplă o dată sau de două ori pe noapte. Atunci chiar trebuie să-mi schimb hainele.

DOCTOR: Sună deranjant. Ați făcut ceva în legătură cu asta?

PACIENT: Uneori dorm fără plapumă, dar tot se întâmplă.

DOCTOR: Aveți probleme la urinare sau la tranzitul intestinal?

PACIENT: Totul normal – nimic remarcabil acolo.

DOCTOR: Cum faceți față stresului?

PACIENT: Dacă e cazul iau dragee cu valeriană.

DOCTOR: Sunteți diagnosticat cu afecțiuni cronice precum tensiune arterială crescută, diabet sau valori crescute ale lipidelor din sânge?

PACIENT: Am avut valori crescute ale lipidelor din sânge de 8 ani.

MEDIC: Cum s-a pus diagnosticul?

PACIENT: În timpul unei examinări preventive la medicul meu de familie.

MEDIC: Întâmplător știți care au fost ultimele dvs. valori din sânge?

PACIENT: Nu, din păcate nu.
Dar vă pot da datele de contact ale medicului meu de familie.

MEDIC: Perfect. Ce ați luat pentru asta?
Și în ce dozaj?

PACIENT: La început am luat atorvastatin 40 miligrame seara, dar după câteva zile am avut dureri musculare severe – așa că l-am întrerupt imediat.

MEDIC: Asta ar fi trebuit investigat mai atent la momentul respectiv.
Ar fi putut fi un efect advers – numim asta rabdomioliză.
Înseamnă că celulele musculare se descompun și eliberează anumite substanțe.
Totuși, din punctul meu de vedere, oprirea a fost decizia corectă.
Totuși, lipidele crescute din sânge pot duce la probleme precum bolile cardiace. Prin urmare ar trebui să luăm în considerare alternative.
Ați observat și altceva?

PACIENT: Da, am un chist/abcès de aproximativ zece zile.

MEDIC: Unde anume este localizat?

PACIENT: Pe spate, puțin sub omoplatul drept.
E roșu, dureros și se simte tare.
Am o programare la un chirurg peste două zile.
Până atunci curăt și dezinfectez zona cu săpun solid (săpun de casă).
Am avut și dureri lombare de opt ani, mai ales la suprasolicitare.

Page 4 · 61–80 / 86

MEDIC: Cum s-a întâmplat asta?

PACIENT: Cred că declanșatorul atunci a fost că am ridicat ceva greu, o ladă cu țesături de aproximativ 20 de kilograme. De asemenea, la muncă adesea nu aveam o postură corectă. Specialistul m-a băgat într-un astfel de tub și apoi mi-a spus că e vorba de o hernie de disc.
Mi-a spus să evit mișcările solicitante cât mai mult posibil. Dacă e nevoie, iau uneori ibuprofen, 400 miligrame.

MEDIC: Oh, ce înțelegeți prin examen într-un tub?
A fost un CT sau un RMN?

PACIENT: Oh, cred că a fost un RMN.
Da, am stat într-un tub astfel.
A durat cam 30 de minute și au fost niște zgomote destul de puternice.

MEDIC: Aveți și alte boli?

PACIENT: Da, de vreo zece ani fac conjunctivită primăvara – cu ochi roșii și apoși.

MEDIC: Ce faceți în legătură cu asta?

PACIENT: Folosesc picături pentru ochi.

MEDIC: Știți cum se numesc?

PACIENT: Cred că se numesc “Hylo” – nu știu mai mult.

MEDIC: Poate aveți astm sau eczemă cu piele solzoasă?

PACIENT: Nu, nu am așa ceva.

MEDIC: Ați fost vreodată spitalizat pentru tratament?

PACIENT: Da, acum cinci ani am fost tratat în spital pentru o infecție a bazinetului renal. Am stat acolo trei zile. De fapt voiam să mă întorc la căminul de bătrâni și să primesc tratament acasă, dar medicul de urgență a spus că trebuie să rămân.

PACIENT: Acum patru ani am căzut pe scări în căminul de bătrâni pentru că m-am împiedicat de un cablu gros. Atunci erau lucrări de renovare.

PACIENT: După aceea am avut pierderi de memorie și dureri de cap. S-au efectuat examinări suplimentare, dar nu s-a găsit nimic notabil. Am stat în spital două zile. De fapt a fost doar o comoție cerebrală.

MEDIC: Încă vă amintiți de ce ați căzut atunci?

PACIENT: Da, m-am împiedicat de un cablu gros din cauza lucrărilor de renovare din căminul de bătrâni și, dintr-odată, am căzut la pământ.

MEDIC: Ați suferit vreodată vreo intervenție chirurgicală?

PACIENT: Sper că nu până acum.

MEDIC: Luați vreun alt medicament?

PACIENT: Da, ocazional pantoprazol – 20 miligrame, pentru protecție gastrică.

MEDIC: Aveți rețetă pentru medicamentele dvs.?

PACIENT: Da, am.

MEDIC: Sunteți complet vaccinat, adică ați primit toate vaccinările încă din copilărie?

PACIENT: Da, sunt complet vaccinat.

MEDIC: Aveți alergii cunoscute – de exemplu la alimente, medicamente, animale sau alte substanțe?

PACIENT: Da, am alergie la căpșuni.

MEDIC: Cum se manifestă alergia?

PACIENT: Fac o erupție în jurul gurii și mă mănâncă destul de tare.

MEDIC: Ce faceți în legătură cu asta?

PACIENT: Pur și simplu evit.”,

MEDIC: Cât de des și ce fel de alcool consumați?

PACIENT: Seara, uneori beau o sticluță mică de Piccolo – adică 0,2 litri vin spumant. Cam de trei ori pe săptămână.

MEDIC: Ți s-a întâmplat vreodată să ai simptome de intoxicație din cauza consumului excesiv de alcool?

PACIENT: Absolut deloc.

MEDIC: Pot să întreb dacă ați consumat vreodată droguri?

PACIENT: Niciodată.

MEDIC: Care a fost profesia dumneavoastră?

PACIENT: Am fost croitor. Mai ales coseam costume și cămăși, uneori și rochii și paltoane.

MEDIC: Când v-ați pensionat?

PACIENT: Acum douăzeci și cinci de ani.