Salutare
Bună ziua, stimatule Profesor Doctor …,
Aș dori acum să vă prezint pacientul Berthold Kröger.
Are 64 de ani, 1,75 m înălțime și cântărește aproximativ 88 kg. Aceasta rezultă într-un indice de masă corporală (BMI) de aproximativ 28,7 kg/m², ceea ce îl încadrează ca supraponderal (pre-obezitate).
Istoricul actual
Pacientul s-a prezentat din cauza durerii abdominale stângi inferioaredurere care a început ieri, începând la aproximativ două ore după cină.
Inițial durerea a fost, conform raportului său, destul de ușoară, dar a crescut progresiv în timp.
Durerea este de tip surd‑presant și uneori crampiformă.
A declarat că simptomele s‑au ameliorat ușor după defecație.
În estimarea sa intensitatea inițială a durerii a fost de aproximativ 4 din 10 și în prezent este de 7 până la 8 din 10.
Există o sensibilitate pronunțată la palpare în cadranul inferior stâng al abdomenului, fără semne de rigiditate abdominală.
Nu există iradiere relevantă a durerii și nici dependență de poziția corpului sau mișcare. Pacientul nu a raportat episoade similare în trecut.
Simptome asociate includ greață și o stare ușoară de rău.
Pacientul raportează o modificare a tranzitului intestinal cu constipație.
Prezentele aspecte au fost negate: semne de hemoroizi sau fisuri anale, sângerare gastro-intestinală, plângeri urologice, manifestări extraintestinale precum și consumul de alimente neobișnuite sau administrarea unor medicamente noi.
Antecedente de călătorie sunt neconcludente.
Pacientul s-a prezentat nesupravegheat.
Istoricul autonom
Din perspectiva autonomă există suspiciunea unui posibil sindrom de apnee în somn cu sforăit și cefalee matinală ocazională.
Antecedente medicale personale
Următoarele afecțiuni preexistente sunt cunoscute:
De aproximativ 15 ani există o hipertensiune arterială, care, conform raportului pacientului, este bine controlată.
De asemenea, există o hiperlipidemie de aproximativ 15 ani.
Pacientul raportează un episod neurologic reversibil anterior cu tulburare vizuală la ochiul drept, cel mai compatibil cu un atac ischem tranzitor (AIT).
În istoricul său au existat dureri lombare episodice cu caracter inflamator; în prezent pacientul este asimptomatic în această privință. Anamneza sugerează suspiciunea de spondilită anchilozantă.
Testele multiple de depistare a sângelui ocult în fecale au fost negative; până în prezent nu s‑a efectuat colonoscopie.
Intervenții chirurgicale anterioare
Acum aproximativ opt ani s‑a efectuat o operatie transuretrală de prostată din cauza sindromului prostatei benigne (suspectă hiperplazie benignă de prostată).
Notă: Dacă o afirmație poate fi confirmată obiectiv printr‑o examinare medicală – de exemplu prin cicatrici vizibile – modul indicativ este adecvat. (Nu are loc examinare fizică în examenul de limbaj de specialitate.)
Ginecologie
———-
Medicație
Pe rețeta sa sunt prescrise următoarele: Ramipril 5 mg o dată pe zi, Atorvastatină 20 mg seara precum și acid acetilsalicilic la prânz pentru profilaxie cardiovasculară.
În plus, pacientul ia valeriană după necesitate.
Starea de vaccinare?
Notă: Dacă o afirmație poate fi confirmată obiectiv printr‑o observație medicală – de exemplu pe baza unei rețete – modul indicativ este adecvat.
Alergii
Există o alergie la Novalgin cu apariția de urticarie, amețeli și anafilaxie; tratamentul a fost ambulatoriu.
În plus există o alergie la nichel cu o reacție cutanată locală sub formă de roșeață și mâncărime.
Toxine / consum de substanțe
Pacientul fumează de aproximativ 35 de ani și în prezent consumă aproximativ 15 țigări pe zi, corespunzător la aproximativ 26 pacheţi‑ani.
Nu există raportări de modificări respiratorii.
S‑au făcut mai multe încercări nereușite de renunțare la fumat.
Consumul de alcool are loc ocazional la ocazii speciale sub formă de bere sau vin roșu.
Consumul de droguri este negat.
Istoricul social
Pacientul este antreprenor și creează materiale de studiu pentru Bacalaureat.
Este căsătorit și locuiește cu soția sa.
Are un fiu care este student.
Nu are animale de companie.
Istoricul familial
Tatăl pacientului a murit la vârsta de 32 de ani ca urmare a unui accident.
Mama a murit la vârsta de 68 de ani din cauza unui cancer colorectalavansat, nespecificat; ea a avut de asemenea hipertensiune arterială.
Diagnostic prezumtiv și diferențial
Datorită debutului acut al durerii în cadranul inferior stâng, sensibilității pronunțate la palpare și modificărilor tranzitului intestinal, suspiciunea clinică este de diverticulită acută.
Diagnosticele diferențiale includ colita, o apendicită într‑o localizare atipică și – în special în contextul antecedentelor familiale pozitive – afecțiuni maligne ale intestinului.
O colită pare totuși mai puțin probabilă, deoarece nu au fost raportate diaree pronunțată, febră sau semne sistemice de inflamație.
O apendicită într-o localizare atipică este de asemenea puțin probabilă din cauza durerii pe partea stângă și a lipsei unui curs tipic al durerii.
O boală malignă intestinală este în prezent considerată mai puțin probabilă, deoarece debutul durerii este acut și până acum nu există semne sugestive cronice precum scădere persistentă în greutate, sânge în scaun sau anemie progresivă.
Evaluare diagnostică
Se recomandă internarea în spital pentru evaluare și terapie suplimentară, deoarece în cazul suspiciunii de diverticulită acută există risc de complicații precum formarea de abces, perforație sau peritonită.
Diagnosticul de diverticulită acută poate fi, în constelația clinică adecvată, susținut de leucocitoză și confirmat prin examinare sonografică sau CT.
examinare fizică
După anamneză urmează o examinare fizică cuprinzătoare, începând cu înregistrarea semnelor vitale, inclusiv ritmul cardiac, tensiunea arterială, rata respiratorie, saturația de oxigen și temperatura.
La inspecție acordăm o atenție deosebită unei poziții de protecție precum și stării generale a pacientului.
La palpare verificăm în primul rând sensibilitatea marcată în cadranul inferior stâng al abdomenului și prezența durerii la eliberare (semn de rebound) ca indicație a unei iritații peritoneale.
De asemenea căutăm indurații sau mase palpabile, de exemplu în sensul unui abces.
