Salutare
Bună ziua, stimatule Profesor Doctor …,
Aș dori acum să vă prezint pacientul Thomas Münter.
Are 45 de ani, înălțime de un metru şaizeci și șapte și cântărește aproximativ 68 kg. Indicele de masă corporală (BMI) este aproximativ 22,4 kg/m² și se încadrează astfel în intervalul normal.
Anamneza actuală
Pacientul s-a prezentat din cauza unui abcese în regiunea antecubitală stângă, secundar consumului intravenos de droguri.
Abcesul este prezent de aproximativ o săptămână și s-a agravat progresiv; are aproximativ dimensiunea unei nuci.
S-au instalat acum simptome constitutionale asociate, incluzând astenie, cefalee, mialgii, febra precum și transpirații nocturne.
Febra este intermitentă.
În plus există un tuseuscă, care apare în principal în decubit și la efort fizic.
Simptomele cardiace includ palpitații de efort palpitații și dispnee .
Pacientul a raportat că a trebuit să se oprească după ce a urcat aproximativ una și jumătate scări și a avut nevoie de unu-două minute pentru a-și regla respirația până s-a liniștit.
Din punct de vedere gastro-intestinal există pierderea poftei de mâncare și greață.
Pe unghiile ambelor mâini au fost observate hemoragii în fir de ață.
Au fost negate următoarele simptome:
noduli Osler, leziuni Janeway, pierdere a conștienței, durere toracică sau senzație de constricție, edem, durere abdominală, vărsături, durere lombară, hematurie, adenopatie precum și implicare articulară.
Nu există semne de splenomegalie.
. faringită.
. intravenos heroină de aproximativ trei ani. Administrarea este de obicei o dată sau de două ori pe zi, cu o cantitate totală de aproximativ 1 g pe zi. Nu s-au folosit ace sterile; de regulă folosește apă fiartă și pulbere de vitamina C pentru a dizolva substanța.
Anamneza autonomică
La nivel autonom există pierderea poftei de mâncare, constipație și insomnie manifestată prin dificultăți de menținere a somnului din cauza transpirațiilor nocturne.
Dacă este nevoie, pacientul ia și tablete cu valeriană pentru stres.
Afecțiuni preexistente
Afecțiunile preexistente cunoscute sunt următoarele:
În urmă cu aproximativ un an, în cursul unei internări, a fost diagnosticată o hepatită B. Până în prezent nu a fost administrat un tratament antiviral specific.
În urmă cu aproximativ opt ani pacientul a suferit o fractură la piciorul stâng după un accident auto, care a fost tratată conservator cu imobilizare în gips pentru aproximativ șase săptămâni. Pacientul a fost internat în total aproximativ cinci zile.
Concomitent a existat o contuzie cerebrală cu amețeli tranzitorii și pierdere a conștienței.
În ansamblu leziunea s-a vindecat fără complicații; totuși, apar ocazional dureri o dată sau de două ori pe lună.
Intervenții chirurgicale anterioare
În urmă cu aproximativ un an pacientul a fost internat aproximativ zece zile din cauza unei fracturi la brațul drept și a unei fracturi a celei de-a cincea coaste drepte.
Brațul drept a fost tratat chirurgical prin osteosinteză cu placă și șuruburi.
În urmă cu aproximativ șase luni materialul de osteosinteză a fost îndepărtat. De atunci pacientul este fără simptome.
Notă: Când o afirmație poate fi confirmată obiectiv printr-un examen medical — de exemplu prin cicatrici vizibile — indicativul este potrivit. (Nu se efectuează examinare fizică în timpul examenului de limbaj specializat.)
Ginecologie
————–
Medicație
Prescripția sa cuprinde următoarele:
Voltaren 50 mg
tablete cu valeriană
————
Pacientul a raportat că a primit o singură vaccinare împotriva COVID-19.
Notă: Când o afirmație poate fi confirmată obiectiv prin observația unui medic — de exemplu pe baza unei rețete — indicativul este potrivit.
Alergii
Pacientul are o alergie cunoscută la amoxicilină, manifestată prin urticarie și dispnee. A fost prescris pentru o pneumonie; ulterior a primit azitromicină.
Noxae
Pacientul fumează de aproximativ 15 ani și fumează cam un pachet de țigări pe zi, corespunzător aproximativ 15 pachet-ani.
. articulație.
Anamneza socială
Pacientul este divorțat de aproximativ cinci ani, nu are copii și este șomer de aproximativ trei ani. Anterior a lucrat ca muncitor în construcții De asemenea, nu are asigurare de sănătate completă.
Anamneza familială
Mama pacientului a murit la vârsta de 52 de ani din cauza unui carcinom mamar.
Nu există informații despre boli ale tatălui deoarece nu există contact.
Are un câine.
Diagnostice suspectate și diferențiale
După părerea mea, datele din anamneză sugerează cel mai puternic o endocardită. Consumului intravenos de heroină, precum și evoluția clinică cu simptome multisistemice se potrivesc cu acest tablou clinic.
La o pericardită te-ai aștepta de obicei la durere toracică acută, dependentă de respirație, care se ameliorează când pacientul stă aplecat înainte.
La o miocardită vedem frecvent dispnee la efort, palpitații, disconfort toracic și tulburări de ritm.
Febra reumatică apare de obicei după o infecție netratată cu streptococi β-hemolitici din grupul A, de regulă la 1–3 săptămâni după tonsilofaringită. Te-ai aștepta la poliartrită migratorie, cardită, coree minoră sau manifestări cutanate.
O tuberculoză este mai puțin probabilă în acest caz deoarece nu au fost descrise până acum tuse cronică, hemoptizie, pierdere în greutate relevantă sau semne focale pulmonare. În plus, contextul clinic general cu consum intravenos de droguri și un curs subacut se potrivește mai bine cu o endocardită infecțioasă decât cu tuberculoza.
Investigații diagnostice
La suspiciunea de endocardită infecțioasă este necesară internarea deoarece confirmarea diagnostică promptă prin multiple hemoculturi și examene ecocardiografice este necesară și complicații potențial letale precum embolii septice, distrucția valvulară, insuficiența cardiacă sau aritmii trebuie recunoscute și tratate precoce. În plus, este necesară antibioterapia intravenoasă cu monitorizare clinică și de laborator atentă.
examinare fizică
În urma istoricului medical, trebuie efectuată o examinare fizică amănunțită. Aceasta începe cu înregistrarea semnelor vitale, inclusiv frecvența cardiacă, tensiunea arterială, frecvența respiratorie, saturația oxigenului și temperatura. Ulterior se efectuează un examen clinic focalizat.
Pielea și unghiile trebuie examinate cu atenție pentru semne nespecifice de embolizare, cum ar fi petesiile, nodulii Osler, leziunile Janeway și hemoragiile subunghiale. Petesiile se găsesc adesea pe conjunctive, palat și extremități; nodulii Osler sunt dureroși pe plăcuțele degetelor mâinii și picioarelor, leziunile Janeway sunt nedureroase pe palme și tălpi, iar hemoragiile subunghiale sunt hemoragii liniare în patul unghial.
Apoi se efectuează percuția, în special pentru a exclude sau detecta splenomegalia.
În final se efectuează auscultația cu o examinare cardiacă atentă pentru detectarea suflurilor sistolice sau diastolice, în special a celor apărute recent, precum și semnelor de insuficiență cardiacă; de asemenea, se auscultă plămânii.
Trebuie efectuat un examen neurologic amănunțit pentru a detecta deficitele neurologice focale și, în același timp, pentru a documenta un examen de referință pentru evoluția ulterioară în spital; acesta include evaluarea nivelului de conștiență, nervilor cranieni, funcției motorii, sensibilității, coordonării, reflexelor și mersului. În plus, trebuie efectuat un examen fundoscopic pentru detectarea petelor Roth.
Investigații de laborator
Investigațiile de laborator pentru suspiciunea de endocardită infecțioasă includ hemoleucogramă completă, markeri inflamatori (CRP, VSH), parametri de retenție renală (creatinină, uree), enzime hepatice, electroliți și analiză de urină pentru detectarea proteinuriei sau hematuriei.
Pentru clarificarea infecțiilor virale se comandă teste serologice: pentru hepatita B determinarea antigenului HBs, anti-HBs și anti-HBc (dacă este necesar HBV-DNA), pentru hepatita C anticorpul anti-HCV cu eventuală determinare ulterioară a HCV-RNA și pentru HIV un test combinat antigen/anticorp HIV (dacă este necesar cu test confirmator).
Standardul de aur pentru diagnosticul endocarditei infecțioase este detectarea patogenului dintr-o valvă cardiacă, ceea ce de obicei nu este posibil în practica curentă, astfel că diagnosticul se pune clinic.
Hemocultură
Cel puțin trei seturi de hemoculturi ar trebui prelevate din locuri de puncție diferite, ideal (deși acest lucru nu este întotdeauna fezabil la pacienții critic de bolnavi) la intervale de aproximativ o oră.
La majoritatea pacienților cu endocardită infecțioasă care nu au primit anterior terapie antibiotică, toate hemoculturile sunt pozitive deoarece bacteriemia în endocardită este continuă.
O hemocultură este un test de laborator folosit pentru a detecta bacterii sau fungi în sânge pentru a identifica cauza unei infecții sanguine. În condiții strict sterile, se recoltează sânge dintr-o venă și se introduce în flacoane speciale de cultură aerobe și anaerobe. De obicei se recoltează mai multe hemoculturi din locuri de puncție diferite, de preferință înainte de începerea terapiei antibiotice. Pentru aceasta sunt necesare flacoane sterile pentru hemocultură (aerobe și anaerobe), ace sterile sau un sistem de recoltare, dezinfectant pentru piele și membrane, mănuși sterile precum și materiale adecvate pentru etichetare și transport.
Electrocardiogрама
Electrocardiograma (ECG) trebuie examinată cu atenție pentru semne de tulburări de conducere atrioventriculare, în special prelungirea intervalului PR, deoarece aceasta poate indica un abces al inelului aortic sau un infarct miocardic.
Un electrocardiogramă (ECG) este un test neinvaziv pentru înregistrarea activității electrice a inimii. Se efectuează prin aplicarea mai multor electrozi pe piept, brațe și picioare ale pacientului; aceștia măsoară semnalele electrice în timpul activității cardiace și le afișează ca trasări pe un monitor sau pe o imprimantă.
Diagnosticul anatomic
Ecocardiografie
Ecocardiografia este o tehnică de imagistică pentru evaluarea structurii și funcției cardiace, a mișcării pereților și a mișcărilor valvelor cardiace prin utilizarea ultrasunetelor. Pentru ecocardiografia transtoracică (ETT) nu este necesară o pregătire specială. Pacientul stă de obicei în decubit lateral stâng în timp ce transductorul este plasat pe peretele toracic pentru a afișa diverse planuri cardiace. Printre altele, se poate măsura fracția de ejecție (FE), un parametru important pentru evaluarea funcției de pompare a ventriculului stâng.
Un ecocardiogramă, numită și ecografie cardiacă, va arăta dacă pacientul are fie o fracție de ejecție redusă (mai mică de 40%), o fracție de ejecție moderat redusă (între 40 și 50%) sau o fracție de ejecție păstrată.
(Pentru ecocardiografia transesofagiană (ETO) pacientul trebuie să fie în post aproximativ șase ore. Înainte de examen se oferă informații și se administrează sedare dacă este necesar. În timpul ETO un sondă cu ultrasunete este introdusă prin esofag pentru a obține imagini detaliate ale inimii, în special ale valvelor cardiace și ale atriilor.)
Radiografie
O radiografie toracică este un test imagistic care folosește raze X pentru a reprezenta inima, plămânii, coastele și mediastinul.
Examinarea se efectuează de obicei în picioare în două planuri (PA și lateral); pacientul își ține respirația pentru scurt timp în timpul realizării imaginii. Este rapidă, nedureroasă și durează doar câteva secunde.
Posibile constatări:
• Embole septice pulmonare, în special în endocardita pe partea dreaptă (consum i.v. de droguri): multiple infiltrate periferice, posibil cavitații
• Semne de insuficiență cardiacă: congestie pulmonară, edem interstițial sau alveolar
• Eforturi pleurale
Ecografie abdominală
Ecografia abdominală este un examen cu ultrasunete al abdomenului care înfățișează organe precum ficatul, splina, rinichii, vezica biliară și lichid liber.
Examinarea se efectuează în poziție de decubit dorsal; un transductor este aplicat pe pielea abdominală cu gel de contact și mișcat peste abdomen. Este nedureroasă, fără radiații și durează de obicei câteva minute.
Posibile constatări sonografice:
• Splenomegalie, în special în curs subacut
• Infarcte splenice sau abcese splenice datorate embolilor septici
• Hepatomegalie în insuficiența cardiacă dreaptă
Tratament
Tratamentul antibiotic țintit al endocarditei infecțioase se bazează pe testele de sensibilitate ale patogenului identificat.
Până la obținerea rezultatelor culturilor definitive, terapia empirică nu este necesară pentru toți pacienții cu suspiciune de endocardită, ci în principal pentru pacienții cu risc crescut, de exemplu la purtătorii de valve cardiace protetice.
regimuri empirice cu spectru larg
• Nafcilină (sau Oxacilină) + Penicilină + Gentamicină
• Vancomicină + Gentamicină
→ în caz de alergie imediată la penicilină sau risc MRSA
Consulturi
• Consult cardiologie
• Consult infecțioase
• Consult chirurgie cardiacă
Criteriile Duke
|
Criteriile Duke pentru endocardita infecțioasă |
|
|
Categorie |
Criterii |
|
Criterii majore |
Hemoculturi pozitive cu agenți patogeni tipici (Staphylococcus aureus, streptococi, enterococi) din ≥2 culturi separate sau bacteriemie persistentă Implicare endocardică la ecocardiografie (vegetatii, abces, dehiscență parțială nou apărută a protezei) sau insuficiență valvulară apărută recent |
|
Criterii minore |
Predispoziție (de ex., consum de droguri IV, defect valvular, valvă protetică) Febră ≥ 38 °C Fenomene vasculare (emboli arteriale, leziuni Janeway, hemoragii în splinter) Fenome imunologice (noduli Osler, pete Roth, glomerulonefrită) Găsire microbiologică care nu îndeplinește un criteriu major |
|
Diagnostic |
Definitiv Endocardită: 2 majore sau 1 major + 3 minore sau 5 minore Endocardită posibilă: 1 major + 1 minor sau 3 minore |
Complicații:
Complicațiile endocarditei infecțioase includ afectarea directă a valvelor cu consecința insuficienței sau stenozei valvulare, precum și extinderea local invazivă precum abcese paravalvulare, fistule sau tulburări de conducere. În plus, pot apărea complicații embolice, de exemplu embolii cerebrale sau periferice și embolii pulmonare septice. Infecțiile metastatice rezultate din bacteremie includ, printre altele, spondilodiscită, osteomielită, abcese splenice sau artrită septică. Pot apărea și fenomene mediate imunologic precum glomerulonefrita, nodulii Osler sau petele Roth.
Epidemiologie
Majoritatea endocarditelor infecțioase dobândite în comunitate pe valve native sunt cauzate de stafilococi, streptococi sau enterococi, care fac parte din flora normală a pielii, orofaringelui și a tractului urogenital și gastrointestinal și pătrund regulat în sânge.
La pacienții fără consum de droguri intravenos sau contact medical anterior, streptococii sunt cei mai frecvenți agenți patogeni, în timp ce când acești factori de risc sunt prezenți, predominant Staphylococcus aureus este detectat.
Dintre streptococi, în special streptococii viridans din orofaringe sunt principalele cauze ale endocarditei pe valve native.
Streptococii de grup B, ca membri β-hemolitici ai florei oro- și urogenitale, apar mai frecvent la pacienții cu ciroză hepatică, diabet zaharat și la utilizatorii de droguri intravenoase.
Endocardita fungică este rară, dificilă din punct de vedere diagnostic și terapeutic, și apare în principal la consumul IV de droguri, după intervenții pe valve sau în prezența cateterelor intravasculare pe termen lung; agenții patogeni cei mai frecvenți sunt Candida și Aspergillus.
Factori de risc pentru endocardita infecțioasă
• Consum de droguri intravenos
• Boală valvulară cardiacă preexistentă (de ex., defecte valvulare, valvă aortică bicuspidă)
• Proteză valvulară sau material străin pe inimă
• Endocardită anterioară
• Dispozitive intracardiace (de ex., pacemaker, ICD)
• Catetere intravasculare pe termen lung
• Proceduri medicale frecvente sau spitalizare recentă
• Imunosupresie (de ex., HIV, terapie cu steroizi, chimioterapie)
• Boli cronice (de ex., diabet zaharat, ciroză hepatică)
• Igienă orală deficitară / infecții dentare
Extra
Nume:
Gudrun Munte,
Detalii:
Oxy/ Morphine
Persoană fără adăpost
Durere în regiunea inghinală stângă (abces/ flebită)
Administrare paracetamol: fără efect
Anamneză:
Hepatită C de 10 ani, netratată
Multiple drenaje de abcese pe ambele brațe din cauza injecțiilor; cel mai recent acum aproximativ doi ani.