Contractura generalizată ar sugera peritonită.
La percuție se utilizează în principal pentru a exclude complicații. Un timbru percutor obtuz poate indica prezența lichidului.
La auscultație căutăm semne de implicare funcțională intestinală. Adesea există zgomote intestinale reduse sau absente, ceea ce poate indica un ileus paralitic indus de inflamație.
Teste de laborator
Următoarele teste de laborator sunt efectuate:
|
Parametru |
Diverticulită necomplicată |
cu formare de abces și sepsis incipient |
|
Leucocite |
13.2 G/l ↑ |
19.8 G/l ↑↑ |
|
CRP |
68 mg/l ↑ |
238 mg/l ↑↑ |
|
VSH |
42 mm/h ↑ |
78 mm/h ↑↑ |
|
Hemoglobină |
13.9 g/dl (normal) |
11.4 g/dl ↓ |
|
Trombocite |
378 G/l (ușor ↑) |
512 G/l ↑↑ |
|
Sodiu |
136 mmol/l |
131 mmol/l ↓ |
|
Potasiu |
4.1 mmol/l |
3.3 mmol/l ↓ |
|
Creatinină |
0.98 mg/dl |
1.42 mg/dl ↑ |
|
Uree |
38 mg/dl |
68 mg/dl ↑ |
|
Lactat |
1.4 mmol/l (normal) |
3.2 mmol/l ↑ |
|
pH (GAS) |
7,41 |
7,31 ↓ |
|
Procalcitonină |
0.18 ng/ml |
2.6 ng/ml ↑ |
|
AST / ALT |
fără modificări notabile |
fără modificări notabile |
|
Lipază |
34 U/l (normal) |
31 U/l (normal) |
|
Sânge ocult în scaun |
negativ |
negativ |
Electrocardiogramă
O electrocardiogramă servește ca evaluare de bază.
Modalități imagistice
Ecografie abdominală
Sonografia este o modalitate imagistică care utilizează unde sonore de înaltă frecvență pentru a reda structurile interne. Se efectuează fără expunere la radiații, de obicei nu necesită o pregătire specială și durează doar câteva minute. Pacientul stă pe masa de examinare, se aplică gel și sonda este mișcată peste piele.
La ecografie, diverticulita prezintă de obicei o îngroșare circumscrisă a peretelui colonului, de regulă la sigmoid, diverticuli demonstrabili și un țesut pericolic hiperecogen (lucios) ca semn de inflamație. În evoluții complicate pot fi, de asemenea, detectate lichid liber, peristaltism redus și zone hipoecogene sau anecogene în concordanță cu un abces.
Tomografie computerizată (CT)
Tomografia computerizată (CT) este o metodă imagistică care folosește raze X pentru a crea imagini secționale detaliate ale organelor interne. Pacientul este introdus într-un scanner tubular și trebuie să stea nemișcat pe durata examinării. Uneori se administrează un agent de contrast pentru a permite o redare mai precisă. Examinarea este nedureroasă și durează doar câteva minute. Înaintea unei examinări cu substanță de contrast este important să beți suficiente lichide. Anumite medicamente, cum ar fi metforminul, ar trebui întrerupte înainte. În cazuri rare poate apărea o reacție alergică la substanța de contrast (dar nu vă faceți griji: suntem pregătiți și avem la dispoziție toate medicamentele și măsurile necesare).
La CT abdominal se observă de regulă o îngroșare segmentară a segmentului de colon afectat, de obicei sigmoidul, cu infiltrat inflamator al țesutului pericolic („fat stranding”) și diverticuli demonstrabili.
În evoluții complicate pot fi, de asemenea, detectate abcese pericolice, lichid liber, aer liber ca semn de perforație sau semne de ileus.
Consultări
consult gastroenterologic
Tratament
Pacienții care tolerează bine lichidele clare pot fi tratați ambulator. Se efectuează apoi o reintroducere treptată a dietei.
Diverticulita acută necomplicată este, în general, tratată cu antibioterapie, de obicei pentru o perioadă de șapte până la zece zile cu o terapie orală combinată, de exemplu ciprofloxacină și metronidazol pe zi.
Pentru diverticulita cu abces circumscris se efectuează mai întâi drenaj percutanat ghidat CT. Ulterior, de regulă după aproximativ șase săptămâni, se efectuează o reparare chirurgicală — adesea laparoscopică.
În cazul unei perforații în contextul diverticulitei este necesar tratament intrahospitalier imediat. În funcție de amploare se efectuează o intervenție chirurgicală de urgență pentru curățarea segmentului intestinal afectat, posibil cu efectuarea unei colostomii de protecție sau terminale. În plus, este necesară antibioterapie intravenoasă cu spectru larg, terapie de volum și monitorizare atentă în secția de terapie intensivă.
Creșterea aportului de fibre alimentare și activitatea fizică regulată pot ajuta la îmbunătățirea funcției intestinale.
Complicații:
• Formarea de abces (pericolic sau paracolic)
• Perforație (conținuta sau liberă)
• Peritonită (locală sau generalizată)
• Formarea fistulelor (de ex., colocistă, colovaginală)
• Stenoză intestinală până la ileus
• Sângerare
• Sepsis cu afectare sistemică
Altele
Nume:
Thomas Berger, Anna Hoffmann, Laura Schneider
Profesii:
Peisagist, coordonator logistic, învăţătoare
Comorbidităţi:
În antecedente a fost o fractură a maleolei mediale tratată conservator prin imobilizare cu ghips.
Întrebări
1. Ce am exact?
În acest moment suspiciunea este de inflamaţie a micilor pungi ale peretelui intestinal, aşa numitele diverticule. Această inflamaţie se numeşte diverticulită. Tipic provoacă durere în partea stângă joasă a abdomenului.
2. E periculos? Mama mea a avut cancer.
În majoritatea cazurilor această inflamaţie este tratabilă şi se vindecă fără leziuni permanente. Complicaţiile sunt posibile dar destul de rare, în special dacă se tratează precoce.
Referitor la antecedentele familiale: Diverticulita nu este un cancer. Cu toate acestea, luăm în considerare cu atenţie istoricul dumneavoastră familial şi vom planifica investigaţii suplimentare dacă este necesar pentru a exclude alte cauze.
3. Am nevoie de colonoscopie?
În timpul inflamaţiei acute de obicei nu efectuăm colonoscopia deoarece riscul de complicaţii s-ar mări. După ce simptomele se ameliorează, o colonoscopie poate fi utilă pentru a evalua situaţia mai precis şi pentru a exclude alte afecţiuni.