Osteosinteză pentru fractură radius stâng acum aproximativ trei ani.
Administrare zilnică de metadonă ca parte a unui program de substituție de …………. luni.
Se planifică biopsie hepatică.
Întrebări
1. Ce am și ce este acesta?
Cel mai probabil aveți o inflamație a căptușelii interne a inimii, numită endocardită. Bacteriile s-au atașat de o valvă cardiacă sau de peretele interior al inimii și provoacă acolo o infecție.
2. De ce am făcut asta?
Boala apare când bacteriile pătrund în fluxul sanguin și se fixează pe inimă. Acest lucru se poate întâmpla în urma unor infecții, prin injecții sau în prezența factorilor de risc existenți. În cazul dumneavoastră, consumul de droguri intravenos și infecțiile anterioare favorizează apariția acestei boli.
3. Trebuie să rămân în spital?
Da, tratamentul intern este necesar pentru că trebuie să monitorizăm îndeaproape infecția, să o tratăm specific și să detectăm devreme posibilele complicații. Terapia este în general cu antibiotice intravenoase timp de câteva săptămâni.
4. Ce este sepsisul? Ce simptome apar la sepsis?
Sepsisul este un răspuns al organismului care pune viața în pericol la o infecție, având ca rezultat disfuncție de organ.
Simptomele tipice sunt febra sau temperatura scăzută, frisoanele, tahicardia, respirația rapidă, tensiunea arterială scăzută, modificări ale conștienței, scăderea diurezei și o stare generală de rău.
5. Cum se tratează sepsisul?
Tratamentul este imediat și intern, de obicei în unitatea de terapie intensivă, și include administrarea rapidă de antibiotice intravenoase cu spectru larg, terapii cu fluide, dacă este necesar vasopresoare, oxigenoterapie și controlul sursei infecției.
6. Când trebuie un pacient cu endocardită internat în UTI sau UCI cardiologică?
Internarea în UTI/CCU este necesară pentru instabilitate hemodinamică sau șoc septic, insuficiență cardiacă acută datorată insuficienței valvulare severe, aritmii relevante sau bloc AV de grad înalt, complicații neurologice precum accident vascular cerebral sau modificări ale conștienței, abcese paravalvulare extinse sau fistule, insuficiență respiratorie, insuficiență multiorganică și pentru monitorizare perioperatorie înainte sau după intervenția chirurgicală cardiacă.
7. Ce complicații are hipoalbuminemia?
Hipoalbuminemia poate duce la edeme periferice și ascită, hipotensiune, legare redusă a medicamentelor, risc crescut de infecții, vindecare deficitară a plăgilor și agravarea funcției renale.
8. Ce este ciroza hepatică?
Ciroza hepatică este stadiul final al bolilor hepatice cronice în care țesutul hepatic sănătos este înlocuit de țesut conjunctiv (fibroză) și restructurare nodulară, conducând la insuficiență hepatică și hipertensiune portală.
Cauze:
• Consum cronic de alcool
• Hepatită virală cronică (HBV, HCV)
• Boală hepatică grasă non-alcoolică (NASH)
• Boli autoimune (hepatită autoimună, PBC, PSC)
• Toxic-datorată medicamentelor
• Boli metabolice (de ex., hemocromatoză, boala Wilson)
Complicații:
• Hipertensiune portală cu ascită, varice esofagiene și splenomegalie
• Encefalopatie hepatică
• Sindrom hepatorenal
• Tulburări de coagulare
• Sensibilitate crescută la infecții (de ex., peritonită bacteriană spontană)
Note
IMC
Definiție:
Indicele de masă corporală (IMC) este o măsură relativă a greutății corporale în raport cu înălțimea. Se calculează împărțind greutatea corporală în kilograme la pătratul înălțimii în metri.
Sens și limitări:
IMC servește ca instrument de screening aproximativ pentru a clasifica subponderalitatea, greutatea normală și supraponderalitatea în populația adultă. Nu diferențiază între masa grasă și cea musculară și este mai puțin informativ pentru copii, femeile însărcinate și persoanele foarte musculare.
Abces
Definiție:
Un abces este o acumulare localizată de puroi într-un spațiu tisular, de obicei ca urmare a unei infecții bacteriene.
Manifestări clinice și cauze:
Constatările tipice sunt o tumefacție bine delimitată, presiune și durere pulsatilă, precum și înroșire și creșterea temperaturii la nivelul focarului; pot apărea și simptome sistemice asociate. Declanșatoare frecvente sunt infecțiile cutanate bacteriene, micile traumatisme, corpii străini sau inocularea prin injecții; consumul intravenos de droguri crește riscul de abcese ale țesuturilor moi.
Complicații posibile:
Dacă nu este tratată, infecția poate să se extindă în straturi tisulare mai profunde, poate duce la formarea de fistule sau poate provoca o infecție sistemică până la sepsis.
Oboseală generalizată
Definiție:
Oboseala denotă o epuizare persistentă, copleșitoare și o scădere a performanței care depășesc oboseala normală și nu sunt complet ameliorate prin odihnă.
Cefalee
Definiție:
Cefaleea este termenul medical pentru durerea de cap și include diverse manifestări de durere în aria capului și a feței.
Clasificare și observații:
Durerile de cap sunt împărțite în linii mari în forme primare (de ex. migrenă, cefalee de tip tensiune) și cauze secundare (de ex. infecție, eveniment vascular, procese inflamatorii). Cefaleele acute, foarte severe sau de debut nou, precum și cele însoțite de deficit neurologic, sunt simptome de alarmă și necesită evaluare suplimentară.
Mialgii
Definiție:
Mialgiile sunt dureri la nivelul mușchilor, care pot fi localizate sau difuze.
Tuse
Definiție:
Tusea este un mecanism reflex de protecție care curăță mucusul, corpii străini sau iritanții din căile respiratorii. Poate fi uscată (neproductivă) sau cu spută (productivă).
Palpitații
Palpitații
Percepția subiectivă a bătăilor cardiace crescute, rapide sau neregulate, descrisă adesea ca palpitații sau bătăi puternice. Manifestarea poate varia de la extrasistole benigne sau tahicardie indusă de stres până la cauze organice precum aritmii sau boli sistemice. Diferențierea după durată, factori declanșatori și simptome asociate este importantă pentru evaluarea ulterioară.
Dispnee
Dispnee
Senzație subiectivă de lipsă de aer sau dificultate în respirație, care poate apărea la efort sau în repaus. Cauzele pot include boli cardiace (de ex. insuficiență cardiacă), afecțiuni pulmonare (de ex. boli obstructive sau restrictive), anemie sau factori psihogeni; evoluția și dependența de efort ajută la clasificarea clinică.
Greață
Greață
Senzație subiectivă de rău, adesea cu percepția unui vărsături iminente, care nu duce neapărat la vărsături. Declanșatoare comune sunt bolile tractului gastrointestinal, tulburările vestibulare, medicamentele, perturbările metabolice sau sarcina.
Hemoragii în liniile unghiei
Hemoragii în liniile unghiei
Sângerări longitudinale, liniare sub lama unguală, care corespund direcției de creștere a unghiei. Apar din leziuni ale vaselor mici, microemboli sau procese vasculitice și pot apărea în endocardita infecțioasă, dar nu sunt specifice acelei boli.
Noduli Osler
Noduli Osler
Noduli mici, dureroși, de culoare roșu‑violet pe vârfurile degetelor de la mâini sau de la picioare, care pot fi sensibili la presiune și sunt de obicei tranzitorii. Din punct de vedere patofiziologic sunt asociați cu vasculita mediată imunologic; clasic sunt descriși în endocardita infecțioasă, dar nu sunt exclusivi acelei afecțiuni.
Leziuni Janeway
Leziuni Janeway
Leziuni cutanate eritemato‑hemoragice, plane și nedureroase, care apar preferențial pe palme și tălpi. Din punct de vedere patofiziologic sunt explicate prin microemboli septici sau microinfarcte cutanate asociate organismelor. Clinic sunt frecvent asociate cu endocardita infecțioasă; spre deosebire de nodulii Osler, leziunile Janeway nu sunt sensibile la presiune.