4. Ce înseamnă diverticuloză, diverticulită şi sângerare diverticulară?
• Diverticuloză: Sunt mici proeminenţe ale peretelui intestinal. Sunt frecvente odată cu înaintarea în vârstă şi deseori nu provoacă simptome.
• Diverticulită: Aici aceste proeminenţe sunt inflamate. Aceasta poate provoca durere, de obicei în partea stângă joasă a abdomenului, şi alte simptome.
• Sângerare diverticulară: Este sângerare dintr-un astfel de diverticul, care se poate manifesta, de exemplu, prin sânge în scaun.
5. De ce se dezvoltă boala diverticulară?
Se presupune că dezvoltarea bolii diverticulare este parţial legată de un aport scăzut de fibre.
Note
IMC
Indicele de masă corporală (IMC)
Descriere: IMC este un indice simplu, fără dimensiuni, pentru o estimare aproximativă a greutăţii corporale în raport cu înălţimea. Se calculează prin împărţirea greutăţii în kilograme la pătratul înălţimii în metri.
Durere în abdomenul inferior
Durere în abdomenul inferior (hipogastru)
Definiţie: Durerea în abdomenul inferior se referă la senzaţii dureroase care apar în zona de sub ombilic. Locul poate fi central sau limitat la o parte.
Apărare
Garda defensivă
Definiție: Garda defensivă se referă la încordarea involuntară a mușchilor abdominali care apare ca răspuns la iritația peritoneală.
Semnificație clinică: Este un indicator al unei posibile iritații peritoneale și se diferențiază de tensiunea musculară voluntară prin natura sa reflexă și prin imposibilitatea de a fi suprimată.
Greață
Greață (senzație de rău)
Definiție: Greața denotă senzația subiectivă de a te simți rău sau impulsul de a vomita, fără ca vărsătura să apară neapărat.
Constipație
Constipație (dificultate la defecație)
Definiție: Constipația descrie evacuarea intestinală afectată, care se poate manifesta prin scaune mai rare, scaune tari sau dificultate la eliminarea fecalelor.
Context general: Cauzele includ dietă săracă în fibre, aport insuficient de lichide, medicamente sau tulburări ale motilității intestinale; constipația de recent instalare sau persistentă poate necesita evaluări suplimentare.
Hemoroizi
Hemoroizi
Definiție: Hemoroizii sunt pernițe vasculare mărite din canalul anal. Pot fi fiziologici, dar pot provoca simptome când sunt patologic măritați.
Posibile manifestări: Clinic se pot observa sângerări, prurit, durere sau prolaps de țesut din anus. Factori asociați frecvent sunt situațiile de efort la defecație sau sarcina.
Fisuri anale
Definiție:
Fisurile anale sunt rupturi dureroase ale mucoasei în regiunea canalului anal.
Tablou clinic:
Tipic este durerea ascuțită în timpul defecației, adesea cu durere postdefecatorie de scurtă durată; ocazional se observă sânge roșu deschis pe scaun sau pe hârtia igienică. Fisurile acute sunt intens dureroase, iar cele cronice pot prezenta cicatrici și un papilon de gardian (sentinel pile).
Cauze și context:
Factorii declanșatori obișnuiți sunt scaunele dure sau efortul repetat datorat constipației; diareea sau traumatismele locale pot contribui, de asemenea.
Diagnostice:
Inspectarea regiunii anale este de obicei suficientă pentru diagnosticul, iar în evoluții atipice sau la suspiciunea altor boli sunt indicate investigații suplimentare.
Terapie și riscuri:
Tratamentul începe conservator cu reglarea scaunului și măsuri locale. Pentru fisurile cronice sau rezistente la terapie se pot lua în considerare tratamente topice medicamentoase sau proceduri intervenționale până la sfinterotomie chirurgicală. Procedurile invazive implică un risc de incontinență fecală, care trebuie luat în considerare în decizia terapeutică.
Sângerare gastrointestinală
Clasificare și definiție:
Sângerarea gastrointestinală cuprinde pierderi de sânge din tractul gastrointestinal și se clasifică în mare în funcție de localizare: sângerare superioară (progresiv de ligamentul lui Treitz), inferioară (distală) și sângerare ocultă (nevizibilă, detectabilă doar prin teste).
Semne clinice:
Sângerarea GI superioară se prezintă tipic cu vărsături cu sânge sau scaune negre, păstoase (melena). Sângerarea masivă inferioară poate determina sânge proaspăt rectal (hematochezie). Sângerarea ocultă se detectează exclusiv prin test fecal pozitiv pentru sânge.
Cauze și semnificație:
Cauzele variază de la ulcer, varice și leziuni erozive până la inflamație, polipi sau tumori. Gravitatea variază de la sângerări minore intermitente la pierderi de sânge ce pot pune viața în pericol.
Investigații și management acut:
Diagnosticul depinde de situația clinică și include teste de laborator și proceduri endoscopice pentru localizarea și determinarea cauzei; dacă este hemodinamic relevant, stabilizarea circulației este prioritatea principală.
Plângeri urologice
Termen și exemple:
Plângerile urologice sunt simptome care afectează tractul urinar, rinichii sau organele genitale masculine. Exemple comune includ disurie (arsuri sau durere la urinare), hematurie (sânge vizibil sau detectat în urină), polachiurie, imperiozitate urinară și durere lombară.
Cauze frecvente:
Aceste simptome pot fi cauzate de infecții ale tractului urinar, calculi renali sau ureterali, afecțiuni benigne prostatice, tumori sau boli inflamatorii.
Sindrom de apnee în somn
Definiție:
Sindromul de apnee în somn este o tulburare respiratorie legată de somn, caracterizată prin pauze repetate ale respirației sau respirații marcant reduse în timpul somnului.
Caracteristici clinice:
Semnele asociate tipice sunt sforăitul puternic și neregulat, întreruperile repetate ale respirației pe timpul nopții, somnul neodihnitor și somnolența diurnă pronunțată; cefaleele matinale sunt frecvente.
Diagnostice:
Diagnosticul definitiv se realizează prin investigații în medicină somnului, ideal polisomnografia sau o înregistrare validată a somnului.
Opțiuni terapeutice:
Principiile tratamentului includ măsuri nefarmacologice precum scăderea ponderală și igiena somnului, precum și metode specifice precum terapia cu presiune pozitivă a căilor aeriene pe timp de noapte utilizând un dispozitiv CPAP. Pentru pacienți selectați, dispozitivele de avansare mandibulară sau intervențiile chirurgicale sunt opțiuni. Netratat, sindromul este asociat cu risc crescut pentru comorbidități cardiovasculare și metabolice.
Hipertensiune arterială
Definiție:
Hipertensiunea arterială denotă o presiune arterială persistent crescută.
Semnificație clinică:
Hipertensiunea este adesea lipsită de simptome clare; ocazional se raportează cefalee, amețeli sau dispnee la efort. Tensiunea ridicată netratată crește riscul pentru boli cardiovasculare.
Diagnostice:
Diagnosticul se bazează pe măsurători repetate ale tensiunii arteriale în condiții standardizate; în practică se folosesc anumite praguri pentru clasificare.
Principii terapeutice:
Tratamentul include în primul rând măsuri ale stilului de viață precum reducerea greutății, dietă cu conținut scăzut de sare și activitate fizică regulată și, dacă este indicat, terapia farmacologică antihipertensivă. Indicația pentru terapie și valorile țintă se stabilesc individual, ținând cont de comorbidități.
Hiperlipidemie
Hiperlipidemie
Definiție și semnificație:
Hiperlipidemia descrie concentrații crescute ale lipidelor din sânge, în special fracțiunile colesterolului și ale trigliceridelor. Aceasta crește riscul pentru boala aterosclerotică.
Tablou clinic:
Afecțiunea este adesea asimptomatică și rămâne neobservată o perioadă îndelungată; simptome clinice apar de obicei doar în urma complicațiilor.
Diagnostice:
Evaluarea se face printr-un profil lipidic sanguin care raportează colesterolul LDL, HDL și trigliceridele. Colesterolul LDL joacă un rol central în riscul cardiovascular.
Importanță pentru planificarea terapiei:
În prezența valorilor crescute, conduita ulterioară depinde de riscul vascular individual; tratamentul hipercolesterolemiei este adesea în prim‑plan.
AIT
AIT (atac ischem tranzitor)
Definiție:
Un AIT este un deficit neurologic focal brusc, de obicei de scurtă durată, cauzat de ischemie cerebrală tranzitorie. Definițiile moderne descriu adesea AIT‑ul ca un deficit neurologic fără dovezi de infarct acut la imagistică; simptomele se remit, de regulă, în câteva minute până la ore.
Caracteristici clinice:
Deficitele tipice sunt slăbiciunea unilaterală, tulburările senzitive și afectările vorbirii sau vederii, în funcție de teritoriul vascular afectat.
Diagnostice și semnificație:
Evaluarea inițială este clinică; pentru clarificare și pentru detectarea infarctului se efectuează prompt imagistică (preferabil RMN) precum și investigații vasculare și cardiace. Un AIT este un semnal de avertizare pentru accident vascular cerebral iminent și necesită evaluare imediată și inițierea măsurilor de prevenție secundară.
Spondilita anchilozantă
Spondilita anchilozantă (boala Bechterew)
Definiție și patologie:
Spondilita anchilozantă este o boală inflamatorie cronică care afectează în primul rând coloana vertebrală și articulațiile sacroiliace și poate duce la anchilozare.
Caracteristici clinice:
Caracteristic este durererea lombară inflamatorie cu rigiditate matinală, ameliorare la mișcare și adesea durere nocturnă. Simptomele debutează frecvent la vârsta tânără adultă.
Diagnostice:
Diagnosticul se bazează pe examinarea clinică, imagistică (RMN, radiografie a articulațiilor sacroiliace) și, dacă este cazul, detectarea HLA‑B27 ca element de susținere.
Principii terapeutice:
Obiectivele terapiei sunt ameliorarea durerii și menținerea mobilității. Măsurile includ AINS, kinetoterapie regulată și exerciții fizice; dacă răspunsul este insuficient, se utilizează biologice modificatoare de boală.
Chirurgie transuretrală a prostatei
Chirurgie transuretrală a prostatei
Procedură și scop:
În chirurgia transuretrală a prostatei, țesutul prostatic este îndepărtat endoscopic prin uretră, de obicei pentru tratarea adenomului de prostată benign care provoacă obstrucție a fluxului urinar. Scopul este îmbunătățirea fluxului urinar și ameliorarea simptomelor de golire.
Execuție și evoluție:
Procedura este de obicei minim invazivă sub anestezie și în mod tipic necesită doar o ședere scurtă în spital.
Complicații posibile:
Complicațiile posibile includ sângerare, infecții, retenție urinară temporară și, în cazuri individuale, tulburări persistente precum incontinența sau disfuncția sexuală.
Sindromul prostatei benigne
Sindromul prostatei benigne
Termen și cauză:
Sindromul prostatei benigne se referă la simptomele funcționale care pot fi cauzate de o mărire benignă a prostatei; această creștere se numește hiperplazie benignă de prostată (BPH).
Simptome clinice:
Simptomele tipice afectează tractul urinar și includ jet urinar slăbit, urinări frecvente (inclusiv noaptea) și senzația de golire vezicală incompletă.
Diagnostic și opțiuni terapeutice:
Evaluarea include anamneză, examen fizic și proceduri imagistice și de laborator pentru a aprecia dimensiunea și funcția. Spectrul terapeutic variază de la măsuri conservatoare și tratament medicamentos până la proceduri chirurgicale, în funcție de severitate și de factorii pacientului.
Ramipril
Clasificare
Ramiprilul aparține grupului de inhibitori ai ECA (inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei).
Efect
Preparatul reduce formarea angiotensinei II prin inhibarea enzimei de conversie a angiotensinei, ceea ce conduce la dilatarea vaselor și scăderea tensiunii arteriale.
Indicații
Este utilizat în special pentru hipertensiunea arterială, ca adjuvant în insuficiența cardiacă și pentru reducerea riscurilor cardiovasculare.
Riscuri și observații importante
Efectele adverse cunoscute includ tuse uscată iritantă, amețeli, creșterea nivelului de potasiu și angioedem ocazional, precum și afectarea funcției renale. Ramiprilul este contraindicat în sarcină.
Atorvastatină
Clasificare
Atorvastatina aparține grupului de substanțe active statine (inhibitori ai HMG‑CoA reductazei).
Efect
Substanța activă reduce sinteza colesterolului în ficat și astfel scade în special colesterolul LDL.
Indicații
Atorvastatina este utilizată pentru tratarea nivelurilor crescute de lipide în sânge și pentru reducerea riscului de evenimente cardiovasculare.
Riscuri și observații importante
Efecte adverse frecvente sunt durerile musculare și creșterile valorilor hepatice; rar pot apărea complicații musculare și hepatice mai severe. Orice durere musculară apărută trebuie evaluată medical.
Acid acetilsalicilic
Clasificare
Acidul acetilsalicilic (ASA) este un medicament bine stabilit cu profile de acțiune diferite.