Edem
Edem
Un edem este o acumulare patologică de lichid în interstițiu sau în cavitățile corpului. Mecanisme frecvente includ creșterea presiunii hidrostatice (de ex., în insuficiența cardiacă), scăderea presiunii coloido‑osmotice (de ex., hipoproteinemie/hipoalbuminemie), tulburări ale drenajului limfatic sau creșterea permeabilității vasculare. Clinic, edemele periferice prezintă adesea un șanț la apăsare (în funcție de localizare și cauză) și apar mai ales la nivelul membrelor inferioare în context de congestie venoasă. Edemele sunt un semn nespecific și necesită investigarea cauzei de bază.
Emesis
Emesis
Emesis desemnează vărsătura, adică evacuarea forțată a conținutului gastric prin gură. Poate fi declanșată de boli gastrointestinale, intoxicații, tulburări vestibulare, cauze metabolice sau centrale. Relevante clinic sunt posibilele consecințe precum deshidratarea, tulburările electrolitice și riscul de aspirație, motiv pentru care trebuie investigată cauza de bază.
Durere lombară
Durere lombară
Durerea lombară desemnează durerea în regiunea coloanei lombare sau a zonei inferioare a spatelui. Cauzele variază de la modificări mecanice și degenerative, prin patologii de disc, până la boli infecțioase, inflamatorii sau maligne mai rare. Distincțiile importante privesc cursul acut versus cronic și prezența semnalelor de alarmă (de ex., deficit neurologic, febră, pierdere în greutate) care necesită investigații suplimentare.
Hematurie
Hematurie
Hematuria desemnează prezența sângelui în urină; poate fi macroscopic vizibilă (urina roșu‑închis sau maronie) sau detectabilă doar microscopic. Cauze posibile includ infecții urologice, litiază urinară, tumori, afecțiuni glomerulare și coagulopatii. Simptomul este nespecific, dar clinic semnificativ și de obicei necesită clarificare diagnostica pentru a stabili cauza.
Splenomegalie
Splenomegalie
Splenomegalia desemnează o splină mărită. Poate apărea din diverse cauze, inclusiv boli infecțioase, tulburări hematologice, hipertensiune portală sau boli metabolice și de depozit. Clinic, splina mărită poate provoca senzație de plenitudine în hipocondrul stâng, o formă palpabilă sub rebordul costal și ocazional citopenii în sânge din cauza sechestrării crescute. Cauza și severitatea determină evaluarea și tratamentul ulterior.
Faringită
Faringită
Definiție
Inflamația faringelui (gâtului), caracterizată prin durere în gât și dificultate la înghițire.
Caracteristici clinice
Semnele tipice sunt durerea în gât, faringe roșie, dificultate la înghițire și posibil febră sau adenopatie cervicală umflată.
Cauze și semnificație
Cauzele frecvente sunt infecțiile virale; infecția bacteriană este mai puțin frecventă. Alergiile, refluxul sau iritanții pot fi uneori cauze. Pentru anumiți agenți bacterieni pot apărea complicații, astfel încât evaluarea medicală este indicată în caz de simptome severe sau persistente.
intravenos
Intravenos
Definiție
Intravenos înseamnă administrarea sau introducerea unei substanțe direct într‑o venă, astfel încât substanța pătrunde imediat în fluxul sanguin.
Caracteristici și riscuri
Administrarea intravenoasă duce la un debut foarte rapid al efectului și la o biodisponibilitate ridicată. Aplicările ne‑sterile prezintă un risc crescut de inflamație locală și tromboză, infecții sistemice, septicemie și transmiterea bolilor transmise prin sânge. Alte complicații posibile includ embolii și leziuni vasculare permanente. În special la utilizarea intravenoasă a substanțelor ilegale, riscul de consecințe infecțioase și toxice severe este semnificativ mai mare.
Heroină
Heroină
Grup
Opioid semi‑sintetic (diacetilmorfina), chimic foarte apropiat de morfină.
Mecanism de acțiune
Acționează în principal ca agonist la receptorii opioizi (în special receptorii μ), influențând astfel percepția durerii, starea de conștiență și reglarea respiratorie.
Efecte clinice
Efectele pe termen scurt pot include euforie intensă, sedare și analgezie; efectul apare rapid și se estompează apoi.
Riscuri importante
Probabilitate mare de dependență fizică și psihică. Pericolele acute includ depresia respiratorie până la oprirea respiratorie fatală în supradozaj. La utilizarea parenterală apar și infecții severe (de ex., endocardită, infecții septice), transmiterea bolilor sanguine și leziuni tisulare locale. Adulteranții sau contaminanții pot provoca reacții toxice suplimentare.
Constipație
Constipație
Definiție
Scăderea frecvenței tranzitului intestinal sau scaune dificile, tari, descrise frecvent ca constipație.
Cauze și semnificație
Cauzele sunt variate și includ alimentația și nivelul de activitate, efectele secundare ale medicamentelor (inclusiv opioidele) sau boli metabolice ori neurologice. Constipația cronică poate duce la disconfort, efort la defecație și, în cazuri rare, la complicații care necesită tratament, precum impactul fecal.
Când să solicitați evaluare medicală
Schimbările bruște, sângele în scaun, pierderea în greutate inexplicabilă sau durerea severă trebuie evaluate medical.
Insomnie
Insomnie
Definiție
Tulburare a somnului caracterizată prin dificultăți în a adormi, a menține somnul sau somn neodihnitor, cu afectare diurnă.
Consecințe posibile
Tulburările persistente de somn pot duce la somnolență diurnă, probleme de concentrare și scăderea calității vieții; se recomandă consult medical dacă apar îngrijorări.
Hepatită
Hepatită — inflamație hepatică
Definiție și cauze: Hepatita desemnează inflamația parenchimului hepatic. Cauzele frecvente sunt infecțiile virale (de ex., virusurile hepatitice), dar și influențe toxice precum alcoolul, anumite medicamente sau alte otrăvuri, precum și procese autoimune.
Caracteristici clinice: Simptome posibile sunt oboseala persistentă, greața, durerea în hipocondrul drept și, în implicarea bilirubinei, icter cu urină închisă și scaune decolorate. Evoluțiile pot fi acute sau cronice; unele infecții pot fi oligosimptomatice sau asimptomatice.
Diagnostic: Evaluarea se bazează pe parametrii de laborator ai funcției hepatice, teste serologice sau moleculare specifice pentru diferențierea agenților patogeni, proceduri imagistice precum ecografia și, dacă este necesar, biopsia hepatică pentru clarificare suplimentară.
Voltaren
Voltaren — diclofenac (medicament antiinflamator nesteroidian)
Clasa de medicamente și mecanism: Voltaren conține substanța activă diclofenac, un antiinflamator nesteroidian care exercită efecte antiinflamatoare și analgezice, în principal prin inhibarea enzimelor ciclooxigenază și astfel reducerea mediatorilor proinflamatori.
Indicații: Este utilizat pentru ameliorarea pe termen scurt a durerii și inflamației în afecțiuni musculoscheletale, boli reumatice și durere postoperatorie.
Riscuri și interacțiuni importante: Efectele adverse relevante includ tulburări gastrointestinale până la sângerare și formare de ulcere, afectarea funcției renale și un risc cardiovascular crescut la utilizare pe termen lung. Trebuie avute în vedere interacțiunile cu anticoagulantele și alte AINS.
Notă: Informații specifice de dozare nu sunt furnizate aici.
Amoxicilină
Amoxicilină
Grup: Aminopenicilină, antibiotic β‑lactam.
Mecanism: Inhibă sinteza peretelui celular bacterian prin legarea la proteinele de legare a penicilinei și acționează bactericid împotriva multor agenți gram‑pozitivi și unor gram‑negativi.
Indicații: Folosit frecvent pentru infecții ale tractului respirator, infecții urinare și infecții ale pielii și țesuturilor moi și poate face parte din scheme combinate (de ex., pentru eradicarea Helicobacter pylori).
Riscuri importante: Efecte adverse comune sunt tulburările gastrointestinale și erupțiile cutanate. Reacții alergice severe (urticarie, bronhospasm, anafilaxie) sunt posibile; medicația este contraindicată în alergia cunoscută la peniciline. De asemenea, poate perturba flora intestinală cu creșterea riscului de infecții cu Clostridioides difficile.
Pack years
Pack years
Definiție: Pack years sunt o măsură a expunerii cumulative la tutun.
Formulă: (Numărul de țigarete fumate pe zi ÷ 20) × numărul de ani de fumat.