Efect
La doze mici ASA inhibă agregarea trombocitară și acționează astfel ca agent antitrombotic; la doze mai mari prezintă suplimentar efecte analgezice și antiinflamatoare.
Indicații
ASA în doze mici este utilizat în principal pentru prevenția secundară după evenimente vasculare pentru a reduce recurența trombozelor.
Riscuri și observații importante
Efectele secundare posibile includ tulburări gastrointestinale și creșterea tendinței la sângerare; la persoanele alergice la salicilați pot apărea diferite reacții de hipersensibilitate.
Valeriană
Clasificare
Valeriana este un produs medicinal pe bază de plante care face parte din fitoterapie.
Efect
Mecanismul exact de acțiune nu este pe deplin înțeles; clinic, valeriana este atribuită în principal un efect calmant și de facilitare a somnului.
Indicații
Principalele domenii de utilizare sunt neliniștea nervoasă și dificultățile ușoare de adormire.
Riscuri și observații importante
Efectele secundare sunt rare, dar pot include oboseală sau tulburări gastrointestinale ușoare. Sunt posibile interacțiuni cu alte substanțe sedative și acestea trebuie avute în vedere.
Urticarie
Definiție
Urticaria (urticarie) denotă apariția de plăgi tranzitorii, pruriginoase, pe piele (pale sau roșii umflate).
Semnificație și asocieri
Leziunile sunt de obicei bine delimitate, ridicate și deseori dispar în câteva ore. Cauzele pot fi reacții alergice, infecții, medicamente sau factori idiopatici; eliberarea de histamină joacă adesea un rol. Fenomene asociate pot include edemul (angioedem).
Cancer colorectal
Cancer colorectal (carcinom colorectal)
Definiție și evoluție: Neoplasme maligne ale colonului sau rectului, care adesea apar din creșteri mucoase inițial benigne (polipi) și se pot dezvolta pe parcursul lunilor până la anilor.
Tablou clinic: Stadiile incipiente sunt adesea paucisimptomatice. Semne posibile sunt sânge proaspăt sau ocult în scaun, modificări persistente ale tranzitului intestinal, scădere inexplicabilă în greutate sau scăderea performanței.
Diagnostic și screening: Diagnosticul confirmat se obține prin colonoscopie cu examinare histologică; metodele imagistice sunt folosite pentru stadializare. Pentru depistare precoce, examinarea endoscopică este măsura centrală.
Terapie: Tratamentul se planifică în funcție de stadiul tumorii; îndepărtarea chirurgicală a tumorii formează adesea baza, completată de proceduri oncologice sistemice sau locale în funcție de extensie.
Colită
Colită
Termen: Colita se referă la inflamația mucoasei colonice.
Cauze: Inflamația poate fi provocată de infecții, de boli inflamatorii intestinale cronice sau de tulburări circulatorii.
Clinic și diagnostic: Simptome tipice sunt diareea, durerile abdominale și posibil febra, precum și sângele în scaun. Pentru clarificare se folosesc anamneza, teste de laborator, examinări ale materiilor fecale și, dacă este necesar, examinarea endoscopică cu prelevare de țesut.
Tratament: Terapia depinde de cauza subiacentă și variază de la măsuri antiinfecțioase țintite până la măsuri antiinflamatorii și de susținere în formele cronice.
Apendicită
Apendicită
Definiție: Inflamație acută a apendicelui cecal.
Tablou clinic: Debutul durerii este adesea difuz, frecvent migrând ulterior în fosa iliacă dreaptă; simptomele asociate pot include greață, vărsături și febră.
Diagnostic: Evaluarea se bazează pe anamneză, examen fizic, valori de laborator și proceduri imagistice (de ex. ecografie, posibil CT) pentru confirmare.
Terapie: În general, îndepărtarea chirurgicală a apendicelui inflamat este opțiunea de tratament uzuală; măsuri conservative suplimentare pot fi utilizate în funcție de constatări.
Tensiunea arterială
Tensiunea arterială
Termen: Tensiunea arterială descrie forța pe care sângele circulant o exercită asupra pereților vaselor; clinic este descrisă în componente sistolică și diastolică.
Măsurare: Tensiunea arterială se înregistrează folosind o manșetă și un dispozitiv de măsurare; măsurarea poate fi manuală (auscultatorie cu stetoscop) sau automatizată (oscilometrică).
Semnificație: Tensiunea arterială este un parametru vital central și oferă informații despre încărcarea cardiovasculară și stabilitatea circulatorie; deviațiile în sus sau în jos sunt clinic relevante și necesită investigații suplimentare după caz.
Frecvența respiratorie
Frecvența respiratorie
Termen: Frecvența respiratorie este numărul de respirații pe minut și este unul dintre parametrii vitali de bază.
Normă și deviații: La adulți frecvența respiratorie se situează de obicei în jurul valorilor medii; o accelerare (tahipnee) se diagnostichează la creșterea frecvenței respiratorii, o încetinire (bradipnee) la scăderea acesteia.
Relevanță clinică: Frecvența respiratorie este sensibilă la tulburări ale căilor respiratorii, plămânilor sau metabolice și servește ca un indicator simplu al afectării respiratorii sau sistemice.
Saturația de oxigen
Saturația de oxigen (SpO2)
Definiție și importanță:
Saturația de oxigen indică procentajul hemoglobinei legate de oxigen în sângele arterial și este un parametru pentru evaluarea oxigenării.
Metoda de măsurare:
Se determină noninvaziv cu un pulsoximetru, care transmite lumină de diferite lungimi de undă printr-o porțiune a corpului (de ex. deget, lobul urechii sau degetul de la picior) și estimează saturația pe baza absorbției. Măsurările continue arată tendințe și facilitează monitorizarea.
Limitări:
Interpretarea poate fi afectată de factori precum perfuzia periferică slabă, mișcarea, lacul de unghii sau anumite dishemoglobinemii (de ex. monoxid de carbon sau formare de methemoglobină), deoarece dispozitivul nu poate distinge între formele de hemoglobină. Dacă se suspectează artefacte de măsurare sau dishemoglobinemie, sunt necesare investigații suplimentare.
Temperatura
Temperatura corpului
Semnificație:
Temperatura corpului descrie starea termică a organismului și este un parametru vital de bază care poate indica infecții sau modificări metabolice.
Locuri de măsurare și comparație:
Diferitele locuri de măsurare oferă valori diferite: măsurătorile rectale sunt considerate cele mai apropiate de temperatura centrală, valorile orale sunt de obicei puțin mai scăzute, valorile axilare tind să fie și mai scăzute. Diferențele uzuale între locuri sunt mici, dar pot fi clinic relevante.