Semnificație și limitări: Această valoare cuantifică în special fumatul de țigarete (1 pachet = 20 de țigarete). Este utilă pentru estimarea riscului unor boli precum BPOC, cancer pulmonar și boli cardiovasculare, dar nu ia neapărat în considerare consumul de trabucuri, pipă sau fumul pur de cannabis sau amestecurile cu tutun.
Țigară de tip joint
Țigară de tip joint
Termen: Un joint se referă la un produs de fumat rulat manual care conține de obicei cannabis (marijuana sau hashish) și este adesea amestecat cu tutun.
Efecte și riscuri: Cannabisul produce efecte psihoactive prin substanța activă Δ9‑THC (intoxicație, tulburări de percepție și concentrare). Fumatul poate provoca efecte acute precum tahicardie și tulburări de coordonare; în utilizarea pe termen lung au fost descrise dependența, afectări ale performanței cognitive și posibile simptome psihotice la persoane predispuse. Contaminanții inhalați pot de asemenea afecta căile respiratorii.
Muncitor în construcții
Muncitor în construcții
Descrierea postului: Un muncitor în construcții efectuează activități manuale pe șantiere, precum zidărie, betonare și montaj, precum și activități de transport și demolare.
Tensiuni și mediu de lucru: Activitatea este în general solicitantă din punct de vedere fizic și poate implica expunere la zgomot, praf, vibrații și sarcini grele; riscurile tipice de medicină a muncii sunt solicitări musculoscheletice, pericole de accidente și încărcări respiratorii profesionale.
Carcinom mamar
Carcinom mamar
Definiție: Carcinomul mamar este o tumoră malignă a glandei mamare.
Factori de risc: Incidența crește odată cu vârsta; antecedentele familiale (de ex., mutații BRCA) precum și influențele hormonale și factorii de stil de viață pot crește riscul.
Semne clinice: Anomaliile pot include un nodul palpabil, modificări ale texturii pielii (retracții, aspect de coajă de portocală), retracția mamelonului sau secreție și adenopatie axilară regională mărită.
Diagnostic: Procedurile imagistice (mamografie, ecografie, eventual RMN) sunt utilizate pentru vizualizare; confirmarea definitivă se obține prin prelevare de țesut și examinare histologică.
Endocardită
Endocardită
Definiție: Endocardita este o inflamație a mucoasei interne a inimii, implicând adesea valvele cardiace, și este cauzată predominant de agenți microbieni.
Patogeneză și cauze: De obicei este precedată de bacteriemie; pe lângă bacterii, și fungii pot fi considerați agenți patogeni. Anumite situații precum boala valvulară preexistentă, valvele cardiace protetice sau consumul intravenos de droguri cresc riscul.
Consecințe: Complicațiile posibile includ distrugerea valvei cu insuficiență cardiacă, embolii septice către diverse sisteme de organe și infecții sistemice.
Pericardită
Definiție:
Pericardita este o inflamație a țesutului dublu strat care înconjoară inima (pericardul).
Cauze:
Infecțiile virale sunt frecvente; agenți bacterieni, procese autoimune sau iritația după un infarct miocardic ori proceduri medicale pot fi, de asemenea, responsabile.
Prezentare clinică:
Caracteristicile tipice sunt durerea toracică acută, ascuțită, care crește la inspirație sau la tuse și a cărei intensitate scade adesea când pacientul se apleacă în față sau stă pe scaun. La examinare poate fi audibil un frecț de pericard (frecțiune pericardică).
Diagnostic:
Investigațiile includ examinări ECG, ecocardiografie pentru detectarea efuziunilor pericardice, măsurători ale markerilor inflamatori nespecifici și, dacă este indicat, investigații imagistice suplimentare sau teste microbiologice/serologice în funcție de cauza suspectată.
Miocardită
Definiție:
Miocardita se referă la o inflamație a mușchiului cardiac (miocard) care poate afecta funcția de pompare a inimii și excitabilitatea electrică.
Cauze:
Detonatorii comuni sunt infecțiile virale; mai rar pot fi implicate mecanisme bacteriene, toxice sau autoimune.
Prezentare clinică:
Spectrul variază de la oboseală nespecifică și discomfort toracic până la dispnee, tulburări de ritm cardiac și semne de insuficiență miocardică. Evoluția poate fi acută sau cronică și diferă ca severitate.
Diagnostic:
Pentru evaluare se folosesc analize de sânge (de ex., troponina pentru detectarea leziunii miocardice), ECG, ecocardiografie, RMN cardiac pentru caracterizarea țesutului și, în cazuri selectate, o biopsie endomiocardică.
Tuberculoză
Agent patogen și tablou clinic:
Tuberculoza este o boală bacteriană cauzată de Mycobacterium tuberculosis care afectează predominant plămânii, dar poate implica și alte sisteme de organe.
Prezentare clinică:
Indicatorii tipici sunt tuse prelungită, transpirații nocturne, scădere în greutate neintenționată, febră și, în unele cazuri, spută cu sânge. Tabloul clinic poate varia în funcție de localizarea infecției.
Diagnostic:
Diagnosticul se bazează pe proceduri imagistice (de ex., radiografie toracică), detectarea microbiologică a agentului patogen în spută sau alte probe (microscopie, PCR, cultură) și teste imunologice precum IGRA sau testul cutanat la tuberculină.
Frecvența respiratorie
Definiție:
Frecvența respiratorie este numărul de respirații pe minut și este unul dintre parametrii vitali.
Intervale normale și abateri:
La adulți, frecvența respiratorie normală este de obicei în jur de 12–20 respirații pe minut. Valorile crescute se numesc tahipnee, valorile scăzute se numesc bradipnee.
Semnificație clinică:
Abaterile în frecvența respiratorie pot indica afecțiuni pulmonare, metabolice sau neurologice și sunt un parametru important pentru evaluarea severității unei stări clinice acute.
Saturația de oxigen
Termen:
Saturația de oxigen (SpO2) indică procentajul hemoglobinei legate de oxigen în sângele arterial și este adesea măsurată noninvaziv prin puls-oximetrie.
Măsurare și valori normale:
Măsurarea se face folosind un senzor pentru deget și oferă o estimare a conținutului arterial de oxigen; pentru majoritatea adulților sănătoși, valorile în zona superioră a sutelor sunt considerate normale.
Limitări:
Măsurătorile pot fi distorsionate de o perfuzie periferică slabă, mișcare, ojă, anumite variante ale hemoglobinei sau intoxicarea cu monoxid de carbon. Dacă măsurarea este discutabilă, o analiză a gazelor arteriale este metoda mai informativă.
Temperatură
Temperatura corporală
Temperatura corporală este un semn vital și oferă informații despre starea termică a corpului. Măsurătorile pot fi efectuate în locuri diferite: măsurătorile axilare sunt, de obicei, mai scăzute decât temperatura centrală și o pot subestima; temperaturile orale sunt, în general, mai apropiate de temperatura centrală, dar pot fi influențate de respirație și alimentație; măsurătorile rectale reflectă cel mai fiabil temperatura centrală și sunt adesea considerate standardul de referință. Diferențele între locurile de măsurare sunt variabile și depind de metoda de măsurare și circumstanțele pacientului.
Hepatita C
Hepatita C
Hepatita C este o inflamație a ficatului cauzată de virusul hepatitic C, care la mulți afectați devine cronică. Căile principale de transmitere sunt contactul sanguin, de exemplu prin împărțirea acelor pentru droguri injectabile sau prin proceduri medicale nesigure. Din punct de vedere clinic, simptomele sunt adesea nespecifice sau absente; semne posibile includ oboseală persistentă și presiune sau durere în hipocondrul drept. Diagnosticul include teste serologice pentru anticorpi împotriva HCV și detectarea directă a ARN-ului viral pentru confirmarea infecției active. Tratamentele antivirale directe moderne permit, de obicei, vindecarea virală la majoritatea pacienților.
Valve cardiace
Valve cardiace
Valvele cardiace sunt structuri anatomice care asigură fluxul sanguin unidirecțional prin cavitățile inimii și atrii. Funcția lor este de a coordona deschiderea și închiderea la momentul corect în ciclul cardiac și astfel de a preveni refluxul. În procese inflamatorii precum endocardita bacteriană pot apărea aderențe sau leziuni focale pe valve; ecocardiografia poate detecta astfel de modificări precum și insuficiențele valvulare rezultate, defecte de țesut (de ex., perforații), abcese periannulare sau probleme legate de protezele valvulare.
PacientFormă de adresare: Dle/Dna Senior Physician ……….., Aș dori să vă prezint pacientul Thomas Münter. |
Data15/12/2025 |
| Vârstă45 ani | Greutate68 kg | Înălțime174 cm |
Alergii (cuvinte cheie)
Alergie la amoxicilină (urticarie, dispnee); pneumonie tratată cu azitromicină.
Consum de substanțe / droguri (cuvinte cheie)
Fumător de aproximativ 15 ani (≈15 PY)
consum ocazional de alcool
consum zilnic de cannabis.
Consum intravenos de heroină timp de aproximativ trei ani (1–2× zilnic, aprox. 1 g/zi) folosind seringi nesterile cu apă fiartă și pudră de vitamina C.
Istoricul social (cuvinte cheie)
divorțat de aproximativ 5 ani
fără copii
șomer de aproximativ 3 ani; anterior muncitor în construcții
fără asigurare de sănătate cuprinzătoare.
Istoricul familial (cuvinte cheie)
Mamă † la 52 ani (carcinom mamar)
Tată: fără informații disponibile
Animal de companie: câine
Medicație (cuvinte cheie)
Voltaren 50 mg
comprimate valeriană
vaccinat împotriva COVID-19 o singură dată
Istoricul (propoziții complete)
Pacientul s-a prezentat din cauza unui abces în regiunea antecubitale stângi, apărut după consum intravenous de droguri.
Abcesul este prezent de aproximativ o săptămână și s-a agravat progresiv; are aproximativ mărimea unei nuci.
Acum prezintă simptome generale, incluzând oboseală, cefalee nespecifică, mialgii, febră și transpirații nocturne.
Febra este intermitentă.
În plus, există tuse uscată, în special când stă întins și la efort fizic.
Simptome cardiace includ palpitații la efort și dispnee.
Pacientul a relatat că a trebuit să se oprească după ce a urcat aproximativ una și jumătate scări și a avut nevoie de unu-două minute pentru a-și reveni din punct de vedere respirator.
Din punct de vedere gastrointestinal există anorexie și greață.
S-au observat hemoragii splinter la nivelul unghiilor ambelor mâini.
Următoarele simptome au fost negate:
Noduli Osler, leziuni Janeway, pierdere a conștienței, durere sau constricție toracică, durere abdominală, vărsături, durere lombară, hematurie,adenopatie și afectare articulară.
Nu există semne de splenomegalie.
Nu a avut călătorii recente în străinătate și nici faringită.
La revizuirea sistemelor au fost anorexie, constipație și insomnie sub forma dificultăților de menținere a somnului din cauza transpirațiilor nocturne.
Antecedentele medicale/ chirurgicale cunoscute includ următoarele:
Hepatită B cunoscută de aproximativ 1 an, netratată până acum
Accident auto acum aproximativ 8 ani cu fractură la piciorul stâng (gips 6 săptămâni) și traumă craniană cu pierdere scurtă a conștienței; spitalizare aproximativ 5 zile, per total necomplicat, durere ocazională 1–2×/lună.
Fractură de braț drept și fractură a coastei a 5-a drepte acum aproximativ 1 an; osteosinteză chirurgicală cu placă/șuruburi, îndepărtare a materialului de osteosinteză după aprox. 6 luni, fără simptome de atunci; spitalizare aprox. 10 zile.
Diagnostic de lucru – diagnostice diferențiale (propoziții complete)
După părerea mea, istoricul este cel mai sugestiv pentru endocardită. Consumului IV de heroină și cursului clinic cu simptome multisistemice se potrivesc acestei condiții.
La pericardită s-ar aștepta un debut acut, durere pleuritică toracică care se ameliorează când pacientul stă înclinat înainte.
Febra reumatică apare de obicei la 1–3 săptămâni după o tonsilofaringită netratată.
Management ulterior – terapie (propoziții complete)
La suspiciunea de endocardită infecțioasă, febra și tahicardia sunt frecvente; se pot vedea manifestări cutanate precum petehii, noduli Osler, hemoragii splinter și leziuni Janeway, iar în curs subacut poate apărea splenomegalie. Diagnosticul include multiple hemoculturi, CBC, markeri inflamatori (ESR, CRP), sumar de urină și, dacă este indicat, serologii sau PCR; se efectuează EKG și ecocardiografie. După recoltarea hemoculturilor se începe o terapie antibioterapică intravenoasă empirică țintind cel mai probabil patogen.
Semnătură
Prenume Nume
Cu stimă
1. Patogeni tipici ai endocarditei în funcție de factori de risc
1) Endocardită la consumatori i.v. de droguri
→ în principal Staphylococcus aureus
2) Endocardită nosocomială / asociată îngrijirilor medicale
→ după catetere i.v., TPN, pacemakeri;
în principal Staphylococcus aureus, stafilococi coagulazo-negativi, enterococi
1. Patogeni tipici ai endocarditei în funcție de factori de risc
2. Vârstă
3) Endocardită pe valve protetice (PVE)
• timpurie (≤ 60 zile): Staphylococcus aureus, stafilococi coagulazo-negativi
• târzie (> 60 zile): streptococi viridans, enterococi (spectru de patogeni similar cu valvele native)
2. Vârstă: de obicei peste 30 de ani
(în funcție de factori de risc)
3. Motivul prezentării
1) Abces la locul injecției (fosa antecubitale sau inghinal)
2) Oboseală, cefalee nespecifică, mialgii, febră și transpirații nocturne
4. Simptome asociate
Simptome cardiace: durere sau constricție toracică, tuse (mai ales când stă întins), palpitații, dispnee, edem
Gastrointestinal: anorexie, greață, durere abdominală, vărsături
SNC: probleme de concentrare, confuzie, deficit neurologic focal
Altele: durere lombară, petehii
5. Consum de droguri
Ce? Din când? Cât? Cât de des? Calea de administrare (seringă)? Echipament/solvenți de injecție partajați? Simptome de sevraj? Intoxicații?
6. Examen fizic
fachleiterinfo@gmail.com
instagram.com/fachleiterinfo
Semne vitale
Splenomegalie
Auscultatie
examinare neurologică
Nivel de conștiență, nervi cranieni, motor, senzație, coordonare, reflexe
Fundoscopie
6. Examen fizic
1) Noduli Osler
2) Leziuni Janeway
3) Hemoragii splinter
1) noduli dureroși, sensibili, roșii pe tampoanele degetelor sau ale degetelor de la picioare; mediat imunologic.
2) macule indolore, eritematoase pe palme sau tălpi; expresie a microembolilor septici.
3) sângerare alungită, asemănătoare unei așchii sub unghii; consecință a microembolilor.
7. Diagnostice diferențiale
1. Pericardită
2. Miocardită
3. Febra reumatică
1. debut acut, durere pleuritică toracică, ameliorare la aplecarea în față
2. dispnee la efort, palpitații, dureri toracice, aritmii
3. 1–3 săptămâni după angină/tonsilofaringită streptococică de tip A netratată; poliartrită migratorie, cardită, coreea minoră, manifestări cutanate
8. Criteriile Duke
Criteriile majore sunt hemoculturi tipice pozitive și semne ecocardiografice (vegetații, abces, regurgitare valvulară nou apărută).
Criteriile minore includ factori predispozanți (de ex., boală valvulară cardiacă, consum de droguri IV), febră ≥ 38 °C, fenomene vasculare (emboli, leziuni Janeway), fenomene imunologice (noduli Osler, glomerulonefrită) și constatări microbiologice nespecifice.
Diagnosticul este considerat definitiv în prezența a 2 criterii majore, 1 major + 3 minore sau 5 criterii minore.
9. Laborator
1) Hemogramă completă, markeri inflamatori (CRP, VSH), valori de retenție renală (creatinină, uree), enzime hepatice, electroliți și analiza urinei
2) Hemocultură: din locuri diferite de puncție > bacteremie
Antigen HBs, anti‑HBs și anti‑HBc, anticorpi anti‑HCV, antigen/anticorpi HIV
10. Gestionare ulterioară
11. Complicații
Electrocardiogramă
Ecocardiografie
10. Leziuni valvulare (regurgitare valvulară), abcese paravalvulare, fistule, tulburări de conducere, embolii cerebrale sau periferice, spondilodiscită, osteomielită, abcese splenice
12. Tratament
fachleiterinfo@gmail.com
instagram.com/fachleiterinfo
12.
internare
antibioterapie intravenoasă
tratament de susținere
consiliere în adicții pentru consumul de droguri
13. Cum ați prezenta de obicei un pacient cu endocardită?
Pacientul s‑a prezentat din cauza unui abces în zona fossei antecubitale stângi după consum intravenos de droguri.
Sunt prezente acum simptome constitutive, cum ar fi fatigabilitate, cefalee nespecifică și mialgii, precum și febră intermitentă și transpirații nocturne.