Note de utilizare:
La compararea măsurătorilor trebuie luat în considerare locul de măsurare. Erorile de măsurare pot fi reduse prin plasarea corectă a termometrului și prin luarea în considerare a factorilor perturbatori (de ex. ingestia recentă de alimente pentru măsurătoare orală, transpirația pentru măsurătoare axilară).
Abcese
Abces
Definiție:
Un abces este o colecție localizată de puroi în țesut, rezultând de obicei dintr-o reacție inflamatorie bacteriană localizată.
Semne clinice:
Semne caracteristice sunt o umflătură localizată cu înroșire, creștere a temperaturii locale, durere și adesea sensibilitate la palpare; pot apărea simptome sistemice asociate, precum febra.
Diagnostică:
Diagnosticul este în principal clinic; metodele imagistice, precum ecografia sau, în cazurile profunde/complicate, CT, pot ajuta la delimitare și localizare.
Principii terapeutice:
Din punct de vedere terapeutic, eliminarea țintită a puroiului este primordială (de ex., incizie/drenaj sau puncție). Tratamentul antimicrobian este indicat pentru infecții extinse, semne sistemice sau celulită însoțitoare; alegerea specifică se face individual.
Percuție
Percuție
Scop:
Percuția este o metodă de examinare fizică pentru evaluarea stării țesuturilor profunde și pentru detectarea unor modificări patologice, cum ar fi acumulările de lichid sau spațiile cu aer.
Tehnică:
Un deget plasat ferm (pleximetru) este așezat pe corp și lovit scurt cu un alt deget sau cu un instrument adecvat (plexor). Sunetul percuției rezultat se interpretează prin auz și palpatie.
Interpretare:
Diferitele calități ale sunetului percuției oferă indicii despre structurile subiacente: un sunet timpanic indică spații umplute cu aer, un sunet rezonant indică parenchim normal bogat în aer, iar un sunet înfundat indică zone solide sau umplute cu lichid.
PacientFormulă de adresare: Dl/Dna Medic şef/Consultant ……….., Doresc să vă prezint pacientul Berthold Kröger. |
Data11/02/2026 |
| Vârsta 64 ani | Greutate 88 kg | Înălţime 175 cm |
Alergii (cuvinte cheie)
Novalgin (urticarie, ameţeală, anafilaxie; tratament ambulator)
Nichel (reacţie cutanată locală cu roşeaţă şi prurit)
Consumul de substanţe / droguri (cuvinte cheie)
Fumător de aproximativ 35 de ani, circa 15 ţigări/zi, corespunzător aproximativ 26 pachete‑ani.
Fără informaţii privind modificări respiratorii!
Mai multe încercări nereuşite de a renunţa la fumat
Alcool: ocazional, la ocazii speciale (bere sau vin roşu)
Fără droguri
Istoric social (cuvinte cheie)
Ocupaţie: antreprenor, produce materiale de studiu pentru examenul de bacalaureat
Stare civilă: căsătorit
Situaţie locativă: locuieşte cu soţia
Copii: un fiu, student
Animale de companie: niciunul
singur cu taxiul
Antecedente familiale (cuvinte cheie)
Tatăl: decedat la 32 de ani într-un accident
Mama: decedată la 68 de ani de cancer colorectal avansat (neprecizat), în plus hipertensiune arterială
Medicaţie (cuvinte cheie)
Ramipril 5 mg o dată pe zi
Atorvastatin 20 mg seara
Aspirină la prânz pentru profilaxie cardiovasculară
Valeriană la nevoie
Anamneză (propoziţii complete)
Pacientul s‑a prezentat din cauza durerii în partea stângă joasă a abdomenului apărută de ieri, care a început cu aproximativ două ore după cină.
Iniţial, conform relatării sale, durerea a fost mai degrabă uşoară dar a evoluat în timp.
Durerea este surd‑apăsătoare şi intermitent crampiformă.
A declarat că simptomele s‑au ameliorat uşor după defecaţie.
În estimarea sa intensitatea iniţială a durerii a fost de aproximativ 4/10 şi în prezent este 7–8/10.
Există o durere marcată la palpare în partea stângă joasă a abdomenului, fără semne de apărare musculară.
Nu se raportează o iradiere relevantă a durerii nici dependenţă de poziţia corpului sau mişcare. Pacientul nu a raportat episoade similare în trecut.
Simptomele asociate includ greaţă şi o stare uşoară de rău.
Pacientul raportează o modificare a tranzitului intestinal cu constipaţie în prezent.
Au fost negate următoarele aspecte: semne de hemoroizi sau fisuri anale, sângerare gastrointestinală, simptome urologice, manifestări extraintestinale, precum şi consumul de alimente neobişnuite sau administrarea unor medicamente noi.
Există suspiciunea unui sindrom de apnee în somn cu sforăit şi dureri de cap matinale ocazionale.
Boli anterioare / intervenţii chirurgicale:
Hipertensiune arterială
Hiperlipidemie
Acum circa 8 ani: operaţie transuretrală de prostată pentru sindrom de prostată benignă (suspectată HBP)
Anterior dureri episodice de spate cu caracter inflamator, în prezent fără simptome; antecedente sugestive pentru spondilită anchilozantă
Teste multiple pentru hemocult (occult blood) în scaun (negative), nu s‑a efectuat colonoscopie
Diagnosticul suspectat – diagnostic diferenţial (propoziţii complete)
Datorită debutului acut al durerii în partea stângă joasă a abdomenului, durerii la palpare şi modificărilor tranzitului, există suspiciunea clinică de diverticulită acută.
Ca diagnostice diferenţiale trebuie avute în vedere colita, apendicita cu localizare atipică şi — în funcţie de constelaţie — boli maligne intestinale, în special având în vedere antecedentele familiale pozitive.
Conduită ulterioară – terapie (propoziţii complete)
Se recomandă internarea pentru investigaţii şi terapie ulterioară.
Sunt planificate examinare clinică, investigaţii de laborator şi imagistică prin ecografie şi, dacă este necesar, CT abdominal.
Pentru ameliorarea durerii se va folosi un analgezic compatibil cu tubul digestiv.
După obţinerea rezultatelor va avea loc o planificare terapeutică suplimentară în cooperare cu gastroenterologia (consult gastroenterologic).
Semnătura
Prenume Nume
Cu stimă
To run an AI simulation, download the PDF with the prompt, then upload it to an AI application such as ChatGPT.
Page 1 · 1–20 / 60
MEDICĂ: Bună ziua,
Numele meu este doctor Fischer.
Astăzi sunt internă pe secție.