13. Cum ați prezenta de obicei un pacient cu endocardită?
Simptomele cardiace includ palpitații și dispnee legate de efort.
În plus, există un tuse seacă care apare în special în decubit și în timpul activității fizice.
Din punct de vedere gastrointestinal există pierderea apetitului și greață. Hemoragii în splintere au fost observate la unghiile ambelor mâini.
1. Inflamație a căptușelii interne a inimii
2. valvă din inimă care controlează fluxul sanguin
3. depunere bacteriană pe valva cardiacă
4. bacterii în sânge
5. intoxicație severă a sângelui (sepsi)
6. examinare ecografică a inimii
7. insuficiență cardiacă
1. endocardita
2. valva cardiacă
3. vegetația
4. bacteremia
5. sepsa
6. ecocardiografia
7. insuficiența cardiacă
8. ritm cardiac neregulat
9. moarte a țesutului splenic din cauza alimentării sanguine afectate
10. colecție de puroi în splină
11. splenomegalie
12. inflamație a filtrelor renale
13. inflamație osoasă
8. aritmia
9. infarctul splenic
10. abscesul splenic
11. splenomegalia
12. glomerulonefrita
13. osteomielita
To run an AI simulation, download the PDF with the prompt, then upload it to an AI application such as ChatGPT.
Page 1 · 1–20 / 66
DOCTOR (feminin): Bună ziua,
Numele meu este doctor Schulze.
Astăzi lucrez ca medic rezident pe secție.
Aș dori să îi iau un istoric medical.
Dacă nu înțelegeți ceva sau aveți întrebări, vă rog să-mi spuneți.
Mai întâi am nevoie de câteva informații personale, apoi putem continua.
Cum vă numiți?
PACIENT: Numele meu este Thomas Münter.
DOCTOR (femeie): Vă scrieți prenumele cu “u” sau cu umlaut?
PACIENT: Cu umlaut.
DOCTOR (femeie): Câți ani aveți, domnule Münter?
PACIENT: Am patruzeci și cinci de ani.
DOCTOR (femeie): Când v-ați născut exact?
PACIENT: Mi-am sărbătorit ziua de naștere acum trei zile, deci m-am născut în 1980.
DOCTOR (femeie): Atunci la mulți ani cu întârziere.
Asta înseamnă pe 14 decembrie?
PACIENT: Da, corect.
DOCTOR (femeie): Cât de înalt sunteți?
PACIENT: Am un metru șaptezeci și patru înălțime.
DOCTOR (femeie): Cât cântăriți?
PACIENT: Cântăresc în jur de șaizeci și opt de kilograme.
DOCTOR (femeie): Cum se numește medicul dumneavoastră de familie?
PACIENT: Medic de familie este doctor Karla Scholz.
DOCTOR (femeie): Ce vă aduce la noi astăzi?
PACIENT: Ei bine, de câteva zile am o umflătură dureroasă pe braț, e roșie și doare foarte tare.
De asemenea mă simt total epuizat, aproape fără putere, sunt mereu obosit și am avut de mai multe ori febră.
DOCTOR (femeie): De când aveți umflătura și cum a apărut — de la o injecție, o leziune sau o înțepătură?
PACIENT: Deci, e cam de o săptămână acum.
La început era doar un punct mic, tare pe braț care abia durea.
M-am gândit că va trece de la sine.
După două sau trei zile a crescut, a devenit roșu și foarte dureros la atingere, iar brațul se simțea cald.
De ieri chiar doare, este vizibil umflat și în general mă simt mai rău, cu febră și slăbiciune totală.
De obicei îmi injectez Brown Sugar în brațul stâng, în mare parte în pliul brațului.
DOCTOR (femeie): Vă mulțumesc pentru deschidere.
Puteți să-mi spuneți de când vă injectați, cât de des și cât de mult la fiecare dată?
PACIENT: Deci, mă injectez de aproximativ trei ani.
Majoritatea o dată sau de două ori pe zi, depinde cum reușesc să ajung.
Cât exact e greu de spus, nu măsor chiar.
De obicei e un plic mic și de fiecare dată iau cam jumătate din el.
DOCTOR (femeie): Folosiți seringă sterilă sau e folosită/împărțită cu alții?
PACIENT: Ei bine, de obicei nu folosesc o seringă cu adevărat sterilă.
Adesea iau una pe care am folosit-o înainte și uneori împart seringa cu alții.
DOCTOR (femeie): Cu ce folosiți ca solvent?
PACIENT: Majoritar folosesc apă fiartă și praf de vitamina C ca să se dizolve mai bine.
DOCTOR (femeie): Îmi puteți spune dacă aveți și simptome de sevraj? Cât de des se întâmplă asta?
PACIENT: Nu chiar des. De fapt doar când nu am nimic la îndemână.
DOCTOR (femeie): Încă o întrebare, dacă pot: Folosiți și alte droguri?
PACIENT: Da, bine, fumez un pachet de țigări pe zi de vreo 15 ani și și cannabis regulat, practic un joint în fiecare zi.
DOCTOR (femeie): Cât de mare este umflătura?
PACIENT: Deci cam de mărimea unei nuci, poate puțin mai mare.
E tare, se simte întinsă și doare când o presezi.
DOCTOR (femeie): De când aveți celelalte simptome?
PACIENT: De cam trei-patru zile am și alte simptome.
DOCTOR (femeie): Ați măsurat febra?
Unde și cât de mare?
PACIENT: Nu, nu am măsurat-o.
Dar pot spune clar că am febră.
La început a fost mai ușoară, acum a devenit mai puternică și fluctuează – uneori se ameliorează, alteori se înrăutățește din nou.
DOCTOR: Aveți dureri de cap, amețeli sau probleme cu vederea?
PACIENT: Da, am avut dureri de cap de câteva zile.
Sunt mai degrabă surde și se simt ca o presiune în tot capul.
Uneori mă simt și amețit, mai ales când mă ridic în picioare.
La ochi am ocazional senzația că lucrurile devin pentru scurt timp încețoșate, dar apoi trece.
MEDIC: Aveți simptome precum tuse, palpitații sau lipsă de aer?
PACIENT: Da, am și o tuse.
E mai degrabă uscată, fără spută, și apare în principal când mă străduiesc sau când stau întins seara.
Am palpitații și lipsă de aer mai ales la efort, de exemplu când urc scări sau ridic ceva greu.
Page 2 · 21–40 / 66
MEDIC: Cât timp puteți urca scările fără să vă opriți?
PACIENT: Cam una-două rampe și jumătate, apoi trebuie să mă opresc și să iau o pauză de unul-două minute până îmi revine respirația.
De asemenea mă simt complet epuizat, ca și cum m-ar fi bătut cineva, cu o senzație de tracțiune în brațe și picioare.
MEDIC: Aveți probleme gastrointestinale, cum ar fi greață, vărsături sau diaree?
PACIENT: Da, de câteva zile am senzații de greață din când în când, mai ales dacă nu mănânc.
Până acum nu am vomitat.
Nici nu am diaree, dar pofta de mâncare mi-e semnificativ mai mică decât de obicei.
MEDIC: Au existat situații recente în care ați pierdut brusc cunoștința sau ați leșinat pentru scurt timp?
PACIENT: Nu, nu am leșinat.
MEDIC: Ați observat ceva neobișnuit, de exemplu umflături sau înroșire a articulațiilor, picioarelor sau brațelor?
PACIENT: Nu, nu am observat ceva deosebit.
Picioarele sau articulațiile mele nu sunt vizibil umflate sau roșii.
Nici nu am dureri articulare, doar această senzație generală de epuizare în tot corpul.
MEDIC: Ați observat ceva neobișnuit la unghii, de exemplu mici linii roșiatice sau sângerări sub unghii?
PACIENT: Da, la câteva degete am văzut linii fine roșii sub unghii.
Le-am observat de câteva zile și nu dor.
MEDIC: Ați avut noduli dureroși mici sau sensibilitate la vârfurile degetelor de la mâini sau de la picioare?
PACIENT: Nu, nu am avut astfel de noduli dureroși.
MEDIC: Ați observat ceva pe palmele mâinilor sau tălpile picioarelor, cum ar fi pete sau puncte roșii care nu dor?
PACIENT: Nu, nu am observat nimic special acolo.
MEDIC: Ați observat vreo modificare la urinare, de exemplu sânge în urină?
PACIENT: Nu, nu am observat nimic neobișnuit.