Aș dori să port o discuție de anamneză cu dumneavoastră.
Dacă nu ați înțeles ceva corect sau aveți întrebări, vă rog să-mi spuneți.
Mai întâi am nevoie de câteva informații personale, apoi putem continua.
Cum vă numiți?
PACIENT: Mă numesc Berthold Kröger.
MEDICĂ: Numele dumneavoastră se scrie cu Ö, adică cu umlaut?”
PACIENT: Da, exact.
MEDICĂ: Domnule Kröger, durerile sau simptomele sunt pentru dumneavoastră în acest moment suportabile?
PACIENT: În momentul de față durerile erau atât de puternice încât m-au trezit și nu am mai putut dormi.
MEDICĂ: În regulă.
Vă pun întâi câteva întrebări despre simptome, apoi vom continua imediat.
Câți ani aveți, domnule Kröger?
PACIENT: Am şaizeci și patru de ani.
MEDICĂ: Când v-ați născut exact?
PACIENT: M-am născut pe trei martie 1965.
MEDICĂ: Cât măsurați?
PACIENT: Am o sută șaptezeci și cinci de centimetri.
MEDICĂ: Cât cântăriți în prezent?
PACIENT: Nu pot spune exact, dar acum trei-patru luni era în jur de 88 de kilograme.
MEDICĂ: Puteți spune unde anume doare?
PACIENT: Durerile sunt în abdomenul inferior, în special pe partea stângă.
MEDICĂ: Când au început durerile exact?
PACIENT: Durerile au început ieri, cam două ore după cină.
La început erau mai ușoare, dar au devenit treptat mai puternice.
MEDICĂ: Înțeleg. Cum ați descrie durerile?
PACIENT: Durerile sunt surde și presive, câteodată și în crampe.
După scaun s-au ameliorat puțin, dar nu au dispărut complet.
MEDICĂ: Se iradiază durerea undeva?
PACIENT: Nu, de fapt durerea nu iradiază cu adevărat.
Rămâne în principal în partea stângă a abdomenului inferior.
Uneori am senzația că trage puțin spre inghină, dar în principal sunt localizate.
MEDICĂ: Cum ați evalua intensitatea durerii pe o scară de la 1 la 10, unde 1 e ușoară și 10 e de nesuportat?
PACIENT: La început poate era un 4, în momentul de față mai degrabă un 7 sau 8.
MEDICĂ: Există ceva care influențează durerea, de exemplu o anumită poziție a corpului sau întinsul?
PACIENT: Nu, de fapt nu. O anumită poziție nu o face nici semnificativ mai bună, nici mai rea.
MEDICĂ: Ați avut asemenea dureri înainte?
PACIENT: Nu, este nou pentru mine.
MEDICĂ: Ați luat medicamente acasă sau ați încercat ceva pentru durere?
PACIENT: Nu, nu am luat nimic.
MEDICĂ: Aveți și alte simptome precum greață, vărsături sau diaree?
PACIENT: Uneori mă simt puțin greață, dar nu am vomitat.
Nu am diaree, mai degrabă opusul – scaunul e puțin constipat
MEDICĂ: Vreți să spuneți schimbări ale tranzitului intestinal?
PACIENT: Da, tranzitul s-a schimbat.
În ultimele zile am fost mai mult constipat.
MEDICĂ: Ați observat ceva neobișnuit la scaun, de exemplu sânge?
PACIENT: Nu, nu am observat sânge.
Scaunul arăta în principiu normal.
MEDICĂ: Este abdomenul atât de sensibil încât mișcări sau atingeri ușoare sunt foarte dureroase și se simte tare?
PACIENT: Nu, dar în cadranul inferior stâng doare considerabil când se apasă acolo.
MEDICĂ: Ați observat febră sau v-ați măsurat temperatura?
PACIENT: Nu mi-am măsurat temperatura, dar uneori îmi e puțin cald și am o senzație ușoară de boală.
Page 2 · 21–40 / 60
MEDICĂ: Aveți durere sau mâncărime în zona anală?
PACIENT: Nu, nu am nici durere, nici mâncărime acolo.
MEDICĂ: Ați mâncat ceva neobișnuit sau ați luat un medicament nou?
PACIENT: Nu, nimic special și nici medicamente noi.
MEDICĂ: Aveți probleme la urinare, de exemplu arsură sau sânge în urină?
PACIENT: În prezent nu am simptome.
Acum aproximativ opt ani însă am avut din nou probleme de a începe urinarea.
Din acest motiv am fost la ARZTIN.
După câteva investigații s-a efectuat o operație la prostată, prin uretră.
De atunci este mult mai bine.
MEDICĂ: Luați în prezent medicamente pentru prostată?
PACIENT: Nu, nu iau medicamente pentru asta.
MEDICĂ: Ați călătorit în ultima vreme?
PACIENT: Nu, nu am călătorit recent.
MEDICĂ: Cum ați ajuns la spital?
PACIENT: Am venit singur cu taxiul.
MEDICĂ: Cum este apetitul dumneavoastră de obicei?
PACIENT: De obicei am un apetit foarte bun.
MEDICĂ: Cum vă alimentați?
Mai mult vegan, vegetarian sau normal, cu de toate?
PACIENT: Mănânc, în general, de toate.
MEDICĂ: Ați slăbit sau ați luat în greutate recent, fără să doriți?
Cât și în ce perioadă?
PACIENT: Nu pot spune exact, dar la haine nu am observat nicio schimbare.
MEDICĂ: Cum dormiți?
PACIENT: De regulă dorm bine.
Soția mea însă mi-a spus că sforăi în somn.
Dimineața am uneori dureri ușoare de cap, care se ameliorează după o cafea.
MEDICĂ: Ați consultat vreodată un medic din această cauză?
PACIENT: Da, doctorul mi-a recomandat să am grijă la greutate și să revin dacă simptomele persistă.
MEDICĂ: Cum faceți față stresului?
PACIENT: Uneori iau drajeuri cu valeriană – ajută oarecum, mă calmează puțin.
MEDICĂ: Aveți boli anterioare, de exemplu hipertensiune arterială sau probleme cu organele interne?
PACIENT: Da. Acum aproximativ 15 ani, la un control de rutină, mi s-au depistat hipertensiune arterială și valori crescute ale grăsimilor din sânge.
De asemenea atunci am avut temporar probleme de vedere la ochiul drept. Doctorul a spus că a fost un semnal de avertizare pentru un accident vascular cerebral, dar totul a rămas fără urmă.
MEDICĂ: Vă măsurați tensiunea acasă?
PACIENT: Da, îl măsor la fiecare câteva zile și și atunci când cred că este prea mare.