MEDIC: Ați observat ceva în partea stângă sus a abdomenului, cum ar fi presiune, durere sau senzație de plenitudine, chiar și dacă mâncați puțin?
PACIENT: Nu, nu am observat nimic deosebit acolo.
Nu am durere sau presiune în partea stângă și abdomenul mi se pare normal în acea zonă.
MEDIC: Aveți dureri de spate, de exemplu în partea inferioară sau superioară a spatelui?
PACIENT: Nu, nu am dureri de spate.
MEDIC: Ați observat noduli sau măreșteri, de exemplu la gât sau în zona inghinală?
PACIENT: Nu, nu am observat nimic.
MEDIC: Ați avut durere în gât sau faringită recent?
PACIENT: Nu, nu am avut.
MEDIC: Ați călătorit recent, în special în străinătate?
PACIENT: Nu.
MEDIC: Cineva din jurul dumneavoastră a avut simptome similare?
PACIENT: Nu, nimeni.
MEDIC: Sunteți însoțit?
PACIENT: Nu, am venit singur.
MEDIC: Cum ați ajuns la spital?
PACIENT: Cu taxiul.
MEDIC: Aveți febră, transpirații nocturne sau frisoane?
PACIENT: Da, mai ales noaptea transpir excesiv, uneori patul se udă tare.
Și ocazional am astfel de tremurături puternice, ca un frig adevărat.
MEDIC: Cum mâncați – vegan, vegetarian sau mâncați orice?
PACIENT: Practic mănânc de toate.
MEDIC: Ați slăbit sau ați luat în greutate recent, fără voia dumneavoastră?
PACIENT: Da, de cam o săptămână aproape că nu am poftă de mâncare.
Dar, ca să fiu sincer, nici înainte nu aveam chiar poftă mare de mâncare.
În ultimele patru-cinci luni am slăbit câteva kilograme, nu știu exact — dar hainele îmi vin cu siguranță mai larg.
MEDIC: Aveți probleme cu scaunele sau cu urinarea?
PACIENT: Da, de când sunt baller, aproape întotdeauna am probleme cu scaunele.
Am adesea senzația că nu termin corect pe toaletă și atunci trebuie să împing foarte tare.
Page 3 · 41–60 / 66
MEDIC: Vă rog să încercați să nu forțați puternic, asta poate fi dăunător.
Este important să consumați suficiente fibre, așa că mâncați mult fructe și legume proaspete și beți aproximativ șase-opt pahare de apă pe zi.
Suferiți de boli cronice precum tensiune arterială crescută, diabet sau valori crescute ale lipidelor din sânge?
PACIENT: Nu, nu am astfel de boli cronice.
Acum aproximativ un an am fost internat pentru că mi-am fracturat brațul drept și și o coastă.
Atunci medicii au recoltat sânge înainte de o operație planificată și s-a detectat și o inflamație a ficatului.
MEDIC: Ce tratament ați primit exact pentru asta?
PACIENT: Brațul a fost operat cu șuruburi și o placă.
După aproximativ șase luni materialul a fost scos din nou și de atunci totul e bine.
MEDIC: Care coastă și care parte a fost afectată?
PACIENT: A cincea coastă pe partea dreaptă. Dar acea fractură nu a necesitat operație.
MEDIC: Îți mai amintești denumirea exactă a inflamației ficatului?
PACIENT: Nu sunt complet sigur, dar cred că avea ceva de-a face cu „B”.
MEDIC: Ați primit până acum vreun tratament pentru inflamația ficatului?
PACIENT: Din păcate nu. Nu am asigurare medicală corespunzătoare și costurile erau pur și simplu prea mari. De aceea nu am urmat tratament în continuare până acum.
MEDIC: Înțeleg, e o situație dificilă pentru mulți. E important să știți că aici veți primi îngrijire medicală indiferent de problemele de asigurare. Ne vom ocupa mai întâi de sănătatea dumneavoastră. După aceea putem vedea împreună ce opțiuni există pentru tratament și sprijin ulterior.
La acel moment au fost detectate și alte boli virale?
PACIENT: Nu, nu din câte știu.
MEDIC: Este ceva altceva important în istoricul dumneavoastră medical?
PACIENT: Da, acum aproximativ opt ani am avut o fractură la piciorul stâng după un accident de mașină.
A fost tratată cu gips aproximativ șase săptămâni atunci.
Am avut atunci și o contuzie cerebrală, așa că am avut amețeli pentru scurt timp și mi-am pierdut cunoștința o perioadă.
MEDIC: Cât de bine s-a vindecat?
PACIENT: Per ansamblu s-a vindecat bine.
Uneori încă mai am dureri, poate o dată sau de două ori pe lună.
MEDIC: Ce faceți în legătură cu asta?
PACIENT: Dacă e cazul, iau Voltaren.
MEDIC: Cât timp ați stat în spital de fiecare dată?
PACIENT: Acum aproximativ un an am stat în spital cam zece zile.
Iar acum opt ani a fost cam cinci zile.
MEDIC: Luați și alte medicamente?
PACIENT: Da, iau Baldrian-Dragees pentru stres, după nevoie.
MEDIC: În ce dozaj luați Voltaren și Baldrian?
PACIENT: De obicei iau o tabletă de Voltaren de 50 mg, cel mult o dată sau de două ori pe zi.
De obicei iau una-două Baldrian-Dragees seara când sunt neliniștit sau am probleme cu adormitul.
MEDIC: Aveți rețetă pentru medicamentele dumneavoastră?
PACIENT: Da, am.
MEDIC: Ați primit toate vaccinările importante din copilărie?
PACIENT: Nu pot spune sigur, nu mă pot concentra foarte bine în acest moment.
Totuși, am primit o vaccinare împotriva COVID.
MEDIC: Aveți alergii sau intoleranțe cunoscute, de exemplu la anumite alimente, medicamente, păr de animale sau alte substanțe?
PACIENT: Da, sunt alergic la Amoxicillin.
MEDIC: Cum se manifestă alergia dumneavoastră?
Fac erupții pruriginoase pe tot corpul și dificultăți de respirație.
MEDIC: Din ce motiv ați luat medicamentul?
În ce dozaj?
PACIENT: A fost acum 20 de ani din cauza pneumoniei.
Atunci am luat o capsulă de 500 miligrame.
MEDIC: Ce antibiotic ați luat după aceea?
PACIENT: După aceea mi s-a dat Azithromycin.
MEDIC: Consumați alcool?
Dacă da, cât de des, cât și ce tip de alcool consumați?
PACIENT: Doar rar.
Ocazional beau un pahar de bere.
MEDIC: Pot să întreb dacă a existat vreun factor declanșator pentru consumul dumneavoastră de heroină?
PACIENT: Da, a început pentru mine atunci din cauza stresului și a problemelor.
La început a fost curiozitate, mai târziu a devenit mai mult, iar în cele din urmă am alunecat pur și simplu în asta.
MEDIC: Vă mulțumesc pentru deschidere.
După cum știți cu siguranță, consumul de droguri aduce multe probleme de sănătate și sociale.
Putem discuta mai detaliat despre asta la sfârșitul conversației.
Există diferite opțiuni și servicii de suport.
PACIENT: Cu plăcere.
Page 4 · 61–66 / 66
MEDIC: Cu cine locuiți?
PACIENT: Locuiesc singur, sunt divorțat de cinci ani.
MEDIC: Aveți copii?
PACIENT: Nu, nu am copii.
MEDIC: Care este ocupația dumneavoastră?
PACIENT: În momentul de față sunt șomer.
Lucram ca muncitor în construcții.
MEDIC: Există boli relevante în familia dumneavoastră, de exemplu la părinți?
PACIENT: Da, mama mea a murit de cancer la sân la vârsta de 52 de ani.
MEDIC: Îmi pare rău să aud asta.
PACIENT: Din păcate nu știu despre bolile tatălui pentru că nu îl cunosc.
MEDIC: Aveți animale de companie?
PACIENT: Am un câine.
MEDIC: Domnule Münter, am terminat anamneza.
Mai aveți întrebări?
PACIENT: Da, ce nu este în regulă cu mine, de fapt?
Trebuie să rămân în spital?
MEDIC: Pe baza simptomelor și a informațiilor de până acum există suspiciunea unei infecții serioase pe care trebuie să o clarificăm în continuare.
Sunt necesare investigații suplimentare pentru aceasta, precum analize de sânge și o ecocardiografie.
Acestea ar trebui efectuate în spital.
Prin urmare, probabil va trebui să rămâneți aici inițial pentru a putea clarifica totul calm și, dacă este necesar, să vă tratăm imediat.