Valorile sunt însă, de obicei, sub control, de exemplu în jur de 130.
MEDICĂ: Aveți complicații, de exemplu probleme renale sau boli cardiovasculare?
PACIENT: Nu, nu îmi sunt cunoscute astfel de probleme.
MEDICĂ: Ați fost vreodată spitalizat din cauza valorilor prea mari sau prea mici ale tensiunii arteriale?
PACIENT: Nu, din fericire nu până acum.
MEDICĂ: Ați fost vreodată spitalizat din cauza valorilor prea mari sau prea mici ale tensiunii arteriale?
PACIENT: Nu, din fericire nu până acum.
MEDICĂ: Ce medicamente luați pentru aceasta?
PACIENT: Ia Ramipril pentru tensiune și Atorvastatin pentru valorile lipidelor din sânge.
MEDICĂ: În ce dozare luați medicamentele?
PACIENT: Ramipril 5 miligrame o dată pe zi și Atorvastatin 20 miligrame seara.
MEDICĂ: Mai doriți să adăugați ceva?
PACIENT: Da, dar nu-mi mai amintesc numele exact.
Page 3 · 41–60 / 60
MEDICĂ: Poate vă amintiți simptomele?
PACIENT: Acum aproximativ 30 de ani aveam în special dureri de spate, mai ales dimineața după ce mă ridicam.
Apoi eram adesea înțepenit și dura ceva până să mă pot mișca normal din nou.
Mișcarea îmi făcea bine, în repaus se înrăutățea de obicei.
MEDICĂ: Au fost afectate și alte articulații?
PACIENT: Da, ocazional aveam și dureri la șolduri și uneori în zona feselor, dar principalele probleme erau în zona spatelui.
MEDICĂ: Ce tratament ați primit atunci?
PACIENT: La început mi s-au dat analgezice și medicamente antiinflamatoare.
De asemenea mi s-a recomandat mișcare regulată și fizioterapie.
Cu acestea m-am simțit mult mai bine.
MEDICĂ: Cum este acum spatele dumneavoastră?
PACIENT: În momentul de față spatele este bine.
Nu am plângeri semnificative.
MEDICĂ: Ați avut vreun procedeu medical?
PACIENT: Sincer: la 50 de ani medicul meu mi-a recomandat o colonoscopie, dar nu am făcut-o.
În schimb am făcut de mai multe ori teste de scaun.
MEDICĂ: Luați și alte medicamente?
PACIENT: Da, iau A-S-S la prânz, în prevenția cardiovaskulară.
MEDICĂ: Aveți rețetă pentru medicamentele dumneavoastră?
Da, am.
MEDICĂ: Sunteți complet vaccinat, adică ați primit toate vaccinările încă din copilărie?
PACIENT: Sincer nu pot răspunde exact – asta a fost acum mulți ani.
Dar fostul meu medic, domnul doctor Weiß, ar trebui să aibă aceste informații.
Pot să vă dau cu plăcere datele de contact.
MEDICĂ: Da, este în regulă.
Aveți alergii sau intoleranțe?
PACIENT: Da. Nu am tolerat Novalgin.
Prima dată l-am luat pentru dureri de spate, după aceea am avut erupție cutanată pruriginoasă și amețeli.
Din acest motiv am întrerupt medicamentul și am mers la cabinet.
De asemenea am alergie la nichel: dacă port, de exemplu, o curea cu nichel, locul devine roșu și mă mănâncă.
MEDICĂ: Fumați?
Dacă da, din când în când și cât?
PACIENT: Da, de aproximativ 35 de ani.
Fumez zilnic aproximativ 15 țigări.
Am încercat să renunț cu plasturi, dar nu a avut succes.
MEDICĂ: Bine de auzit, domnule Kröger.
Este o decizie bună.
Există diferite opțiuni pentru renunțarea la fumat.
Despre asta putem vorbi mai detaliat la sfârșitul discuției.
MEDICĂ: Consumați alcool? Dacă da, cât și ce fel?
PACIENT: Doar la ocazii speciale, cum ar fi petreceri sau serbări.
De obicei un pahar de vin roșu sau bere.
MEDICĂ: Ați avut vreodată simptome de intoxicație din cauza consumului excesiv de alcool?
PACIENT: Nu, până acum nu s-a întâmplat niciodată.
MEDICĂ: Pot să vă întreb dacă ați consumat vreodată droguri?
PACIENT: Nu, niciodată.
MEDICĂ: Faceți sport în mod regulat?
Ce fel și cât de des?
PACIENT: Nu fac prea mult sport.
DOCTORIȚĂ: Cu ce vă ocupați?
PACIENT: Am o firmă proprie.
Producem materiale de învățare pentru bacalaureat.
DOCTORIȚĂ: Care este situația dumneavoastră familială?
PACIENT: Sunt căsătorit și locuiesc cu soția mea.
Fiul meu studiază la universitate.
DOCTORIȚĂ: Este sănătos?
PACIENT: Da, este sănătos.
DOCTORIȚĂ: Există în familia dumneavoastră afecțiuni importante, de exemplu la părinți, frați sau alți rude apropiate?
PACIENT: Tatăl meu a murit la 32 de ani într-un accident.
Mama mea a murit la 68 de ani din cauza unui cancer de colon avansat și a avut, de asemenea, hipertensiune arterială.
DOCTORIȚĂ: Îmi pare foarte rău să aud asta.
Trebuie să fi fost o perioadă foarte grea pentru dumneavoastră.
Aveți animale de companie?
PACIENT: Nu, nu am animale.
DOCTORIȚĂ: Am terminat cu anamneza.
Mai aveți întrebări?
PACIENT: Ce se întâmplă exact cu mine?
Este cancer?
DOCTORIȚĂ: Înțeleg că sunteți îngrijorat.
În acest moment nu pot spune sigur, pentru că mai întâi avem nevoie de investigații.
După cele povestite până acum, multe lucruri indică mai degrabă o inflamație intestinală. Aceasta se tratează, de regulă, bine.
Vom proceda pas cu pas: mai întâi vă examinăm fizic și recoltăm sânge, eventual facem o ecografie sau o tomografie computerizată.
După aceea vă putem spune mai exact ce se ascunde în spate și care este cea mai bună tratament.
PACIENT: Vă mulțumesc mult, doamnă doctor. Asta înseamnă că ar trebui să rămân aici?
DOCTORIȚĂ: Da, am prefera să vă internăm pentru scurt timp, ca să tratăm bine durerea și să excludem posibile complicații.
Pentru durere vă administrăm un medicament care nu irită suplimentar intestinul.